DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bibã

bibã (bí-bã) sf bibi/bibe (bí-bi) – pulj di casã (feaminã, criscutã trã carni shi oauã), ma mari di gãljinã sh-ma njicã di gãscã; papã, paphi, papcã, patã, patcã, rosã
{ro: raţă}
{fr: cane, canard}
{en: duck}
ex: biba vãrnãoarã nu culceashti; bei apa ca nã bibã; ficiorlji suntu ca bibili, mãshcãtura shi apa

§ bib (bíbú) sm bighi(?) (bíghĭ) – mascurlu-a bibãljei; pataroc, patoc, patoclu
{ro: răţoi}
{fr: canard}
{en: drake}

§ agrubibã (a-gru-bí-bã) sf agrubibi/agrubibe (a-gru-bí-bi) – bibã, nicriscutã di om, tsi bãneadzã agrã pi cãmpu i tu pãduri
{ro: raţă sălbatică}
{fr: cane sauvage, canard sauvage}
{en: wild duck}
ex: vãtãmai unã agrubibã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

birbilj3

birbilj3 (bir-bíljĭŭ) sn birbilji/birbilje (bir-bí-lji) – unã soi di dantelã (cusutã multi ori tu mardzinea di stranji (guliri, mãnits di cãmesh, cãpitãnji, sindoni, etc.) tra s-li facã ma mushati
{ro: bibil, broderie}
{fr: espèce de petite dentelle, ourlet}
{en: lace, hem}
ex: avea nã mãndilã cu birbilji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chitapi/chitape

chitapi/chitape (chi-tá-pi) sf chitãchi (chi-tắchĭ) – acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã isturii (spuneri, puizii, nvitsãturi, etc.); acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; vivlii, tifteri, catastih, catalog, condicã, tetradiu, aradã; (fig: chitapi = leadzi aflatã tu adetsli, icã scriatã tu tifterli-a chivernisiljei; adeti, aradã, leadzi, nom, zãcon, zaconj)
{ro: carte, registru}
{fr: livre, régistre}
{en: book, register}
ex: ea s-videm tsi dzãtsi tu chitapi (carti, catastih); mi scrie tu chitapi (tifteri); tora scot chitapea (tifterea); dupã chitapi (fig: arãdz, adets, ledz) nu easti tu cãdeari

§ chitapci (chi-tap-cí) sm chitapceadz (chi-tap-cĭádzĭ) – atsel tsi ari frundida-a cãrtsãlor (a vivliilor, a tifterlor, etc.) dit un udã i dit unã casã maxus adratã tr-aestu lucru (iu dunjaea poati s-yinã s-li mutreascã, s-li-acumpãrã i s-li lja cu nichi); atsel tsi ari frundida-a tifterlor di la chivernisi
{ro: librar, bibliotecar, arhivar}
{fr: libraire, bibliothécaire, archiviste}
{en: book seller, librarian, archivist}
ex: chitapcilu-nj scria nã arvoalã

§ chitib (chi-tíbŭ sm chitibeanj (chi-tí-beanjĭ) – grãmãtic tsi tsãni cãrtsãli (di la huchiumati)
{ro: greffier}
{fr: greffier}
{en: registrar}

§ chitaplãchi/chitaplãche (chi-ta-plắ-chi) sf chitaplãchi (chi-ta-plắchĭ) – tehnea tsi u fatsi un chitapci; tehnea tsi u fatsi un grãmãtic, un chitib
{ro: meseria de librar, de bibliotecar or de arhivar}
{fr: métier de libraire, de bibliothécaire ou d’archiviste}
{en: book seller, librarian or archivist occupation}
ex: itsido, chitaplãchea easti cu nami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cloci/cloce

cloci/cloce (cló-ci) sf cloci (clócĭ) – gãljinã tsi shadi pi oauã tra sã scoatã pulj; gãljinã tsi ari scoasã pulj di putsãn chiro (pulj tsi-alagã dupã nãsã tut chirolu); cloaci, closhcã, clotsã;
(expr:
1: ca pulj fãrã cloci = singuri, oarfãnj, fãrã pãrintsã, nimutrits di vãrnu;
2: furã oauã di sum cloci = (i) easti-ahãntu bun fur, cã nitsi clocea nu lu-aducheashti cãndu-lj furã oauãli di sum ea; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti mastur bun, tsi lj-acatsã multu mãna)
{ro: cloşcă}
{fr: couveuse}
{en: sitting hen, hatcher}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); clocea albã cãndu yini, puljlji tuts lj-arãspãndeashti, clocea lai-lj lja la sini shi cu vreari lj-anvileashti (angucitoari: dzua shi noaptea); bãgai cloci; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; vidzui nã cloci cu puljlji dupã nãsã; lj-adunã tuts, ca clocea puljlji; armasirã, mãratslji, ca pulj fãrã cloci
(expr: oarfãnj, fãrã mutriri shi agiutor di la vãrnu); fãrã mumã, ca pulj fãrã cloci; aestu s-featsi un ljipurar sh-mãcã clocea cu doisprãdzatslji pulj; eara ahtari fur, cã-ts fura inima dit ljepuri shi oauãli di sum cloci, fãrã s-aducheascã

§ cloaci/cloace (clŭá-ci) sf cloci (clócĭ) – (unã cu cloci)
ex: aflã-ts, cloace, puljlji

§ clotsã1 (cló-tsã) sf clotsã (cló-tsã) – (unã cu cloci)

§ closhcã1 (clósh-cã) sf closhti (clósh-tĭ) – (unã cu cloci)

§ Closhca2 cu Pulj (Clósh-ca cu Púljĭ) sf fãrã pl – unã parei (multimi, adunãturã) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-unã gãlinushi cu pulj deavãrliga; Gãljinushi, Closhca cu Pulj
{ro: Cloşca cu Pui (stele)}
{fr: Pléiade}
{en: Pleiad}

§ clucescu (clu-cĭés-cu) vb IV clucii (clu-cíĭ), cluceam (clu-cĭámŭ), clucitã (clu-cí-tã), cluciri/clucire (clu-cí-ri) – (trã gãljinj, pulj) stau pri oauã tra s-li fac si scoatã pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncãldzashti, lu-amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu;
(expr:
1: u clucescu = stau tu crivati sh-nu fac tsiva, ca unã cloci tsi cluceashti; stau, minduescu multu, nu dzãc tsiva, mi frimintu, di cum s-lu fac un lucru;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giur

giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã

§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}

§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari

§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lastic

lastic (lás-ticŭ) sn lastitsi (lás-ti-tsi) – dzama (albã ca laptili) tsi si scoati dit un arburi tsi creashti tu locurli caldi, tsi easti lucratã tra s-da unã lugurii moali, cari si nduplicã lishor fãrã si s-frãngã sh-dit cari s-fac multi lucri lipsiti di om; lucru faptu dit aestã lugurii ca, bunãoarã, (i) proashtea cu cari s-agioacã njitsli (tra s-aminã chitritseali), (ii) botsa njicã tu cari s-bagã laptili tsi s-da a natslor s-bea (cãndu dada-a lor nu poati s-lji alãpteadzã), (iii) unã soi di pãpusã tsi s-bagã pristi pãputsãli di-aradã tra s-nu s-murdãripseascã (di lãschili di nafoarã cã suntu lishor trã scuteari cãndu s-intrã n casã), etc.; lasticã, lastih, lastihã, proashti, etc.
{ro: cauciuc, elastic; praştie; biberon; galoşi}
{fr: caoutchouc, élastique; fronde élastique; biberon; galosh}
{en: rubber; rubber sling; baby bottle; rubber overshoes}
ex: lasticlu (botsa cu cari bea njitslji lapti) nu s-aspealã ghini

§ lasticã (lás-ti-cã) sf lastitsi/las-titse (lás-ti-tsi) shi lãstits (lắs-titsĭ) – (unã cu lastic)

§ lastih (lás-tihŭ) sn lastihi (lás-tihĭ) – (unã cu lastic)

§ lastihã (lás-ti-hã) sf lastihi (lás-tihĭ) – (unã cu lastic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

orcu

orcu (ór-cu) sn orcuri (ór-curĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã nu dzãtsi minciunj; giurat, giuratic, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}

§ urchisescu (ur-chi-sés-cu) (mi) vb IV urchisii (ur-chi-síĭ), urchiseam (ur-chi-seámŭ), urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) – dzãc cu giurat (orcu) cã atsea tsi spun nu easti minciunã; dau giurat, ljau giurat, agiur, giur, sprigiur, prigiur
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter serment}
{en: swear (on the Bible)}

§ urchisit (ur-chi-sítŭ) adg urchisitã (ur-chi-sí-tã), urchisits (ur-chi-sítsĭ), urchisiti/urchisite (ur-chi-sí-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiurat, giurat, sprigiurat, prigiurat
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: sworn (on the Bible)}

§ urchisiri/urchisire (ur-chi-sí-ri) sf urchisiri (ur-chi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, giurari, sprigiurari, prigiurari
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of swearing (on the Bible)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã