|
|
betã
betã (bé-tã) sf beti/bete (bé-ti) – partea di nsus a frãmtiljei; (giumitatea dit soni a zborlui curcubetã) unã paranumã trã zborlu cap; cap
{ro: partea de sus a fruntei; cap}
{fr: la partie supérieure du front; tête}
{en: upper part of the forehead; head}
ex: dratslji sh-frãngu beta (caplu)
achicãsescu
achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim
§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)
§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}
§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot
§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}
aleapid1
aleapid1 (a-leá-pidŭ) (mi) vb I alipidai (a-li-pi-dáĭ), alipidam (a-li-pi-dámŭ), alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidari/alipidare (a-li-pi-dá-ri) – mi-alas di-un lucru, ãl dau i lu-aruc naparti; mi-alas di-unã tabieti, adeti; alas, aruc, dau, scot, etc.
{ro: lepăda, arunca}
{fr: rejeter, jeter}
{en: drop, get rid of, get out of}
ex: seara sh-u-alipida (scutea) chealea di caprã; noaptea sh-alipida peanili shi-ts isha un gioni-aleptu; sh-u-alipidã (sh-u-arcã naparti) coaja di curcubetã
§ alipidat1 (a-li-pi-dátŭ) adg alipidatã (a-li-pi-dá-tã), alipidats (a-li-pi-dátsĭ), alipidati/alipidate (a-li-pi-dá-ti) – tsi s-ari alãsatã di-un lucru, unã tabieti, etc.; alãsat, dat, arcat, etc.
{ro: lepădat}
{fr: rejeté}
{en: dropped, got out of}
§ alipidari1/alipi-dare (a-li-pi-dá-ri) sf alipidãri (a-li-pi-dắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi s-alasã di tsiva; alãsari, arcari, dari, etc.
{ro: acţiunea de a se lepăda; lepădare, aruncare}
{fr: action de jeter, de rejeter}
{en: action of dropping, of getting rid of, of getting out of}
§ leapid1 (leá-pidŭ) (mi) vb I lipidai (li-pi-dáĭ), lipidam (li-pi-dámŭ), lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidari/lipidare (li-pi-dá-ri) – (unã cu aleapid1)
§ lipidat1 (li-pi-dátŭ) adg lipidatã (li-pi-dá-tã), lipidats (li-pi-dátsĭ), lipidati/lipidate (li-pi-dá-ti) – (unã cu alipidat1)
§ lipidari1/lipidare (li-pi-dá-ri) sf lipidãri (li-pi-dắrĭ) – (unã cu alipidari1)
aroatã1
aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}
§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã
§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)
§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã
§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)
§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:
bacãrcu
bacãrcu (ba-cắr-cu) sm pl(?) – plantã anualã, dit fumealja-a curcubetãljei shi a piponjlui, cu truplu lungu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri sh-hãrãxiti hãnda, cu lilici njits, tsi da unã yimishi mari cãt unã curcubetã; yimisha faptã di-aestã plantã, mari, stronghilã icã sprilungã, cu coaja veardi sh-njedzlu di nuntru moali, dultsi sh-dzãmos, arosh i galbin, mplin di simintsã lãi sh-ma njits di-atseali di curcubetã; himunic, hiumunic, hiumãnic, shirchin, carpuz, arbuz
{ro: pepene verde}
{fr: pastèque, melon d’eau}
{en: watermelon}
bandã2
bandã2 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – ceatã di oaminj (ghiftsã, aschirladz) adunats tra s-batã deadun hãlãts di muzicã (avyiulii, pian, trumpetã, etc.); (fig: bandã = hãlati muzicalã tsi s-aflã di-aradã tu-unã bandã di-aschirladz, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, earã alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; trumpetã, rumbetã, turbetã, etc.)
{ro: fanfară, orchestră}
{fr: fanfare, orchestre}
{en: brass band, orchestra, band}
ex: n pãzari cãntã banda (ghiftsãlj); tu misuhori bati banda (di aschirladz); sunã banda (fig: trumpeta) tu tsitati; nj-adusi di la pãnãyir nã bandã (fig: trumpetã)
bir
bir (bírŭ) sm biri (bírĭ) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “ficior gioni, livendu”; bircu, birciu, etc.
{ro: fiu brav}
{fr: enfant vaillant}
{en: brave child}
ex: birlu (gionili) a meu
§ bircu (bír-cu) adg bircã (bír-cã), birtsi (bír-tsi), birtsi/birtse (bír-tsi) – zbor cu cari s-diznjardã njitslji, cu noima di “gioni, dash, scumpu, vrut”; bir, birciu
{ro: drăguţ, voinic, gentil}
{fr: gentil, joli, brave}
{en: dear, gentle, brave}
ex: soarli, bircul (dashlu), dãdea
§ birciu (bír-cĭu) adg birci/birce (bír-ci), birci (bír-ci), birtsi/birtse (bír-tsi) – (unã cu bircu)
§ biro (bí-ro) sm invar – (vocativlu-a zborlui “bir”) – numã di uspitsãlji cu cari-l cunushtem un om tsi-l lugursim gioni, shi-l tinjisim trã giunaticlu tsi-aspuni
{ro: bade}
{fr: terme d’amicale admiration envers un homme que l’on considère vaillant}
{en: friendly name given to someone considered brave}
ex: aide, o, biro, aide!; sh-di-atsia, vre biro, Catirina; la noi, vre biro-m; aide, biro, curcubetã
§ biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) sf biroanji/biroanje (bi-rŭá-nji) – muljari tsi easti ndruminã, gioni, ca un bãrbat; bãrbatã, bãrbãtoanji, birbeacã
{ro: femeie bravă}
{fr: femme vaillante}
{en: valiant woman}
ex: muljerli-a lor suntu biroanji (birbeatsi)
bisearicã
bisearicã (bi-seá-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – casã tsi easti numãtsitã maxus, tra si s-tsãnã nuntru unã tsirimonji tsi ari s-facã cu-unã pisti sh-cu Dumnidzãlu-a ljei; casa iu crishtinjlji s-duc si sã ncljinã al Dumnidzã shi preftul crishtin fatsi lituryia; bisericã, bisearcã, bisercã, bãsearicã, bãsearcã;
(expr: fur cljeili di la bisearicã = am fatsa lai, murdarã, di boi, di milani, etc.)
{ro: biserică}
{fr: église}
{en: church}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angucitoari: curcubeta); mi duc la bisearicã
§ bisericã (bi-sé-ri-cã) sf biserits (bi-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)
§ bisearcã (bi-seár-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: nã bisearcã veardi cu icoani-aroshi (angucitoari: hiumuniclu)
§ bisercã (bi-sér-cã) sf bisertsi (bi-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
ex: apresh nã lumbardã la bisercã
§ bãsearicã (bã-seá-ri-cã) sf bãserits (bã-sé-ritsĭ) – (unã cu bisearicã)
§ bãsearcã (bã-seár-cã) sf bãsertsi (bã-sér-tsi) – (unã cu bisearicã)
burii1/burie
burii1/burie (bu-rí-i) sf burii (bu-ríĭ) – hãlati muzicalã adratã di-unã sulinã di halcumã (bãcãri) nduplicatã, tu cari s-suflã di-unã parti tra sã scoatã muzicã, sh-alantã parti easti dishcljisã ca unã hunii; burazani, trumbetã, trumpetã, rumbetã, turumbetã, turbetã
{ro: trompetă, goarnă}
{fr: trompette}
{en: trumpet}
ex: bãtu buria (trumbeta); acãtsarã buriili s-batã, lailji furi loarã si s-ljartã
§ burazani/burazane (bu-ra-zá-ni) sf burazãnj (bu-ra-zắnjĭ) – (unã cu burii1)
bustani/bustane
bustani/bustane (bus-tá-ni) sf bustãnj (bus-tắnjĭ) – grãdinã iu s-crescu zãrzãvãts, ma multu curcubeti, hiumunits, piponj, cãstrã-vets, etc.;
(expr: criscu tu bustani = nu para easti dishteptu, nu-aducheashti lishor, ari caplu ca di curcubetã; niciuplit, om di la oi)
{ro: bostănărie}
{fr: jardin potager}
{en: vegetable garden}
ex: la bustani acumpãrats cãstrãvets, tseapã shi niheamã macheadon; nu easti diparti bustanea s-njardzim s-mãcãm shirchinj; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: easti lishor, cã ari caplu ca di curcubetã)
§ bustãngi (bus-tãn-gí) sm, sf bustãngioanji/bustãn-gioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji), bustãngeadz (bus-tãn-gĭádzĭ), bus-tãngioanji/bustãngioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji) – atsel tsi creashti i vindi zãrzãvãts (curcubeti, hiumunits, cãstrãvets, etc.);
(expr: s-nu vindzã cãstrãvets la bustãngi = nu caftã s-ti fats cã shtii ma multi di-atsel tsi easti ma shtiut di tini)
{ro: bostangiu}
{fr: jardinier-maraîcher, maraîchère}
{en: vegetable garden grower or seller}
ex: bustãngilu-a nostru n-adutsi shirchinj shi piponj; bustãngilu vindi scumpu veardzãli shi spãnaclu; lja alj di la bustãngilu-a nostru; bustãngioanja cu mãnjli-a ljei n-adunã paparitsili aesti
§ bustangi (bus-tan-gí) sm, sf bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji), bustangeadz (bus-tan-gĭádzĭ), bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji) – (unã cu bustãngi)
§ bustãnar (bus-tã-nárŭ) sm bustãnari (bus-tã-nárĭ) – nicuchirlu tsi ari (tsãni) unã bustani
{ro: proprietar de bostan}
{fr: propriétaire de jardin potager}
{en: vegetable garden owner}
cãpãescu
cãpãescu (cã-pã-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpãii (cã-pã-íĭ), cãpãeam (cã-pã-ĭámŭ), cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) – mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari tsi-l fac; avursescu multu di-arãdearea tsi u fac; lishin di-arãdeari; arãd cu bots (cachinuri, grohuti) sãnãtoasi shi ahãndoasi; ligusescu, hãrhãrescu, cãhtescu, pãhãescu, cãchin, avursescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lãvrusescu, etc.
{ro: istovi; râde în hohote}
{fr: exténuer; mourir de rire}
{en: exhaust; roar with laughter}
ex: s-cãpãeashti (hãrhãriseashti, s-cãchinã) di-arãdeari; nã cãpãim multu di imnari; cãpãirã, (avursirã multu), nu pot s-imnã; lucrai la ayinji sh-mi cãpãii, cã shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei nã cãpãim di plãngu
§ cãpãit (cã-pã-ítŭ) adg cãpãitã (cã-pã-í-tã), cãpãits (cã-pã-ítsĭ), cãpãiti/cãpãite (cã-pã-í-ti) – tsi s-ari curmatã multu di copuslu tsi featsi; tsi-ari lishinatã di-arãdeari; ligusit, hãrhãrit, cãhtit, pãhãit, cãchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lãvrusit, etc.;
(expr:
1: curcubetã cãpãitã = curcubetã shidzutã, moali;
2: oarfãn cãpãit = multu oarfãn, tiflupendar, fãrã cinushi n vatrã, fãrã zmeanã la cur, etc.;
3: stranj cãpãit = stranj aruptu, partal, recicu)
{ro: istovit; rupt de oboseală; istovit de râs}
{fr: mort de rire, tari}
{en: exhausted; tired of laughing}
ex: earam cãpãit di imnari; cu tuti cã eara cãpãits, curmats, elj agiumsirã la loclu di iu insha lunjina; eara multu curmatã sh-cãpãitã; curcubetã heartã, cãpãitã
(expr: shidzutã, moali)
§ cãpãiri/cãpãire (cã-pã-í-ri) sf cãpãiri (cã-pã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cãpãeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arãdeari); ligusiri, hãrhãriri, cãhtiri, pãhãiri, cãchiniri, avursiri, apustusiri, curmari, pidipsiri, lãvrusiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) istovi; acţiunea de a râde în hohote}
{fr: action de s’exténuer; de mourir de rire; évanouissement}
{en: exhaust; roar with laughter}
§ cãpuescu (cã-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV cãpuii (cã-pu-íĭ), cãpueam (cã-pu-ĭámŭ), cãpuitã (cã-pu-í-tã), cãpuiri/cãpuire (cã-pu-í-ri) – (unã cu cãpãescu)
ahmacŭ
RO:prost
EN:stupid, dull
FR:bêta, idiot
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
cupíi
RO:turmă
EN:flock
FR:troupeau, bétail, cheptel
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
curcubetã
RO:dovleac
EN:
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
shapshalŭ
RO:prostănac
EN:stupid
FR:lourdaud, bêta
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015