|
|
belchi
belchi (bél-chi) adv – zbor tsi va s-aspunã cã omlu nu easti sigura cã un lucru va si s-facã (va si s-aflã, va s-hibã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; poati, vahi, elbet, elbeti
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: maybe, perhaps}
arãguescu
arãguescu (a-rã-gu-ĭés-cu) vb IV arãguii (a-rã-gu-íĭ), arãgueam (a-rã-gu-ĭámŭ), arãguitã (a-rã-gu-í-tã), arãguiri/arãguire (a-rã-gu-í-ri) – scot prit grumadz un vrondu cu scutearea di vimtu dit stumahi (di-aradã dupã tsi mãc multu); arãgãescu, aruguescu, arãguredz, rãgãescu;
(expr: mj-arãguescu a lui = lj-zburãscu, lj-dzãc un zbor)
{ro: râgâi}
{fr: éructer, roter}
{en: belch}
ex: nu arãgãea, cã arãgãirea easti urutã; arãguea-ti
(expr: zbura-lj) a soacrã-tai
§ arãguit (a-rã-gu-ítŭ) adg arãguitã (a-rã-gu-í-tã), arãguits (a-rã-gu-ítsĭ), arãguiti/arãguite (a-rã-gu-í-ti) – tsi ari scoasã un vrondu prit grumadz (cu scutearea di vimtu dit stumahi); vrondul tsi-l scoati prit grumadz; arãgãit, aruguit, arãgurat, rãgãit
{ro: râgâit}
{fr: éructé, roté}
{en: belched}
§ arãguiri/arãguire (a-rã-gu-í-ri) sf arãguiri (a-rã-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi (cu vrondul tsi s-avdi) cãndu cariva arãgueashti; arãgãiri, aruguiri, arãgurari, rãgãiri
{ro: acţiunea de a râgâi; râgâire, râgâit}
{fr: action d’éructer, de roter; éructation}
{en: action of belching; belch}
§ arãgãescu (a-rã-gã-ĭés-cu) vb IV arãgãii (a-rã-gã-íĭ), arãgãeam (a-rã-gã-ĭámŭ), arãgãitã (a-rã-gã-í-tã), arãgãiri/arãgãire (a-rã-gã-í-ri) – (unã cu arãguescu)
ex: cari arãgãi? cãtusha
§ arãgãit (a-rã-gã-ítŭ) adg arãgãitã (a-rã-gã-í-tã), arãgãits (a-rã-gã-ítsĭ), arãgãiti/arãgãite (a-rã-gã-í-ti) – (unã cu arãguit)
§ arãgãiri/arãgãire (a-rã-gã-í-ri) sf arãgãiri (a-rã-gã-írĭ) – (unã cu arãguiri)
§ rãgãescu (rã-gã-ĭés-cu) vb IV rãgãii (rã-gã-íĭ), rãgãeam (rã-gã-ĭámŭ), rãgãitã (rã-gã-í-tã), rãgãiri/rãgãire (rã-gã-í-ri) – (unã cu arãguescu)
§ rãgãit (rã-gã-ítŭ) adg rãgãitã (rã-gã-í-tã), rãgãits (rã-gã-ítsĭ), rãgãiti/rãgãite (rã-gã-í-ti) – (unã cu arãguit)
elbet
elbet (él-betŭ) adv – zbor tsi va s-aspunã cã omlu nu easti sigura cã un lucru va si s-facã (va si s-aflã, va s-hibã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; elbeti, poati, vahi, belchi
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: maybe, perhaps}
§ elbeti/elbete (él-be-ti) adv – (unã cu elbet)
ex: elbeti (poati), catiun shi shtii a lui
pot
pot (pótŭ) vb II putui (pu-túĭ), puteam (pu-teámŭ), pututã (pu-tú-tã), puteari/puteare (pu-teá-ri) – escu izoti (hiu acshu, am vãrtushamea, etc.) s-lu fac un lucru; am tut tsi-nj lipseashti tra s-lu fac un lucru; hiu acshu (icano, izoti, etc.); am puteari; nj-poati bratslu (ciciorlu); ampot, mpot, etc.
(expr:
1: s-poati = easti cu puteari (posibil);
2: nu pot = nu hiu sãnãtos, hiu lãndzit, niputut;
3: lj-u pot a…= lu-azvingu (tu-alumtã) pri…, amintu (cãndu mi-alumtu i mi-astrec) cu…;
4: acats-lu ma s-pots = alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-lu-acats;
5: nj-poati chealea = hiu acshu, am putearea, pot s-dãnãsescu, pot s-trag, etc.;
6: nj-poati caplu, mintea = pot s-aduchescu)
{ro: putea, (nu) fi sănătos, învinge}
{fr: pouvoir; (ne pas) être sain, vaincre}
{en: be able, can, may; (not) be healthy, win (fight, contest)}
ex: nu cum vrei, ma cum pots; nu putearit ma multu s-mi pindzets; nu poati si s-tsãnã di-apurii; moartea nu poati s-li dizleagã; cã nu putea (nu-avea putearea s-aravdã) di dor; putea s-mi-aibã sh-vãtãmatã; putu s-facã; pot (escu acshu) s-fac luguria aestã; nu pot tsiva (nu-am putearea s-fac tsiva dip, nu hiu acshu s-fac tsiva); canda sh-io nu va s-pot s-u fac; c-aestã nu poati s-hibã sh-altã; pot tora
(expr: hiu ghini, sãnãtos, tora), aeri nu puteam
(expr: earam lãndzit); mumã-mea nu poati
(expr: easti lãndzitã); s-nu-lj puteari calu
(expr: s-fure lãndzit calu, ma s-hibã di easti lãndzit calu), nu mãcã; nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui (zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu); lj-u pot mini a oastiljei
(expr: u-azvingu mini oastea); nj-u putu
(expr: mi-azvimsi), nu lj-u putui (nu lu-azvimshu); a tutljei io lj-u putui
(expr: u-azvimshu); lj-u putu a sharpilui
(expr: lu-azvimsi sharpili) dushman; amirãlu lj-u putu a dushmanlui
(expr: lu-azvimsi dushmanlu); da arãulu s-lj-u poatã
(expr: s-lu-azvingã); uryia lj-u putu
(expr: lu-azvimsi); s-ts-u poatã
(expr: s-ti-azvingã) pãshelu atsel?; va s-alumtã cu-a meu shi va lj-u poatã
(expr: va lu-azvingã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti, acatsã-li ma s-pots
vahi
vahi (váhĭ) adv – zbor tsi va s-aspunã cã omlu nu easti sigura cã un lucru va si s-facã (va si s-aflã, va s-hibã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; poati, belchi, elbet, elbeti
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: maybe, perhaps}
ex: ama metsi ca-alihea, vahi (poati) suntu oaspits sh-di ca-alihealui?; nu-i pãndarlu, cã-i diparti, doarmi vahi (poati), di vãrnã parti; tsi, ti-auã, vahi (poati) tsã pari?; v-aspãreats, vahi (poati), s-nu nã mãcã?; cu tora s-fatsi, vahi (poati), cama di treidzãts di ori; nu-i mushat, vahi (poati)? nu lj-undzeashti?; vahi (poati) v-adutsits voi aminti; vahi shtea nãs tsiva; vahi va yinã; cara s-nu muri, vahi bãneadzã nica; va yinã astãdz cu mini? vahi (poati); vahi (nu tsiva), nu mi pistipseshti?