Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

beb

beb (bébŭ) sm, sf bebã (bé-bã), bebi (bébĭ), bebi/bebe (bé-bi) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc}
{fr: nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

bashac

bashac (ba-shĭácŭ) sm, sf bashachinã (ba-shĭa-chí-nã), bashats (ba-shĭátsĭ), bashachini/bashachine (ba-shĭa-chí-ni) – un tsi alagã di casã-casã tra s-vindã lucri (ma multu, zãrzãvãts shi yimishi, shi, tu chirolu veclju, di-aradã pri lãnã, tu loc di paradz); manafi, culcusuri
{ro: vânzător ambulant}
{fr: vendeur ambulant (qui vend surtout des fruits)}
{en: peddler (mostly of fruits and vegetables)}
ex: na! iu yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; Bebi s-adrã bashac; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; bashachina (muljarea-a bashaclui) lu-agiuta bashaclu cu yixirea-a poamilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

(expr: cãntarea-a cucotslor = hãryii, criparea di dzuã, ndzari, etc.)
{ro: acţiunea de a cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); de a boci; de a citi; de a spune baliverne}
{fr: action de chanter; de jouer un instrument; de pleurer (un mort); de lire; de raconter des sornettes}
{en: action of singing; of playing an instrument; of wailling, of lamenting; of reading; of telling cock-and-bull stories}
ex: fãrshirotlu-i fãrã cripari, tutã dzua pri cãntari; mushati cãntãri furã adzã la bisearicã; s-aproachi cãntarea-a cucotslor
(expr: hãryia, oara tsi cãntã cucotslji); la tini mãcari-beari, sh-la mini cãntari; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari

§ nicãntat1 (ni-cãn-tátŭ) adg nicãntatã (ni-cãn-tá-tã), nicãntats (ni-cãn-tátsĭ), nicãntati/nicãntate (ni-cãn-tá-ti) – tsi nu easti cãntat (cu boatsea); (flueara, avyiulia, etc.) tsi nu easti bãtutã; (mortul) tsi nu easti jilit (butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu); (carti) tsi nu easti aleaptã (dyivãsitã, etc.)
{ro: necântat (cu vocea sau dintr-un instrument); nebocit; necitit}
{fr: qui n’est pas chanté; qui n’est pas joué (un instrument musical); qui n’est pas pleuré (un mort); qui n’est pas lu}
{en: that is not sung or played (song, instrument); who is not wailed, lamented (dead man); that is not read (letter, book)}

§ nicãntari1/nicãntare (ni-cãn-tá-ri) sf nicãntãri (ni-cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-cãntã (nu s-bati, nu s-jileashti, nu si dyivãseashti, etc.)
{ro: acţiunea de a nu cânta (boci; citi)}
{fr: action de ne pas chanter (jouer un instrument, pleurer un mort; lire un livre)}
{en: action of not singing, of not playing an instrument, of not wailling, of not lamenting, of not reading}

§ cãntic1 (cắn-ticŭ) sn cãntitsi/cãntitse (cắn-ti-tsi) –
1: aradã di bots dultsi fapti cu gura (i cu bãtearea di fluearã, di-avyiulii, etc.) tsi-asunã mushat ca unã miludhii, un ih, etc.; cãntari, miludii, ih, batiri, bãteari (di pulj, fluearã, etc.);
2: isturii aspusã (spuneari) tu versuri cu rimã shi ritmu; puizii;
3: cãntic di moarti, boatsit, miryiulog, miruloyi
(expr: scot (scol) un cãntic = fac un cãntic (puizii) tu cari aspun (mãrescu, aduc aminti, etc.) un lucru, un giunatic, unã isturii, etc. tsi s-ari faptã dealihea i mash tu mintea-a omlui)
{ro: cântec, poezie}
{fr: chanson, poesie}
{en: song, poem}
ex: ari multi turlii di cãntitsi: cãntic di vreari, cãntic di xeani, cãntic veclju, cãntic di njits, cãntic di jali, cãntic furescu; cãnticlu nu-ari domnu; nu s-avdu, nits cãntitsi tu-arãzboai; bagã-u s-cãntã, cã shtii cãntitsi mushati; cãntic va nã scoatã eali
(expr: va s-facã un cãntic i puizii trã lucrili tsi-avem faptã); boatsea-a ljei, cãntic di moarti
(expr: boatsit)

§ cãntic2 (cắn-ticŭ) vb I cãnticai (cãn-ti-cáĭ), cãnticam (cãn-ti-cámŭ), cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) – cãntu un cãntic ti njits, tra s-lu fac s-doarmã i s-isihãseascã natlu dit sãrmãnitsã
{ro: cânta un cântec de leagăn}
{fr: chanter des chanson de berceau}
{en: sing a lullaby}
ex: cãnticlu-aestu tsi-l cãnticats (cãntats a natlui) easti mushat; lj-cãnticai pãnã-l lo somnul; cãnticã-lj niheamã tra s-lu-acatsã somnul

§ cãnticat1 (cãn-ti-cátŭ) adg cãnticatã (cãn-ti-cá-tã), cãnticats (cãn-ti-cátsĭ), cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – (cãnticlu di sãrmãnitsã) tsi s-ari cãnticatã; (natlu) a curi ãlj s-ari cãnticatã un cãntic di sãrmãnitsã
{ro: căruia i s-a cântat un cântec de leagăn}
{fr: à qui on a chanté des chanson de berceau}
{en: baby to which a lullaby was sung}

§ cãnticari/cãnticare (cãn-ti-cá-ri) sf cãnticãri (cãn-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãnticã (a unui nat)
{ro: acţiunea de a cânta un cântec de leagăn}
{fr: action de chanter des chanson de berceau}
{en: action of singing a lullaby}
ex: cãnticarea-lj fatsi njitslji s-doarmã

§ cãnticat2 (cãn-ti-cátŭ) sn cãnticati/cãnticate (cãn-ti-cá-ti) – cãnticlu tsi s-cãntã a njiclui, tu chirolu tsi easti ligãnat tu sãrmãnitsã
{ro: cântecul de leagăn în timpul legănatului}
{fr: chanson de berceau, chantée durant le bercement du bébé}
{en: lullaby sung during the rocking of a baby}

§ cãntatã (cãn-tá-tã) sf fãrã pl – cãntic, cãntari
{ro: cântat}
{fr: chant}
{en: song, singing}
ex: intri tu grãdinã dimneatsa, tu cãntata (cãntarea, cãnticlu) a cucotslor
(expr: tu hãryii)

§ nicãntatã (ni-cãn-tá-tã) sf fãrã pl – ninti di cãntarea-a cucotlui tahina; ninti di cãntarea-a cuclui; etc.
{ro: înainte de cântatul cocoşului de dimineaţă}
{fr: avant le chant matinal du coq}
{en: before the morning crowing of the cock}
ex: si scularã nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); nica nicãntatã cucotslji (ninti di cãntarea-a cucotslor); ninga nicãntatã cuclu (ninti di cãntarea-a cuclui)

§ cãntãtor (cãn-tã-tórŭ) adg, sm, sf cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri), cãntãtori (cãn-tã-tórĭ), cãntãtoari/cãntãtoare (cãn-tã-tŭá-ri) – (un) tsi cãntã (trã pãradz, cã lu-arãseashti, cã easti hãrios, etc.); tsi bati dit fluearã (avyiulii, etc.); dishcãntã
{ro: cântăreţ}
{fr: chanteur}
{en: singer}
ex: nu s-plãndzim nã lipseashti, o, cãntãtor aleptu!; am xifteri eu cãntãtori (tsi cãntã)

§ cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭŭ) sm cãntãtorash (cãn-tã-to-ráshĭ) – mascurlu a gãljinãljei; cãtãndorash, cucot, cocut, cãpon, cãponj; dishcãntã
{ro: cocoş}
{fr: coq}
{en: cock, rooster}
ex: cãntãtorash (cucot) di Birati

§ cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭŭ) sm cãtãndorash (cã-tãn-do-ráshĭ) – (unã cu cãntãtorash)

§ dishcãntã (dis-cãn-tắ) sm dishcãntadz (dish-cãn-tádzĭ) – (unã cu cãntãtorash)
ex: cara deadi dishcãntãlu, shapti cãsãbadz dishtiptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

gad

gad (gádŭ) sm gadz (gádzĭ) – ficior i featã tu protslji mesh i anj di banã; gat, nat, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, njitsico, niphiu, pup, pupul, ciuci, poci, tsup, ficiuric, fiticã; (fig: gaduri (sf pl) = drã-curii shi zburdãlipsiri tr-arãdeari fapti di ficiurits)
{ro: sugaci, prunc}
{fr: nourisson, petit enfant qui marche à quatre pattes}
{en: baby, infant}
ex: mi shuitii (mi njirai, feci chefi) niheamã cu gadurili (fig: drãcuriili) a hilji-meai

§ gat (gátŭ) sm gats (gátsĭ) – (unã cu gad)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

nat

nat (nátŭ) sn naturi (ná-turĭ) shi sm nats (nátsĭ) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj dit banã; njat, njac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: nouveau-né, nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}
ex: am mash un nat (njic); veduã sh-cu nat (njic) pri sin; doauãli naturi; naturi di (njits amintats aoa sh-) doauã, trei dzãli; la niscãnti naturi lã crescu dintsãlj di dininti; shi naturli ma plãngu; sh-naturli shtia isturia-a lui; di doilji nats (ficiurits), unu-lj hivri; cãnticarea adoarmi natslji

§ njac (njĭácŭ) sm njats (njĭátsĭ) – (unã cu nat)
ex: ca njaclu (natlu, njiclu) tsi sudzi; njatslji (naturli) s-la tu cupanji; fumealji greauã cu-unã crimã di njats (njits); njaclu acãtsã s-plãngã; nu lã pãtidza njatslji; earbã veardi pri ugeac shi ãn mãnã s-nu ai njac (njic); du-ti n casã cã ti ashteaptã njatslji

§ njat (njĭátŭ) sm njats (njĭátsĭ) – (unã cu nat)

§ njatã (njĭá-tã) sf njati/njate (njĭá-ti) – protslji anj di banã a omlui; tinireatsã
{ro: tinereţe}
{fr: jeunesse, bel âge, jeunes années}
{en: young age, youth}
ex: avem nã limbã, nã njatã (tinireatsã); moi njatã cum nu-sh fu!; nu him tu njati (tinireatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

niphiu

niphiu (níp-hĭu) sm, sf niphi/niphe (níp-hi), niphi (níp-hi), niphi/niphe (níp-hi) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi tu protslji mesh i anj di banã; nat, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson, tout petit enfant}
{en: baby, infant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

njic1

njic1 (njícŭ) adg njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – tsi easti ma minut di unã boi nolgicã (di-aradã); tsi nu easti mari sh-necã di mesi; minut, shcurtu, apus, scundu
(expr:
1: njic ma drac = s-veadi ca njic, ma easti sarpit, irbapi, gioni, lj-u poati multu;
2: mi fac ma njic = mi-aspun tapin, u-adun coada, mi fac ma bunlu, mi-alas azvimtu, trag mãna)
{ro: mic}
{fr: petit}
{en: small, little}
ex: arãulu easti njic (strimtu, cu putsãnã apã); calea mari, calea njicã (shcurtã shi strimtã); cãsi njits (minuti) trã oaminj njits (shcurtsã); alasã-l s-creascã cã easti ninga njic (tinir); vidzui un om njic (shcurtu di boi); lj-armasi giuplu njic (strimtu, tsi nu lu ncapi); armasi njicã (shcurtã), nu creashti; s-dusi la neavutlu shi s-featsi nãs cama njic (trapsi mãna, s-aspusi ma bunlu, s-alãsã azvimtu) shi si mbunã sh-nu pãtsã cama lãili; vrei s-trets cu alantu? fã-ti ma njic totna; s-featsi cama njicã
(expr: trapsi mãna) shi-lj dzãsi a ljei; nitsiun nu s-fãtsea cama njic
(expr: nu trãdzea mãna, nu s-alãsa azvimtu) shi nu vrea s-armãnã sum grailu-a alãntui

§ njic2 (njícŭ) sm, sf njicã (njí-cã), njits (njítsĭ), njits (njítsĭ) – ficior (featã), dupã tsi s-amintã shi easti ninga njic; nat, njat, njac, tirnjac, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, ciuci, copan, niphiu, gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã, mincu, tecnon, cochil, cochilush, hurhutulash
{ro: copil (mic), prunc}
{fr: (petit) enfant, nourrisson}
{en: (little) child, baby}
ex: di cu njicã (fiticã) s-duchea cã lj-aprindi caplu; am un njic (nat) di doi mesh; njica (fitica) tsi u caftu mini; cãndu s-mãrtã dadã-mea eara njicã (featã-ageamitã), ludeatsã

§ njitsico (nji-tsi-có) sm njitsicadz (nji-tsi-cádzĭ) – (unã cu njic2)
ex: nani, nani, njitsico (njiclu-a meu)

§ njicuts (nji-cútsŭ) sm, sf, adg njicutsã (nji-cú-tsã), njicuts (nji-cútsĭ), njicutsi/njicutse (nji-cú-tsi) – tsi easti niheamã ca njic; tsi easti ma njic di njiclu di-aradã; dip njic; ficiuric (fiticã), ciuflic, njicshor, njicãz, njicãzan, njicãzic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu

{ro: micuţ, mititel}
{fr: mignon, tout petit}
{en: tiny, very little}
ex: ficior njicuts; nacã, nacã amintã sh-ea vãr njicuts (ficiuric); cãti pãtsã njicutsa (fitica); di ahãtã imnari s-avea apreasã njicutsa (fitica); u-ashtiptã ca di pri bumbac, di nu u duru ni cap, njicutsa

§ njicshor1 (njic-shĭórŭ) adg njicshoarã (njic-shĭŭá-rã), njicshori (njic-shĭórĭ), njicshoari/njicshoare (njic-shĭŭá-ri) – (unã cu njicuts)

§ njicãz (njí-cãzŭ) sm, sf, adg njicãzã (njí-cã-zã), njicãji (njí-cãjĭ), njicãzi/njicãze (njí-cã-zi) – (unã cu njicuts)
ex: ãlj deadi aushlu cu barba albã unã cutii njicãzã

§ njicãzan (nji-cã-zánŭ) sm, sf, adg njicãzanã (nji-cã-zá-nã), njicãzanj (nji-cã-zánjĭ), njicãzani/njicãzane (nji-cã-zá-ni) – (unã cu njicuts)

§ njicãzic (nji-cã-zícŭ) sm, sf, adg njicãzicã (nji-cã-zí-cã), njicãzits (nji-cã-zítsĭ), njicãzitsi/njicãzitse (nji-cã-zí-tsi) – (unã cu njicuts)
ex: cã-i njicã, njicãzicã

§ njicuz (njí-cuzŭ) sm, sf, adg njicuzã (njí-cu-zã), njicuji (njí-cujĭ), njicuzi/njicuze (njí-cu-zi) – (unã cu njicuts)
ex: featili suntu njicuzi (njicuzoti); easi di nuntru un shoaric njicuz

§ njicuzan (nji-cu-zánŭ) sm, sf, adg njicuzanã (nji-cu-zá-nã), njicuzanj (nji-cu-zánjĭ), njicuzani/nji-cuzane (nji-cu-zá-ni) – (unã cu njicuts)
ex: njicuzana lu-anvãr-teashti; aclo iu plãndzea sh-uhta dit frãndzãli dit hicati, dzãtsea njicuzana; alãga njicuzanjlji cãt putea

§ njicuzancu (nji-cu-zán-cu) sm, sf, adg njicuzancã (nji-cu-zán-cã), njicuzantsi (nji-cu-zán-tsi), njicuzantsi/njicuzantse (nji-cu-zán-tsi) – (unã cu njicuts)

§ njicuzot (nji-cu-zótŭ) sm, sf, adg njicuzotã (nji-cu-zó-tã), njicuzots (nji-cu-zótsĭ), njicuzoti/njicuzote (nji-cu-zó-ti) – (unã cu njicuts)
ex: ved, cã lipsea un tsironj njicuzan-njicuzot

§ njiczot (njic-zótŭ) sm, sf, adg njiczotã (njic-zó-tã), njiczots (njic-zótsĭ), njiczoti/njiczote (njic-zó-ti) – (unã cu njicuts)

§ njiczu (njíc-zu) sm, sf, adg njiczã (njíc-zã), njicji (njíc-ji), njiczi/njicze (njíc-zi) – (unã cu njicuts)

§ njicuredz (nji-cu-rédzŭ) (mi) vb I njicurai (nji-cu-ráĭ), njicuram (nji-cu-rámŭ), njicuratã (nji-cu-rá-tã), njicurari/njicurare (nji-cu-rá-ri) – mi fac ma njic di cum earam; fac tsiva si scadã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); mi fac ma shcurtu; mi adun; mihrisescu, njicshuredz, mputsinedz, psãnedz, shcurtedz, discrescu, scad, dipun, afirisescu, firisescu, hirisescu
{ro: micşora}
{fr: amoindrir, diminuer, décroître}
{en: diminish, decrease, reduce}
ex: acãtsarã si s-njicureadzã apili (si scadã); stoglu di leamni nu-lj si njicura (nu-lj si fãtsea ma njic); nu u njicurã (afirisi, scãdzu) vrearea; durearea s-njicureadzã (scadi); canda-lj njicurã (dipusi, scãdzu) sh-furtuna dit cheptu; s-avea njicuratã di-aushatic (s-avea shcurtatã, faptã ma njicã) di nu mata puteai s-u cunoshti

§ njicurat (nji-cu-rátŭ) adg njicuratã (nji-cu-rá-tã), njicurats (nji-cu-rátsĭ), njicurati/njicurate (nji-cu-rá-ti) – tsi s-ari faptã ma njic di cum eara; tsi ari scãdzutã tu numir i mãrimi; tsi s-ari faptã ma shcurtu; adunat; mihrisit, njicshurat, nputsinat, psãnat, shcurtat, discriscut, scãdzut, dipus, afirisit, firisit, hirisit
{ro: micşorat}
{fr: amoindri, diminué, décrut}
{en: diminished, decreased, reduced}

§ njicurari/njicurare (nji-cu-rá-ri) sf njicurãri (nji-cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru njicureadzã; adunari; mihrisiri, njicshurari, nputsinari, psãnari, shcurtari, discrishteari, scãdeari, dipuneari, afirisiri, firisiri, hirisiri
{ro: acţiunea de a (se) micşora; micşorare}
{fr: action d’amoindrir, de diminuer, de décroître; amoindrissement}
{en: action of diminishing, of decreasing, of reducing; decrease, reduction}

§ njicurimi/njicurime (nji-cu-rí-mi) sf fãrã pl – faptul cã un lucru easti (s-ari faptã ma) njic; harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã (tsi lu-aspuni cã easti) njic; njicurami
{ro: micşorime, descreştere}
{fr: amoindrissement, décroissance, décrue}
{en: decrease, fall, reduction}
ex: multi prici nu puteam s-li videm di njicurimi (di itia cã eara njits)

§ njicurami/njicurame (nji-cu-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu njicurimi)
ex: nu s-veadi di njicurami; di ahãtã njicurami, nu putui s-u mata cunoscu

§ njicshuredz (njic-shĭu-rédzŭ) (mi) vb I njicshurai (njic-shĭu-ráĭ), njicshuram (njic-shĭu-rámŭ), njicshuratã (njic-shĭu-rá-tã), njicshurari/njicshurare (njic-shĭu-rá-ri) – (unã cu njicuredz)
ex: noptsãli njicshureadzã (s-fac ma njits, si shcurteadzã); nji sã njicshurã (nj-si featsi ma njicã) aruga; njicshureadzã-lj (shcurteadzã-lj) bunda tra s-nu u tragã azvarna; lj-njicshurã tãimea

§ njicshurat (njic-shĭu-rátŭ) adg njicshuratã (njic-shĭu-rá-tã), njicshurats (njic-shĭu-rátsĭ), njic-shurati/njicshurate (njic-shĭu-rá-ti) – (unã cu njicurat)

§ njicshurari/njicshurare (njic-shĭu-rá-ri) sf njicshurãri (njic-shĭu-rắrĭ) – (unã cu njicurari)
ex: njicshurarea-a truplui ãlj yini di aushatic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

pup

pup (púpŭ) sm, sf pupã (pú-pã), pupi (púpĭ) shi puchi (púchĭ), pupi/pupe (pú-pi) – ficior i featã tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj di banã; njic, mushat ca unã pãpushi; pupul, poci, nat, njic, njat, njac, sãrmãnitsã, beb, ciuci, niphiu, gad, gat, njitsico, tsup, ficior, ficiuric, featã, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson}
{en: baby, infant}
ex: di iu lu-aflarã aestu pup (njic)?

§ pupul2 (pú-pulŭ) sm pupulj (pú-puljĭ) – (unã cu pup)
ex: pupu-ncoa, pupu-nculea, yinu soamne, yinu ncoa, nji ti-acljamã pupulu (puplu-aestu njic)

§ poci3 (pócĭŭ) sm poci (póci) – (unã cu pup)
ex: tsi-ts fac pocilji (cilimeanjlji)?; s-tsã bãneadzã pocilji

§ pupushi/pupushe (pu-pú-shi) sf pupushi/pupushe (pu-pú-shi) – giucãreauã tsi-aspuni (di-aradã) un pup i pupã, ficiuric i fiticã njits, buisits sh-mushat nviscuts, cu cari s-agioacã (di-aradã) featili njits; unã soi di agalmã njicã adratã di lemnu, metal, pãndzã, etc. cu cari s-agioacã fititsli; pupushi, cuclã (fig:
1: pupushã = mnatã di lãnã, tutumi, etc.; expr:
2: easti (ndreaptã) ca unã pupushi = easti mushatã, ncundiljatã, nviscutã shi ndreaptã mushat, cum aspun di-aradã pupushili;
3: s-agioacã nica cu pupushili = easti ninga ageamitã, nu criscu ninga)
{ro: păpuşă}
{fr: poupée}
{en: doll}

§ pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) sf pãpushi/pãpushe (pã-pú-shi) – (unã cu pupushi)
ex: easti ca nã pãpushi; albã-aroshi ca pãpushi; nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; s-agioacã nica cu pãpushili; nã pãpushi (fig: nã mnatã) di duyeani

§ pãpushar (pã-pu-shĭárŭ) sm pãpusharĭ (pã-pu-shĭárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi pãpush; atsel tsi fatsi pãpushli s-gioacã trã njits
{ro: păpuşar}
{fr: celui qui fait ou vend des poupées; marrionnetiste}
{en: doll maker or vendor; puppeteer}

§ pãpushãrii (pã-pu-shã-rí-i) sf pãpushãrii (pã-pu-shã-ríĭ) – atseali tsi fatsi pãpusharlu (cu pãpushili) tra s-lji glindiseascã njitslji tsi mutrescu, s-lji facã s-arãdã, etc.; (fig: pãpushãrii = fãtsli caraghioasi (ca di maimun, cu minãri di mãnã, cu zboarã, etc.) fapti di-un om mari, tra s-lji facã njitslji s-arãdã shi s-glindiseascã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

sãrmãnitsã

sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) sf sãrmãnitsã (sãr-mã-ní-tsã) – unã soi di pat (leagãn) njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat, etc.); nitsã, cunji, cunã, leagãn, mãnushi, trocnã, nani, nanã; (fig: sãrmãnitsã = natlu tu protslji mesh i anj di banã; copan, nat, niphiu)
{ro: leagăn, nou născut, bebe}
{fr: berceau; nourrison}
{en: cradle; baby}
ex: n Sãrunã dimãndã s-lji pitreacã sãrmãnitsã (un leagãn) di her; lã u intrai a leamnilor cu tsupata li dispiturai tuti shi sãrmãnitsã (leagãn) nu putui s-adar; ficiorlji dit sãrmãnitsã (leagãn); ligãna njitslji tru sãrmãnitsã (leagãn) di-amalamã; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã (leagãn); tsi shtiam mini atumtsea di etã, earam sãrmãnitsã (fig: earam njic); plãndzi sãrmãnitsa (fig: natlu) n leagãn; lja mbratsã sãrmãnitsa (fig: natlu); nu fã ca sãrmãnitsã (fig: ca un njic); talji gusha a sãrmãnitsãljei (fig: a njiclui, a natlui) tsi fãtsesh; nveasta nu stãtu pi multã minduiri, lo sãrmãnitsa (fig: njiclu) shi-lj tãlje caplu; tatã-tu va sãrmãnitsã (fig: njic) ma nu shtiu tu tsi va-l bãgãm s-doarmã; aoatsi, di sãrmãnitsã (fig: di njic) loat, nitsi cunushtea vãrnã; unã sãrmãnitsã (fig: njic, nat) s-virviridzã di lãhtarã

§ nitsã (ní-tsã) sf nitsã (ní-tsã) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: fã-nj tu nitsã (sãrmãnitsã) nani-nani

§ nanã1 (ná-nã) sf pl(?) – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: s-fatsim unã nanã (sãrmãnitsã, leagãn) a ficiorlui; nani (dornji) tu nanã (sãrmãnitsã), nat mushat; ma nicã njic, di nanã (dit sãrmãnitsã), fu dus la munti, n dzeanã

§ nani1 (ná-ni shi nánĭ) sf invar – (unã cu sãrmãnitsã)
ex: bagã-l natlu tu nani (sãrmãnitsã)

§ nani2 (ná-ni shi nánĭ) invar – zbor cu cari dada (omlu) caftã s-lu facã natlu s-lu-acatsã somnul; lu-lu-lu!; lju-lju-lju!;
(expr:
1: fatsi nani = doarmi;
2: fã nani = dornji, ncljidi ocljilj, dashlu-ali dadi, njiclu-a meu!, etc.)
{ro: nani; etc.}
{fr: dors, fait dodo!; etc.}
{en: sleep well, my little baby!; etc.}
ex: fatsi nani
(expr: doarmi) ficiorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

tãrnã

tãrnã (tắr-nã) invar – zbor di hãidipsiri njitslji (tsi s-aflã mash tu un cãntic di sãrmãnitsã)
{ro: cuvânt de dezmierdare copiii din leagăn}
{fr: terme de caresse pour les bébés seulement}
{en: caressing word for the babies, found only in a lullaby}
ex: tãrnã-nj unã, tãrnã-nj dauã

§ tãrã (tắ-rã) invar – (unã cu tãrnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

tsup

tsup (tsúpŭ) sm, sf tsupã (tsú-pã), tsuchi (tsúchĭ), tsupi/tsupe (tsú-pi) – njic (ficior, featã) tu oara tsi s-amintã shi protslji mesh i anj di banã; ciup, ciuprã, ciuci, nat, njat, njac, njitsico, sãrmãnitsã, beb, pupul, pup, gad, gat, niphiu, poci, ficiuric, fiticã
{ro: prunc, sugaci}
{fr: bébé, nouveau-né, nourisson}
{en: baby, infant}
ex: va-nj ljau tsuplu-nj (njiclu-nj, natlu-nj) n bratsã

§ ciup2 (cĭúpŭ) sm, sf ciupã (cĭú-pã), ciuchi (cĭúchĭ), ciupi/ciupe (cĭú-pi) – (unã cu tsup)

§ ciuprã (cĭú-prã) sf ciupri/ciupre (cĭú-prã) – featã tu protslji mesh i anj di banã; tsupã, ciupã, fiticã, etc.; (fig: ciuprã = cartea tsi-aspuni unã muljari (vãsiljoanji) spati (semnul tsi sh-u-adutsi cu-unã crutsi) tu giocurli di cãrtsã)
{ro: fetiţă; dama de treflă}
{fr: fille; dame de trèfle}
{en: little girl; queen of clubs}

§ ciuci (cĭúcĭŭ) sm ciuci (cĭúcĭ) – (unã cu tsup)
ex: nani, ciucilu-nj, nani; amintã un ciuci (njic, ficiuric, nat) nveasta noauã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã