beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã
§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus
§ bit (bítŭ) adg bitã (bí-tã), bits (bítsĭ), biti/bite (bí-ti) – (unã cu biut)
§ beari/beare (beá-ri) sf beri (bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bea i tsiva easti biut; sudzeari, surghiri, tsucuiri
{ro: acţiunea de a bea, de a suge; băutură}
{fr: action de boire, de sucer; boisson}
{en: action of drinking; of sucking}
ex: ghini beai, ma mãcarea shi bearea vor sh-lucurlu; io nu vinj ti-a beari
(expr: tra s-beau yin); u arcã tu beari; u bãgarã tu beari
(expr: nchisirã s-bea yin, arãchii, etc.); s-yinits, s-ursits a beari
(expr: ziafeti); a beari
(expr: ziafeti) mi duc; elj yiurtisescu Ayiu-Dimitri, au beari
(expr: ziafeti); mãni nj-am bearea
(expr: ziafetea ti numã)
§ biri/bire (bí-ri) sf biri (bírĭ) – (unã cu beari)
§ nibiut (ni-bi-útŭ) sf nibiutã (ni-bi-ú-tã), nibiuts (ni-bi-útsĭ), nibiuti/nibiute (ni-bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi nu easti biut; (omlu) tsi nu ari biutã apã (cafe, yin, etc.); tsi nu easti mbitat; tsi lj-easti seati
{ro: (om, lichid) nebăut, însetat}
{fr: qui n’a pas bu}
{en: (liquid) that is not drank, who did not drink; thirsty}
ex: nimãcat, nibiut, carishti di cãndu, s-ahtirnu neacljimat pri measã; featili nimãcati (agiuni) shi nibiuti (nsitati) di dzãli
§ nibeari/nibeare (ni-beá-ri) sf niberi (ni-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu bea
{ro: acţiunea de a nu bea}
{fr: action de ne pas boire}
{en: action of not drinking}
§ biuturã (bi-u-tú-rã) sf biuturi (bi-u-túrĭ) – lucrul (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi s-bea; beari
{ro: băutură}
{fr: boisson}
{en: drink}
ex: am mãcari sh-biuturã (lucri tsi s-bea di-aradã, ca yin, arãchii, etc.); nu-i biuturã arauã; biutura
(expr: bearea di-arãchii, di yin) lu-asparsi
§ parabeau (pá-ra-beáŭ) vb II parabiui (pá-ra-bi-úĭ) shi parabii (pá-ra-bíĭ), parabiam (pá-ra-bi-ĭámŭ) shi parabeam (pá-ra-beámŭ), parabiutã (pá-ra-bi-ú-tã) shi parabitã (pá-ra-bí-tã), parabeari/parabeare (pá-ra-beá-ri) shi parabiri/parabire (pá-ra-bí-ri) – beau ma multu dicãt lipseashti
{ro: bea prea mult}
{fr: boire trop}
{en: drink too much}
ex: parabiui (biui ma mulu dicãt lipsea la numtã
§ parabiut (pá-ra-bi-útŭ) sf parabiutã (pá-ra-bi-ú-tã), parabiuts (pá-ra-bi-útsĭ), parabiuti/parabiute (pá-ra-bi-ú-ti) – tsi ari biutã ma multu dicãt lipseashti
{ro: băut prea mult}
{fr: qui a bu trop}
{en: drink too much}
§ parabit (pá-ra-bítŭ) sf parabitã (pá-ra-bí-tã), parabits (pá-ra-bítsĭ), parabiti/parabite (pá-ra-bí-ti) – (unã cu parabiut)
§ parabeari/parabeare (pá-ra-beá-ri) sf paraberi (pá-ra-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bea ma multu dicãt lipseashti
{ro: acţiunea de a bea prea mult}
{fr: action de boire trop}
{en: action of drinking too much}
§ parabiri/parabire (pá-ra-bí-ri) sf parabiri (pá-ra-bírĭ) – (unã cu parabeari)
§ apubeau (a-pu-beáŭ) vb II apubiui (a-pu-bi-úĭ), apubeam (a-pu-beámŭ), apubiutã (a-pu-bi-ú-tã), apubeari/apubeare (a-pu-beá-ri) – beau aproapea tut
{ro: bea aproape tot}
{fr: boire (presque) intégralement}
{en: drink (almost) everything}
§ apubiut (a-pu-bi-útŭ) sf apubiutã (a-pu-bi-ú-tã), apubiuts (a-pu-bi-útsĭ), apubiuti/apubiute (a-pu-bi-ú-ti) – tsi s-ari aproapea tut biutã
{ro: băut aproape tot}
{fr: bu (presque) intégralement}
{en: drunk (almost) everything}
§ apubeari/apubeare (a-pu-beá-ri) sf apuberi (a-pu-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bea aproapea tut
{ro: acţiunea de a bea aproape tot}
{fr: action de boire (presque) intégralement}
{en: action of drinking (almost) everything}
§ cutsubeau (cu-tsu-beáŭ) vb II cutsubiui (cu-tsu-bi-úĭ), cutsubiam (cu-tsu-bi-ĭámŭ), cutsubiutã (cu-tsu-bi-ú-tã), cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-beá-ri) – beau peanarga, putsãn cãti putsãn, chicutã cu chicutã;
(expr: cutsubeau = beau putsãn yin (arãchii) sh-mi mbet niheamã)
{ro: legumi}
{fr: buvotter}
{en: drink little and slowly}
§ cutsubiut (cu-tsu-bi-útŭ) adg cutsubiutã (cu-tsu-bi-ú-tã), cutsubiuts (cu-tsu-bi-útsĭ), cutsubiuti/cutsubiute (cu-tsu-bi-ú-ti) – (apã, cafe, yin, etc.) tsi easti biut cãti putsãn; (om) tsi ari biutã peanarga, putsãn cãti putsãn
{ro: legumit}
{fr: buvotté}
{en: (liquid that is, or man that has) drunk little and slowly}
§ cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-beá-ri) sf cutsuberi (cu-tsu-bérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cutsubea
{ro: acţiunea de a legumi}
{fr: action de buvotter}
{en: action of drinking little and slowly}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn