DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baltsu1

baltsu1 (bál-tsu) sm baltsuri (bál-tsurĭ) – cumatã di pãndzã albã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu shi gusha); mãndilã, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri
{ro: năframă albă, balţ, cialma}
{fr: sorte de fichu blanc dont se coiffent les vieilles femmes}
{en: kind of a white head scarf used by old ladies}
ex: maea-sh bãgã baltsul; sti frãmti, baltsul; mãili-a lor, ca nishti doamni, tut cu baltsuri; muljerli dit niscãnti hori armãneshti dit Machidunii poartã baltsu

§ mbaltsu (mbál-tsu) (mi) vb I mbãltsai (mbãl-tsáĭ), mbãltsam (mbãl-tsámŭ), mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) – nj-acoapir caplu (perlu shi gusha) cu un baltsu; nj-bag pri cap unã cealmã (sãrichi, turbani)
{ro: acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: couvrir la tête avec un “baltsu”; mettre sur la tête un turban}
{en: cover the head with a “baltsu” or a turban}
ex: ncaltsã-ti, mbaltsã-ti; nu s-ari mbãltsatã pãnã tora; pãnã s-mi mbaltsu, fudzi

§ mbãltsat (mbãl-tsátŭ) adg mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsats (mbãl-tsátsĭ), mbãltsati/mbãltsate (mbãl-tsá-ti) – tsi sh-ari acupiritã caplu cu un baltsu; tsi ari un baltsu pi cap; tsi sh-ari bãgatã unã cealmã pri cap
{ro: cu capul acoperit de un balţ sau turban}
{fr: avec la tête couverte d’un “baltsu” ou un turban}
{en: with the head covered by a “baltsu” or a turban}
ex: muljerli di Beala s-poartã mbãltsati

§ mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) sf mbãltsãri (mbãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari sh-bagã baltsul (cealma, sãrichea) pri cap
{ro: acţiunea de a acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: action de couvrir la tête avec un “baltsu”; de mettre sur la tête un turban}
{en: action of covering one’s head with a “baltsu” or a turban}

§ baltsu2 (bál-tsu) (mi) vb I bãltsai (bãl-tsáĭ), bãltsam (bãl-tsámŭ), bãltsatã (bãl-tsá-tã), bãltsa-ri/bãltsare (bãl-tsá-ri) – (unã cu mbaltsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrbãrush2

bãrbãrush2 (bãr-bã-rúshĭŭ) sn bãrbãrushi/bãrbãrushe (bãr-bã-rú-shi) – cãstãnji uscati cu coaja scoasã
{ro: castane cojite şi uscate }
{fr: châtaignes séches et écorcées}
{en: peeled off dry chestnuts}
ex: adush din Beala bãrbãrushi (cãstãnji uscati sh-fãrã coaji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

beau2

beau2 (beáŭ) sm bei (béĭ) – agruprici (cu guna bealã) tsi sh-u-adutsi cu-un agrucãni sh-cari s-cunoashti dupã aurlarea-a lui, “beau!”
{ro: fiară cu pielea pestriţă care seamănă cu un câine}
{fr: une sorte de bête sauvage bigarrée ressemblant au chien}
{en: species of wild beast resembling a dog}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bel2

bel2 (bélŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (pravdã) tsi easti cu perlu albu sh-niheamã ca-arus; beal, bealbish, bealish, cil
{ro: bălan şi puţin blond}
{fr: blanc et un peu blond}
{en: white and a little blond}
ex: tsaplu atsel bel (cu guna albã); oaea bealã; un cãni bel aviglja casa; cu palma dãnda pri cheptu-lj bel (albu); dzatsi nveasti beali,-analti

§ beal (beá-lŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (unã cu bel2)

§ bealbish (beál-bishĭŭ) adg bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi), bealbish (beál-bishĭ), bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi) – (pravdã) cu perlu albu-mushutic; bealish, albu-arus, mushutic, bel
{ro: frumuşel, bălan}
{fr: blanc-gentil}
{en: beautiful, blond}
ex: albu, bealbish (mushat, arus); eara un ficior bealbish (mushutic, arus); njel bealbish

§ bealish (beá-lishĭŭ) adg bealishi/bealishe (beá-li-shi), bealish (beá-lishĭ), bealishi/bealishe (beá-li-shi) – (pravdã) cu guna (perlu, chealea) albã; albu-bel, beal, bealbish
{ro: bălan}
{fr: blond filasse (très clair)}
{en: blond}
ex: Polca, bealishi cãtsauã (cu chealea, perlu albu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bitiviu

bitiviu (bi-ti-víŭ) adg bitivii/bitivie (bi-ti-ví-i), bitivii (bi-ti-víĭ), bitivii (bi-ti-víĭ) – tsi easti ntreg, cu tuti tsi-ari tu el, fãrã sã-lj lipseascã tsiva; tsi easti tut ãntreg; bidivitcu; deacutotalui, dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã
{ro: întreg, complet}
{fr: complet, entier, en totalité}
{en: whole, complete, in totality}
ex: ficiorlu nveatsã grailu ntreg, bitiviu (tut ntreg, cu tuti zboarãli dit el)

§ bidivitcu (bi-di-vít-cu) adg bidivitcã (bi-di-vít-cã), bidivittsã (bi-di-vít-tsã), bidivittsi/bidivittse (bi-di-vít-tsi) – (unã cu bitiviu)
ex: bidivitcu, canda (dip, ntreg, deacutotalui ca) ciciorlu ali Bealã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colã1

colã1 (có-lã) sf fãrã pl – lugurii tsi s-aflã tu multu lucri tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, simintsã, gãrnutsã di grãn, misur, yimishi, pãtãts, etc.); colã, papã, niziste
{ro: scrobeală}
{fr: amidon}
{en: starch}
ex: cãmeashi cu colã (niziste); poartã cãmesh dati cu colã; cola easti albã shi albastrã

§ acoalã2 (a-cŭá-lã) sf fãrã pl – (unã cu colã1)
ex: acoalã (niziste) di cãmesh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã