DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

baltsu1

baltsu1 (bál-tsu) sm baltsuri (bál-tsurĭ) – cumatã di pãndzã albã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu shi gusha); mãndilã, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri
{ro: năframă albă, balţ, cialma}
{fr: sorte de fichu blanc dont se coiffent les vieilles femmes}
{en: kind of a white head scarf used by old ladies}
ex: maea-sh bãgã baltsul; sti frãmti, baltsul; mãili-a lor, ca nishti doamni, tut cu baltsuri; muljerli dit niscãnti hori armãneshti dit Machidunii poartã baltsu

§ mbaltsu (mbál-tsu) (mi) vb I mbãltsai (mbãl-tsáĭ), mbãltsam (mbãl-tsámŭ), mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) – nj-acoapir caplu (perlu shi gusha) cu un baltsu; nj-bag pri cap unã cealmã (sãrichi, turbani)
{ro: acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: couvrir la tête avec un “baltsu”; mettre sur la tête un turban}
{en: cover the head with a “baltsu” or a turban}
ex: ncaltsã-ti, mbaltsã-ti; nu s-ari mbãltsatã pãnã tora; pãnã s-mi mbaltsu, fudzi

§ mbãltsat (mbãl-tsátŭ) adg mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsats (mbãl-tsátsĭ), mbãltsati/mbãltsate (mbãl-tsá-ti) – tsi sh-ari acupiritã caplu cu un baltsu; tsi ari un baltsu pi cap; tsi sh-ari bãgatã unã cealmã pri cap
{ro: cu capul acoperit de un balţ sau turban}
{fr: avec la tête couverte d’un “baltsu” ou un turban}
{en: with the head covered by a “baltsu” or a turban}
ex: muljerli di Beala s-poartã mbãltsati

§ mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) sf mbãltsãri (mbãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari sh-bagã baltsul (cealma, sãrichea) pri cap
{ro: acţiunea de a acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: action de couvrir la tête avec un “baltsu”; de mettre sur la tête un turban}
{en: action of covering one’s head with a “baltsu” or a turban}

§ baltsu2 (bál-tsu) (mi) vb I bãltsai (bãl-tsáĭ), bãltsam (bãl-tsámŭ), bãltsatã (bãl-tsá-tã), bãltsa-ri/bãltsare (bãl-tsá-ri) – (unã cu mbaltsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãrbãrush2

bãrbãrush2 (bãr-bã-rúshĭŭ) sn bãrbãrushi/bãrbãrushe (bãr-bã-rú-shi) – cãstãnji uscati cu coaja scoasã
{ro: castane cojite şi uscate }
{fr: châtaignes séches et écorcées}
{en: peeled off dry chestnuts}
ex: adush din Beala bãrbãrushi (cãstãnji uscati sh-fãrã coaji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

beau2

beau2 (beáŭ) sm bei (béĭ) – agruprici (cu guna bealã) tsi sh-u-adutsi cu-un agrucãni sh-cari s-cunoashti dupã aurlarea-a lui, “beau!”
{ro: fiară cu pielea pestriţă care seamănă cu un câine}
{fr: une sorte de bête sauvage bigarrée ressemblant au chien}
{en: species of wild beast resembling a dog}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bel2

bel2 (bélŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (pravdã) tsi easti cu perlu albu sh-niheamã ca-arus; beal, bealbish, bealish, cil
{ro: bălan şi puţin blond}
{fr: blanc et un peu blond}
{en: white and a little blond}
ex: tsaplu atsel bel (cu guna albã); oaea bealã; un cãni bel aviglja casa; cu palma dãnda pri cheptu-lj bel (albu); dzatsi nveasti beali,-analti

§ beal (beá-lŭ) adg bealã (beá-lã), belj (béljĭ), beali/beale (beá-li) – (unã cu bel2)

§ bealbish (beál-bishĭŭ) adg bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi), bealbish (beál-bishĭ), bealbishi/bealbishe (beál-bi-shi) – (pravdã) cu perlu albu-mushutic; bealish, albu-arus, mushutic, bel
{ro: frumuşel, bălan}
{fr: blanc-gentil}
{en: beautiful, blond}
ex: albu, bealbish (mushat, arus); eara un ficior bealbish (mushutic, arus); njel bealbish

§ bealish (beá-lishĭŭ) adg bealishi/bealishe (beá-li-shi), bealish (beá-lishĭ), bealishi/bealishe (beá-li-shi) – (pravdã) cu guna (perlu, chealea) albã; albu-bel, beal, bealbish
{ro: bălan}
{fr: blond filasse (très clair)}
{en: blond}
ex: Polca, bealishi cãtsauã (cu chealea, perlu albu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bitiviu

bitiviu (bi-ti-víŭ) adg bitivii/bitivie (bi-ti-ví-i), bitivii (bi-ti-víĭ), bitivii (bi-ti-víĭ) – tsi easti ntreg, cu tuti tsi-ari tu el, fãrã sã-lj lipseascã tsiva; tsi easti tut ãntreg; bidivitcu; deacutotalui, dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibinã
{ro: întreg, complet}
{fr: complet, entier, en totalité}
{en: whole, complete, in totality}
ex: ficiorlu nveatsã grailu ntreg, bitiviu (tut ntreg, cu tuti zboarãli dit el)

§ bidivitcu (bi-di-vít-cu) adg bidivitcã (bi-di-vít-cã), bidivittsã (bi-di-vít-tsã), bidivittsi/bidivittse (bi-di-vít-tsi) – (unã cu bitiviu)
ex: bidivitcu, canda (dip, ntreg, deacutotalui ca) ciciorlu ali Bealã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

colã1

colã1 (có-lã) sf fãrã pl – lugurii tsi s-aflã tu multu lucri tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, simintsã, gãrnutsã di grãn, misur, yimishi, pãtãts, etc.); colã, papã, niziste
{ro: scrobeală}
{fr: amidon}
{en: starch}
ex: cãmeashi cu colã (niziste); poartã cãmesh dati cu colã; cola easti albã shi albastrã

§ acoalã2 (a-cŭá-lã) sf fãrã pl – (unã cu colã1)
ex: acoalã (niziste) di cãmesh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gioc1

gioc1 (gĭócŭ) (mi) vb I giucai (gĭu-cáĭ), giucam (gĭu-cámŭ), giucatã (gĭu-cá-tã), giucari/giucare (gĭu-cá-ri) – min mãnjli sh-cicioarli sh-mi frãngu, dupã cãntitsili tsi li avdu, singur, cu cariva altu i cu-unã parei mari di oaminj tu cor; trag corlu tu misuhori; nj-treatsi oara, cu paradz i fãrã paradz, acasã i la cafine, tra s-amintu tu giocurli di cãrtsã (tavli, zãri, etc.); fac tsiva trã gustu, tra s-mi hãrsescu; agioc; (fig:
1: gioc = fac, ljau, arãd, etc.; expr:
2: nj-u gioacã; nj-u gioacã hunerea = nj-u fatsi, mi-arãdi;
3: mi gioc cu cariva = fac shicadz;
4: ãnj gioacã mãnjli = va s-mi-agunjisescu;
5: ãnj gioacã calu = fac tsi voi cã am mari treatsiri, shtiu tsi fac, s-nu-ts hibã fricã;
6: li giucai mearili cu nãsã = u-arãsii, mi-agiucai cu sinili-a ljei, u bãgai tu-ashtirnut;
7: gioacã preftul di bilje = l-fac lucrul cã voi i cã nu voi;
8: ãnj gioacã ocljul = ãnj bati ocljul, am unã noimã, aduchescu tsiva;
9: l-gioc pri tipsii = fac tsi voi cu el, l-pidipsescu, l-munduescu;
10: cara intrai tu cor, va s-gioc = unãoarã tsi mi-acãtsai di-un lucru, lipseashti s-lu fac, s-lu bitisescu;
11: (dzãc, fac, lucredz) nu mi-agioc! = (dzãc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu mash tra sã-nj treacã oara)
{ro: juca; dansa}
{fr: jouer; danser}
{en: play; dance}
ex: patru toacã, sh-nã njilji nu vrea s-gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); featsirã numtã mari, giucarã, ansãrirã sh-adusirã apoea sh-aushlu; giucãm cãrtsã cu soatsãli; gioacã multu mushat; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; giucam cãrtsãli un chiro; mutrea tsi-nj giucã (fig: tsi-nj featsi) calea; nj-u giucã
(expr: nj-u featsi, mi-arãsi) ghini; shtiu cum s-lã u gioacã
(expr: s-lj-arãdã); doilji sh-u-avea cã sh-giucarã hunerea
(expr: cã s-arãsirã) un cu-alantu; s-vã bag vula, damca dinãpoi, tra s-nu-nj giucats vãrã murafeti
(expr: s-nu nj-u fãtsets, s-nu mi-arãdets); li giucai tuti
(expr: li loai, li mutai tuti lucrili) din casã; lu-arãsh la gioc shi-lj loai tuts paradzlji; lo sã-lj gioacã (fig: batã) ocljul stãngu; aide, gioacã-ts mãnjli
(expr: agunjisea-ti, minã-ti, tsi stai); cari s-acatsã n cor lipseashti s-gioacã
(expr: macã mi-acãtsai, lipseashti s-u bitisescu); eara vãrã tsi-lj giucã ocljul
(expr: vãrã tsi shtii, tsi aducheashti); nicã astãdz va-nj ti gioc
(expr: sh-adzã va-nj ti-agioc angrãshca); ãlj gioacã calu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

purintu1

purintu1 (pu-rín-tu) (mi) vb I purintai (pu-rin-táĭ), purintam (pu-rin-támŭ), purintatã (pu-rin-tá-tã), purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) – mãc carni (lapti, oauã, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãc dzãlili di preasinj (cãndu lipseashti s-mãrsinedz, s-mãc mash mãrsineatsã);
(expr:
1: mi purintu = (i) mãc tsiva trã prota oarã; (ii) mãc tsiva tsi mi-arãseashti, mãc mash trã gustu; (iii) ljau tsiva s-mãc;
2: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti multu)
{ro: mânca de dulce}
{fr: manger des plats gras, avec viande, fromage, etc. pendant le carême}
{en: eat meals with meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: cum va si s-ducã la cumnicãturã cara s-ari purintatã?; cu tsiva nu mi purintai
(expr: nu loai) di avearea a frati-njui; macã ti purintash, s-nu ti cumãnits; nitsi nu mi purintarã
(expr: nu-nj deadirã, nu mi-alãsarã s-gustu tsiva); arãulu nu s-purintã di
(expr: nu lu-arãseashti s-angljitã) om nicat; mi purintai
(expr: mãcai trã prota oarã, trã gustu) di cireashi

§ purintat (pu-rin-tátŭ) adg purintatã (pu-rin-tá-tã), purintats (pu-rin-tátsĭ), purintati/purintate (pu-rin-tá-ti) – tsi ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.), lucri tsi nu lipseashti s-mãcã dzãlili di preasinj
{ro: care a mâncat de dulce}
{fr: qui a rompu le carême}
{en: who ate meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ purintari/purintare (pu-rin-tá-ri) sf purintãri (pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-purintã
{ro: acţiunea de a mânca de dulce}
{fr: action de manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ nipurintat (ni-pu-rin-tátŭ) adg nipurintatã (ni-pu-rin-tá-tã), nipurintats (ni-pu-rin-tátsĭ), nipurintati/nipurintate (ni-pu-rin-tá-ti) – tsi nu-ari mãcatã carni (oauã, lapti, cash, etc.) dzãlili di preasinj; tsi nu s-ari purintatã;
(expr: nipurintat = tsi nu-ari mãcatã un lucru tsi nu lipsea mãcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zubealã

zubealã (zu-beá-lã) sf zubeali/zubeale (zu-beá-li) – mãcari tsi nu easti marsinã; mãcari adratã cu carni (umtu, oauã, lapti, etc.) tsi nu s-mãcã di-atsel tsi tsãni preasinj; purinteatsã
{ro: mâncare de dulce}
{fr: des plats gras}
{en: meal made with meat (or eggs, milk, cheese, butter, etc.)}
ex: zubealã tu preasinj s-mãts!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã