§ bãltsat2 (bãl-tsátŭ) adg bãltsatã (bãl-tsá-tã), bãltsats (bãl-tsátsĭ), bãltsati/bãltsate (bãl-tsá-ti) – (unã cu mbãltsat)

§ bãltsari/bãltsare (bãl-tsá-ri) sf bãltsãri (bãl-tsắrĭ) – (unã cu mbãltsari)

(expr: shtii tsi fatsi, s-nu-ts hibã fricã); va ti gioc pri tãpsii
(expr: va s-fac tsi voi cu tini); va u dai sh-va giots
(expr: vrei nu vrei, va fats tsi tsã dzãc); li giucã mearili cu nãsã
(expr: s-agiucã cu sinili-a ljei, u-arãsi shi s-bãgã tu-ashtirnut cu ea)

§ giucat (gĭu-cátŭ) adg giucatã (gĭu-cá-tã), giucats (gĭu-cátsĭ), giucati/giucate (gĭu-cá-ti) – tsi ari traptã corlu; cari ari faptã tsiva trã gustu, tra si s-hãrseascã, etc.; tsi s-ari agiucatã cu cãrtsã di-agioc, di tavli, di zãri, etc.; agiucat
{ro: jucat; dansat}
{fr: joué; dansé}
{en: played; danced}

§ giucari/giucare (gĭu-cá-ri) sf giucãri (gĭu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi omlu cãndu gioacã; agiucari
{ro: acţiunea de a juca, de a dansa; jucare; dansare}
{fr: action de jouer ou de danser}
{en: action of playing, of dancing}
ex: sh-lo paplu nipotlu mbratsã, l-bãshe shi nu-l sãtura di giucari

§ agioc1 (a-gĭócŭ) (mi) vb I agiucai (a-gĭu-cáĭ), agiucam (a-gĭu-cámŭ), agiucatã (a-gĭu-cá-tã), agiucari/agiucare (a-gĭu-cá-ri) – (unã cu gioc1)
ex: muljarea aestã agioacã nai cama ghini; s-agiuca deadun featili cu ficiorlji; tutã dzua s-agioacã, tsi s-lã fats? cã suntu tiniri!; lucra omlu, nu s-agiuca!
(expr: lucra salami, nu s-agiuca, mash ta sã-lj treacã oara!); mi-agioc cu tini
(expr: fac shicadz); featili s-agioacã cu ficiorlji
(expr: sh-arãd, fac shicadz)

§ agiucat (a-gĭu-cátŭ) adg agiucatã (a-gĭu-cá-tã), agiucats (a-gĭu-cátsĭ), agiucati/agiucate (a-gĭu-cá-ti) – (unã cu giucat)
ex: s-nu mãcats nuts agiucati (cu cari v-agiucat) cã va vã creascã mama

§ agiucari/agiucare (a-gĭu-cá-ri) sf agiucãri (a-gĭu-cắrĭ) – (unã cu giucari)

§ gioc2 (gĭócŭ) sn giocuri (gĭó-curĭ) – lucrul faptu di cariva tsi s-agioacã; agioc, cor;
(expr:
1: aestã nu-i gioc = nu-i shicã, easti lucru salami;
2: mi bagã (pindzi) s-fac gioclu-aestu = mi pindzi s-lu fac aestu lucru)
{ro: joc; dans}
{fr: jeu; danse}
{en: play; game, dance}
ex: mãni avem gioc misuhori; gioclu nu-i unã cu corlu; nu u ntritsea vãrã la gioc; nu mi-arãseashti gioclu cu cãrtsã; gioclu cu-abeali easti fitescu, giocurli cu vãshcljadz shi cu sfurli suntu a ficiorlor; gioclu (corlu) cu ghiftsã caftã biuturã; s-nj-aspunj di-iu yin tuti-aesti, cari ti bagã pri gioclu aestu?
(expr: cari ti pindzi s-lu fats lucrul aestu?); mutrea ghini c-aoatsi nu-i gioc
(expr: nu easti shicã)

§ agioc2 (a-gĭócŭ) sn agiocuri (a-gĭó-curĭ) – (unã cu gioc2)
ex: nu mi-arisescu agiocurli cu ashitsi; shtiu un agioc mushat

§ giucãreauã (gĭu-cã-reá-uã) sf giucãreali/giucãreale (gĭu-cã-reá-li) – lucrul cu cari s-agioacã ma multu njitslji; agiucãreauã, agiucãrii, giucãrii
{ro: jucărie}
{fr: jouet}
{en: toy}
ex: tsi him noi? giucãreali al Dumnidzã?; vidzu c-aoa nu-i giucãreauã, sh-cã aestu ficior nu-i om di-aradã; apa nu-i giucãreali; chirurã gionj, nu giucãreali!

§ giucãrii/giucãrie (gĭu-cã-rí-i) sf giucãrii (gĭu-cã-ríĭ) – (unã cu giucãreauã)

§ agiucãreauã (a-gĭu-cã-reá-uã) sf agiucãrea-li/agiucãreale (a-gĭu-cã-reá-li) – (unã cu giucãreauã)

§ agiucã-rii/agiucãrie (a-gĭu-cã-rí-i) sf agiucãrii (a-gĭu-cã-ríĭ) – (unã cu agiucãreauã)

§ giucãtor (gĭu-cã-tórŭ) sm, sf, adg giucãtoari/giucãtoare (gĭu-cã-tŭá-ri), giucãtori (gĭu-cã-tórĭ), giucãtoari/giucãtoare (gĭu-cã-tŭá-ri) – atsel tsi fatsi tsiva trã gustu, tra s-hãrseascã, sã-lj treacã oara, etc.; un tsi gioacã, tsi tradzi corlu; s-tragã corlu;
2: un tsi lu-arãseashti multu s-gioacã cãrtsã (hartupexi, pantagi); agiucãtor
{ro: jucător, dansator; cartofor}
{fr: joueur; danseur; joueur passioné de cartes}
{en: player; dancer; gambler (cards)}
ex: nu-lj si tihisi vãrnãoarã ca un giucãtor di cãrtsã sã s-plãngã cã nu-amintã; nu eara giucãtor dit mardzinea-a loclui

§ agiucãtor (a-gĭu-cã-tórŭ) sm, sf, adg agiucã-toari/agiucãtoare (a-gĭu-cã-tŭá-ri), agiucãtori (a-gĭu-cã-tórĭ), agiucãtoari/agiucãtoare (a-gĭu-cã-tŭá-ri) – (unã cu giucãtor)
ex: eara nãoarã un hartupexi, un agiucãtor di cãrtsã cu numa Bacola

{ro: care nu a mâncat de dulce}
{fr: qui n’a pas rompu le carême}
{en: who did not eat meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}
ex: escu nipurintat (nu mi am purintatã), pot s-ljau cumnicãtura

§ nipurintari/nipurintare (ni-pu-rin-tá-ri) sf nipurintãri (ni-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-purintã (nu mãcã carni, oauã, lapti, cash, etc. dzãlili di preasinj)
{ro: acţiunea de a nu mânca de dulce}
{fr: action de ne pas manger de la viande (lait, oeufs, fromage) pendant le carême}
{en: action of not eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.) during the Lent}

§ mpurintu (mpu-rín-tu) (mi) vb I mpurintai (mpu-rin-táĭ), mpurintam (mpu-rin-támŭ), mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurinta-ri/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) – (unã cu purintu)
ex: nu mi mpurintu nicã aesti dauã dzãli, si shtiu cã lu-aruc

§ mpurintat (mpu-rin-tátŭ) adg mpurintatã (mpu-rin-tá-tã), mpurintats (mpu-rin-tátsĭ), mpurintati/mpurintate (mpu-rin-tá-ti) – (unã cu purintat)

§ mpurintari/mpurintare (mpu-rin-tá-ri) sf mpurintãri (mpu-rin-tắrĭ) – (unã cu purintari)
ex: mpurintarea tu stãmãna-aestã marea easti pidipsitã di bisearicã

§ dispurintu (dis-pu-rín-tu) (mi) vb I dispurintai (dis-pu-rin-táĭ), dispurintam (dis-pu-rin-támŭ), dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) – aspel cu-alsivã (?), prota dzuã di preasinj, tuti vasili tu cari s-avea mãcatã pãnã atumtsea carni (oauã, lapti, cash, etc.)
{ro: spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras}
{en: wash the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)}
ex: nveastili dispurinta vasili (li-aspila cu-alsivã (?) tra s-lã fugã purinteatsa)

§ dispurintat (dis-pu-rin-tátŭ) adg dispurintatã (dis-pu-rin-tá-tã), dispurintats (dis-pu-rin-tátsĭ), dispurintati/dispurintate (dis-pu-rin-tá-ti) – (vasi) aspilati cu-alsivã prota dzuã di preasinj
{ro: (vas) spălat de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: (vaisselle) lavée le premier jour du carême}
{en: (dish) washed the first day of the Lent}

§ dispurinta-ri/dispurintare (dis-pu-rin-tá-ri) sf dispurintãri (dis-pu-rin-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dispurintã vasili prota dzuã di preasinj
{ro: acţiunea de a spăla vasele de dulce, prima zi din postul mare}
{fr: action de laver le premier jour du carême la vaisselle dont on s’est servi durant les jours gras}
{en: action of washing the first day of the Lent, the dishes used during the preceding days of eating meat (or eggs, milk, cheese, etc.)}

§ purinteatsã (pu-rin-teá-tsã) sf purintets (pu-rin-tétsĭ) –
1: mãcari tsi nu easti marsinã; zubealã; mãcari adratã cu carni (umtu, oauã, lapti, etc.) tsi nu s-mãcã di-atsel tsi tsãni preasinj;
2: dzãlili cãndu cariva s-purintã sh-mãcã mãcãri grasi (cu carni, lapti, oauã, etc.);
(expr: ca preftul cu purinteatsa = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: mâncare de dulce; zilele în care nu se posteşte}
{fr: des plats gras; temps pendant lequel on mange des plats gras}
{en: meal made with meat (or eggs, milk, cheese, butter, etc.); days when one eats such meals}
ex: cãndu avem purinteatsã (mãcãri tsi nu suntu marsini), suntu preasinj!

§ purintu2 (pu-rín-tu) sm, sf, adg purintã (pu-rín-tã), purintsã (pu-rín-tsã), purinti/purinte (pu-rín-ti) – (atsel) tsi s-purintã (tsi mãcã carni i lapti) dzãlili di pãreasinj (pãreasinjli mãri, Njercurli shi Vinirli, etc.); (fig: purintu = turcu, un tsi s-purintã cã nu easti crishtin)
{ro: care nu posteşte}
{fr: qui mange des mets gras pendant les carêmes, pendant les mercredis et les vendredis}
{en: who eats meat (or eggs, milk, butter, etc.) during fasting (Lent, Wednesdays and Fridays)}
ex: eara cu doi purintsã (fig: turtsã); easti purintu (fig: turcu, uvreu); multã purintsã (fig: turtsã) surpãm

§ purindã (pu-rín-dã) sf purindzã (pu-rín-dzã) – mãcari fãrã carni (oauã, lapti, umtu, etc.) cu cari nu s-purintã omlu [bãgats oarã, noima-a zborlui easti: “nu s-purintã”]; mãcari marsinã, mãrsineatsã
{ro: mâncare de post}
{fr: plat maigre gras (sans viande, ni fromage)}
{en: meal made without meat (or eggs, milk, etc.)}