DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

baulã

baulã (ba-ú-lã) sf bauli/baule (ba-ú-li) – unã soi di sfinduchi di cheali, lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cu mãna cãndu s-poartã) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; sipeti, valitsã, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche (cã-lã-bã-lắ-chi) sf cãlãbãlãchi (cã-lã-bã-lắchi) –
1: lucrili di casã sh-di cati dzuã (multi di eali adunati stog sh-fãrã aradã) tsi li poartã omlu cu el cãndu s-mutã dit unã casã tu altã; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; pleacicã, catrafusi, cãrcãndã, cãrãndii, sartsinã, furtii;
2: adunãturã di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyul loc; multimi, flumin, nãfamã, lao, lumi, dunjai, buluchi, bluchi, ceatã, gloatã, taifã, chindrã, jurdunã, suro, etc.
{ro: calabalâc, catrafuse, bagaj, nulţime}
{fr: bagages, foule}
{en: baggage, crowd}
ex: cãlãbãlãchi (multimi) di oaminj adunats tu misuhori; eara mari cãlãbãlãchi (multimi di oaminj) la cireap; iu s-dutsi cãlãbãlãchea (lumea)?

§ cãlãbãlãc (cã-lã-bã-lắcŭ) sm pl(?) – (unã cu cãlãbãlãchi)
ex: du-nj cãlãbãlãclu (lucrili, baula) la hani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrãndii/cãrãndie

cãrãndii/cãrãndie (cã-rãn-dí-i) sf cãrãndii (cã-rãn-díĭ) – lucrili di n casã sh-di cati dzuã (ma multu stranji veclji i lucri njits, multi di eali adunati stog sh-fãrã aradã) cari fac parti dit avearea shi cãtãndia-a lui; lucrili tsi li poartã omlu cãndu s-mutã cu casa; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; catrafusi, pleacicã, cãrcãndã, cãlãbãlãchi, sartsinã, furtii
{ro: catrafuse, bagaj}
{fr: frusques, nippes, cliques et claques, bagages}
{en: one’s traps and sticks, baggage}
ex: lja-ts cãrãndiili (tuti lucrili) sh-fudz di-aoa

§ cãrcãndã (cãr-cãn-dắ) sm cãrcãndadz (cãr-cãn-dádzĭ) – (unã cu cãrãndii)
ex: fudzi shi sh-lo tut cãrcãndãlu (tuti lucrili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caselã

caselã (ca-sé-lã) sf caseli/casele (ca-sé-li) – cutii tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri; cutii mari adratã ma multu di lemnu (metal, plasticã, carti groasã, etc.) tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri mãri sh-greali; sfinduchi, sinduchi, haselã, casã, cãselã, casonã, mãlatã, sipeti, baulã, valitsã
{ro: cufăr, ladă}
{fr: coffre, malle, caisse de bois}
{en: chest, box, bin}
ex: caselã (sinduchi) mplinã di cãrtsã; s-lja paradz dit caselã (casã, cutii); dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru

§ cãselã (cã-sé-lã) sf cãseli/cãsele (cã-sé-li) – (unã cu caselã)

§ casonã (ca-só-nã) sf casoni/casone (ca-só-ni) – (unã cu caselã)
ex: auãli li bagã tu casonã

§ casã2 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) – (unã cu caselã)
(expr: casã di gaz = cutia tu cari s-bagã shi s-tsãni gazlu)

§ haselã (ha-sé-lã) sf haseli/hasele (ha-sé-li) – (unã cu caselã)
ex: haselã (sinduchea cu pai) di-al Moisi; va s-dishcljidã hasela (casona); bagã flurii tu haselã (sfinduchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catrafusi/catrafuse

catrafusi/catrafuse (ca-tra-fú-si) sf pl – lucrili din casã (ma multu stranji veclji i lucri njits, adunati stog sh-fãrã aradã) cari fac parti dit avearea shi cãtãndia-a omlui; lucrili tsi li poartã omlu cãndu s-mutã cu casa; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; cãrãndii, pleacicã, cãrcãndã, cãlãbãlãchi, sartsinã, furtii
{ro: catrafuse, bagaj}
{fr: hardes, frusques, nippes, bagages}
{en: personal worn clothes, baggage}
ex: adunã-ts catrafusili (lucrili)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pleacicã2

pleacicã2 (pleácĭ-cã) sf pleacichi/pleaciche (pleácĭ-chi) – lucrili di casã sh-di cati dzuã (ma multu stranji veclji i lucri njits, adunati stog sh-fãrã aradã) tsi li poartã omlu cu el cãndu s-mutã dit unã casã tu altã; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; lucru greu purtat deanumirea i ncãrcat pri-unã pravdã (cal i gumar); cãrcãndã, catrafusi, cãlãbãlãchi, cãrãndii, sartsinã, furtii, greatsã, var, vãrii
{ro: catrafuse, calabalâc, povară, tărhat, bagaj}
{fr: charge, fardeau, bagage}
{en: load, baggage}
ex: sh-di-aclo pleacichili (catrafusili, lucrili) sculã

§ pljacicã2 (pljĭácĭ-cã) sf pljacichi/pljaciche (pljĭácĭ-chi) – (unã cu pleacicã2)

§ pleashcã2 (pleásh-cã) sf pleashchi/pleashche (pleásh-chi) shi pleshcuri (plésh-curĭ) – (unã cu pleacicã2)
ex: sh-mutã pleashchili la voi iu lo casã cu agoyi; lja-ts pleashchili sh-fudz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sipeti/sipete

sipeti/sipete (si-pé-ti) sf sipets (si-pétsĭ) – unã soi di sfinduchi di lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cu mãna cãndu s-poartã dit un loc tu altu) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; baulã, valitsã, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

valitsã

valitsã (va-lí-tsã) sf valitsã (va-lí-tsã) – unã soi di sfinduchi di lemnu i tiniche tu cari omlu tsãni di-aradã stranji i lucri di casã; unã soi di cutii mari (sfinduchitsã) cu mãnushi (tra s-poatã s-hibã acãtsatã cãndu s-poartã cu mãna) tu cari omlu sh-bagã di-aradã stranjili, cãndu fatsi un cali ma lungã; baulã, sipeti, caselã, cãselã, haselã
{ro: valiză, sipet, cufăr}
{fr: valise}
{en: suitcase, bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã