|
|
batiava
batiava (ba-ti-ĭa-vá) adv – vedz tu bathava
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bathavaanafal
anafal (a-ná-falŭ) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, bosh, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ascumtu anafal (digeaba) s-shadã, iu altu om s-nu s-veadã; umtul nu lji-l scosh anafal (ncot); nu tsã spun di-anafal (digeaba)
§ nafile (na-fi-lé) adv – (unã cu anafal)
ex: nafile (geaba) suntu tuti
bathava
bathava (bat-ha-vá) adv – [bãgats oarã cã tu zborlu “bathava” avem unã exceptsii: botsli “t” shi “h” s-avdu ahoryea] – (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru) tsi nu-adutsi vãrã hãiri; batiava, geaba, digeaba, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac; (fig: bathava = tsi custuseashti multu putsãn, tsi easti multu eftin; canda easti datã geaba)
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: s-nu-ashteptsã bathava (geaba, ncot); lu-acumpãrai bathava (geaba, trã dip tsiva)
§ batiava (ba-ti-ĭa-vá) adv – (unã cu bathava)
ex: lãna agiumsi eftinã, batiava (dip geaba, trã dip tsiva); batiava (fãrã paradz, trã dip tsiva) nã dusi tu luntri pãnã la Ayiu-Nauni; lucreadzã batiava (digeaba, fãrã paradz); u-aflai batiava (fig: multu eftinã)
bosh
bosh (bóshĭŭ) adv – (tsi s-fatsi) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru tsi easti dat, faptu, etc. shi) cari nu-adutsi vãrã hãiri; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ma, bosh (geaba), Lena nu eara tri nãs
cac2
cac2 (cácŭ) adv invar – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt
{ro: în zadar}
{fr: en vain}
{en: in vain}
ex: nu grea zboarã tu cac (geaba)
geaba
geaba (gĭá-ba) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; digeaba, bathava, batiava, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: di geaba (ncot; tu scriarea-a noastrã: digeaba) s-frig curbãnjli; li dãm geaba (trã dip tsiva)
§ digeaba (di-gĭá-ba) adv – (unã cu geaba)
ex: digeaba s-frig curbãnjli; nu digeaba-nj dzãc a njia Gioni-Aleptu; digeaba (ncot), mash io lji shtiu sfina; nu digeaba preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã
lãnã
lãnã (lắ-nã) sf lãnj (lắnjĭ) shi lãnuri (lã-nurĭ) – perlu lungu sh-moali cu cari easti acupirit truplu di la ndauã prãvdzã (ca, bunãoarã, oaea) tsi s-tundi shi s-lucreadzã di om tra si-sh facã (di-aradã) lucri trã purtari; chendic, chiondic;
(expr: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu bãneadzã omlu, aclo sh-aspardzi paradzlji)
{ro: lână}
{fr: laine}
{en: wool}
ex: el acatsã s-tundã lãna; lja-nj lãnã, ma nu sh-chealea; nimal tsã easti lãna shi nu chealea?; du-ti sh-lã unã bascã di lãnã lai; veara tutã-aspealã lãnj; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; lãna agiumsi eftinã, batiava; portu pãrpodz di lãnã
§ lãnar (lã-nárŭ) adg lãnari/lãnare (lã-ná-ri), lãnari (lã-nárĭ), lãnari/lãnare (lã-ná-ri) – cari lucreadzã lãna; cari vindi lãnã
{ro: lânar}
{fr: ouvrier en laine, lainier}
{en: wool merchant or worker}
§ lãnãrii (lã-nã-rí-i) sf lãnãrii (lã-nã-ríĭ) – hiri (ini, ljitsã) di lãnã; lucri fapti di lãnã; ducheanea iu s-vindi lãnã
{ro: lănărie}
{fr: lainerie}
{en: woolen goods; woolen mill; woolen store}
ex: suntu multi lãnãrii, ma aclo easti lãna nai cama buna
§ lãnos (lã-nósŭ) adg lãnoasã (lã-nŭá-sã), lãnosh (lã-nóshĭ), lãnoasi/lãnoase (lã-nŭá-si) – tsi easti faptu di lãnã; tsi easti ca lãna; tsi easti acupirit di lãnã; di lãnã; cu multã lãnã; ca lãna
{ro: lănos}
{fr: laineux, couvert de laine}
{en: woolen; covered with wool}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cãrnoslu tu lãnoslu (angucitoari: ciciorlu tu pãrpodi); cãnjlji mãri sh-lãnosh (cu perlu ca di lãnã); codz groasi sh-lãnoasi (ca di lãnã); birbec lãnos (tsi ari multã lãnã); suntu oaminj cari au perlu lãnos (ca lãna); sh-lãnoasã, sh-lãptoasã sh-cu oara-acasã, nu s-poati
§ similãnã (si-mi-lắ-nã) sf similãnj (si-mi-lắnjĭ) – lãnã di-aradã amisticatã cu sumã (hiri lundzi di lãnã ascurã dit cari s-fatsi ustura)
matea
matea (má-tea) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; ncot, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac, anafal
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ma tutã cilistisirea-lj fu matea (ncot); tuti lucrili eara dinintea-a ocljilor a lui matea (vãnãti)
ncot
ncot (ncótŭ) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac, anafal;
(expr:
1: ncot u fac = fac alatus, alãtusescu;
2: zburãscu ncot = nu shtiu tsi dzãc; dzãc vruti sh-nivruti; zburãscu fãrã s-minduescu; dzãc glãrinj; zburãscu aljurea; aljuredz)
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ashteptu ncot (geaba), lãitã; zburãshti di ncot (digeaba); tuti lji li dzãsh ncot (geaba)
vãnãtati/vãnãtate
vãnãtati/vãnãtate (vã-nã-tá-ti) sf vãnãtãts (vã-nã-tắtsĭ) – sãm-tsãrea (mirachea) tsi u-ari cariva cãndu fatsi un lucru mash tr-alãvdari (cãmãrusiri)
{ro: deşertăciune, vanitate}
{fr: vanité}
{en: vanity}
ex: ma di ncot ãnj furã tuti, chiruti n vãnãtati
§ vãnãt (vắ-nãtŭ) adg, adv vãnãtã (vắ-nã-tã), vãnãts (vắ-nãtsĭ), vãnãti/vãnãte (vắ-nã-ti) – tsi easti adrat mash trã vãnãtati (cã nu easti lipsitã, easti geaba); tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; vãnat, ncot, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, matea, nafile, tu cac, anafal
{ro: zadarnic}
{fr: en vain}
{en: needless}
ex: ma tutã cilistisirea-lj fu vãnãtã (fãrã hãiri, geaba); tuti lucrili eara dinintea-a ocljilor a lui vãnãti (ncot, matea)
§ vãnat (vã-nátŭ) adv – (unã cu vãnãt)
ex: tut tsi feats-lj fu vãnat (geaba)