DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avrohi/avrohe

avrohi/avrohe (a-vró-hi) sf avrohi (a-vróhĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; batã, batcã, cãpani, cearcu, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: avrohi = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva, s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc., tra s-lu fãtsem si scoatã tu padi atseali tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège}
{en: trap}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

batã1

batã1 (bá-tã) sf bãts (bắtsĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; bat-cã, avrohi, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: batã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva, s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc., icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: s-nji bag nã batã (pãyidã) n plai; acãtsai un shoaric cu bata (pãyida); cãdzum tora tu batã (cãpani); nu intru eu tu batã (princã); ascãparã dit ahtari batã (princã); s-bãgãm bãts (scãndilii) tu muntsãlj di Blatsa

§ batcã (bát-cã) sf bãttsi/bãttse (bắt-tsi) – batã njicã tsi easti ma multu trã acãtsari shoarits; batã, avrohi, cãpani, pãyidã, etc.
{ro: cursă (de şoareci)}
{fr: souricière; piège}
{en: mouse-trap; trap}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãbatcu

cãbatcu (cã-bát-cu) adg batcã (cã-bát-cã), cãbattsi (cã-bát-tsi), cãbattsi/cãbattse (cã-bát-tsi) – tsi easti mari, acatsã loc multu (ma, di-aradã, easti lishor shi nu ngreacã multu)
{ro: voluminos}
{fr: qui a un volume gros mais léger}
{en: that takes a large volume but is not heavy}
ex: om cãbatcu (mari sh-gros); furtii cãbattsi (tsi-acatsã multu loc ma nu suntu greali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãpani/cãpane

cãpani/cãpane (cã-pá-ni) sf cãpãnj (cã-pắnjĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; avrohi, cearcu, batã, batcã, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: cãpani = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.), icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi shtii i tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: capcană, cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: crueashti vãrã cãpani al (fig: caftã s-lu-arãdã) Miha

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cearcu2

cearcu2 (cĭár-cu) sn cearcuri (cĭár-curĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-pricea tra s-u-acatsã i s-u vatãmã; avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip
{ro: capcană, cursă}
{fr: piège}
{en: trap}
ex: luplu cãdzu tu cearcu (fig: pãyidã, princã); lu-acãtsai tu cearcu (lats); cearcul (pãyida) acãtsã doi shoarits

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

grip2

grip2 (ghrípŭ) sn gripuri (ghrí-purĭ) – hãlati tsi tradzi (li-arãdi s-yinã) cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-li vatãmã; avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, cearcu; (fig: grip = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.) shi s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi atseali tsi shtii, tsi featsi peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: filet, piège, embûche}
{en: snare, trap}
ex: s-nu cadz tu grip (pãyidã); cãdzui tu griplu-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lats

lats (látsĭ) sn latsã (lá-tsã) –
1: nod faptu tu capitlu-a unui spangu (funi, cioarã, etc.) cu scupolu tra s-pots s-lu strindzi avãrliga di-un lucru; oclju di lãpudã; alats, nod;
2: hãlati tsi lj-arãdi s-yinã cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; alats, avrohi, batã, batcã, cãpani, pãyidã, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, cearcu, grip; (fig: lats = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva tra s-n-aspunã atseali tsi shtii, tsi mindueashti, tsi-ari faptã peascumta, etc.)
{ro: laţ, ştreang; capcană, cursă}
{fr: enlacement, maille (quand on fait du crochet), piége; rets, filet}
{en: twine, stitch (in knitting); snare, trap, net}
ex: lali cãrteashti, teta zghileashti (angucitoari: pãtichili shi vrondul a latsãlor di la arãzboi); va-lj trec di gushi latslu (nodlu); sh-nj trag un lats di gushi; lj-arucã latslu di gushi sh-lu zgrumã; latsuri (oclji) di lãpudã; nj-ascãpã un lats di lãpudã; nji scoasi ciciorlu dit lats (grip); bãgai latsã tra s-acats harabei; afirea-ti di latslu (fig: tirtipea, bata, princa) di oaspi

§ alats1 (a-látsŭ) sn alatsã (a-lá-tsã) – (unã cu lats)
ex: nj-ascãpã un alats (oclju) di la lãpudã; s-es tu munti s-bag alats (batã, princã); va-nj mi fac alats (batã); sh-arucã alatslu (nodlu di gushi, di-aspindzurari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãyidã1

pãyidã1 (pã-yí-dã) sf pãyidz (pã-yídzĭ) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; avrohi, batã, batcã, cãpani, princã, pringã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip, cearcu; (fig: tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.), s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi tsi shtii icã atseali tsi ari faptã peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège, atrappe}
{en: trap}
ex: acatsã di bagã nã pãyidã (princã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

princã

princã (prín-cã) sf printsi/printse (prín-tsi) – hãlati tsi tradzi cãtrã ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prãvdzã, etc.) tra s-lj-acatsã i s-lji vatãmã; pringã, avrohi, cearcu, batã, batcã, cãpani, pãyidã, scãndilii, scundilii, stãpitsã, alats, lats, grip; (fig: princã = tirtipi cu cari cãftãm s-lu-arãdem pri cariva (s-lji bãgãm cuvata, s-lu ncãltsãm, sã-lj trãdzem cãlupea, etc.), icã s-lu fãtsem tra si scoatã tu padi tsi shtii icã atseali tsi ari faptã peascumta, etc.)
{ro: cursă}
{fr: piège, panneau}
{en: trap}
ex: tsi s-facã, tsi s-adarã, acatsã di bagã nã princã (pãyidã) ti luchi; sh-acãtsã ciciorlu tu princã; cãt shireatã easti vulpea, multi ori ma-sh cadi n princã (pãyidã); nã vulpi, cum vinji noaptea s-mãcã auã, s-acãtsã tu princã

§ pringã1 (prín-gã) sf prindzi/prindze (prín-dzi) – (unã cu princã)
ex: aslandu cãdzu tu pringã (pãyidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã