DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

batac

batac (ba-tácŭ) sm batats (ba-tátsĭ) – om tsi ari cãlcatã unã leadzi di-a statlui (a vãsiliiljei)
{ro: delincvent}
{fr: libertin, malfaiteur, délinquant}
{en: offender, malefactor, delinquent}

§ bãtac (bã-tácŭ) sm bãtats (bã-tátsĭ) – (unã cu batac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bãtãhci

bãtãhci (bã-tãh-cí) adg bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji), bãtãhceadz (bã-tãh-cĭádzĭ), bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji) – om cari, trã ghineatsa-a lui, cu minciunj sh-culãchipsiri, arãdi lumea; fur, calpuzan, ehle, fãgã, etc.
{ro: escroc}
{fr: filou, chenapan}
{en: crook, swindler}

§ bãtãcci (bã-tãc-cí) adg bãtãc-cioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji), bãtãcceadz (bã-tãc-cĭádzĭ), bãtãccioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji) – (unã cu bãtãhci)
ex: vãrnãoarã nu lipseashti s-n-adunãm cu bãtãcceadz

§ bãtãh-cilãchi (bã-tãh-ci-lắ-chi) sf bãtãhcilãchi (bã-tãh-ci-lắchĭ) – atseali tsi fatsi un bãtãhci tra s-arãdã lumea; furlichi
{ro: escrocherie}
{fr: filouterie, tromperie}
{en: fraud, swindle}
ex: cu bãtãhcilãchi bãtãhcilu fatsi-aveari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

laspi/laspe

laspi/laspe (lás-pi) sf lãschi (lắs-chi) – loclu amisticat cu apã, moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pãputsã); ameastic di tsarã cu baligã, apã shi palji tra s-facã unã soi di mãltari cu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n casã loclu di mpadi i stizma; muzgã, mãzgã, tinã, bãtãchi;
(expr:
1: cad tu lãschi = fac alatus;
2: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi va s-fugã di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: noroi}
{fr: boue, crotte, fange, crépi}
{en: mud, mire, dung}
ex: dupã ploai s-fac multi lãschi; dzãsi la doi oaminj a lui sã-l scoatã dit lãschi; lu-alãsã tu lãschi; mizi tricum di lãschi; lj-deadi mãltari cu laspi; alichi guvili cu laspi

§ lãspusescu (lãs-pu-sés-cu) (mi) vb IV lãspusii (lãs-pu-síĭ), lãspuseam (lãs-pu-seámŭ), lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusiri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) – umplu di lãschi; dau stizma (udãlu, pizuljlu, etc.) cu mãltari di laspi; mãzgãlescu, ntinedz
{ro: întina, înnoroi}
{fr: crotter, se souiller}
{en: dirty with mud; rough-cast (wall)}
ex: lãspusim pizuljli

§ lãspusit (lãs-pu-sítŭ) adg lãspusitã (lãs-pu-sí-tã), lãspusits (lãs-pu-sítsĭ), lãspusi-ti/lãspusite (lãs-pu-sí-ti) – tsi easti mplin di lãschi; tsi easti dat cu lãschi; mãzgãlit, ntinat
{ro: întinat, înnoroit}
{fr: crotté, souillé}
{en: dirtied with mud; rough-casted (wall)}
ex: caljlji suntu lãspusits (mplinj di lãschi) pãnã di pãnticã

§ lãspusi-ri/lãspusire (lãs-pu-sí-ri) sf lãspusiri (lãs-pu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lãspuseashti cariva i tsiva; mãzgãliri, ntinari
{ro: acţiunea de a întina, de a înnoroi; întinare, înnoroire}
{fr: action de crotter, de se souiller}
{en: action of dirtying with mud; of rough-casting (wall)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã