DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bashtu

bashtu (básh-tu) sm, sf bashtã (básh-tã), bashtsã (básh-tsã), bash-ti/bashte (básh-ti) – njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; cochil, cochi, cochiul, copil, copelã, doci, lud, cupilciu
{ro: copil din flori}
{fr: bâtard}
{en: bastard}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cochil

cochil (có-chilŭ) sm, sf cochilã (có-chi-lã), cochilj (có-chiljĭ), cochili/cochile (có-chi-li) –
1: njic (cilimean ma njic, i hilandru, ma mari tu ilichii) faptu di doi pãrintsã ncurunats un cu-alantu; ficior, featã, cilimean, njic, tinir, hilandru, etc.;
2: njic faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu loats un cu-alantu; cochi, cochiul, copelã, copil, lud, cupilciu, bashtu, doci; (fig: cochilã = zbor ti pezã, ti unã featã mari, tsi nu easti ninga mãrtatã, cu tuti cã easti tu ilichi)
{ro: copil; copil din flori}
{fr: enfant (naturel); bâtard}
{en: child; bastard}
ex: easti cochil (ficior) pripsit; earam cochil (tinir) tu-atsel chiro; ti-adrash cochilã (featã mari); s-u mãrit a mea cochilã (featã)

§ cupel (cu-pélŭ) sm, sf cupelã (cu-pé-lã), cupelj (cu-péljĭ), cupeli/cupele (cu-pé-li) – (unã cu cochil)
ex: arusa-a mea cupelã (fiticã)

§ copelã (co-pé-lã) sf copeli/copele (co-pé-li) – (unã cu cupelã)

§ cuchilush (cu-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi), cuchilush (cu-chi-lúshĭ), sf cuchilushi/cuchilushe (cu-chi-lú-shi) – ficior ma njic i featã ma njicã; ficiuric, fiticã, etc.
{ro: copilaş}
{fr: petit enfant}
{en: little child}

§ cochilush (co-chi-lú-shĭŭ) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi), cochilush (co-chi-lúshĭ), sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lú-shi) – (unã cu cuchilush)

§ cuchilami (cu-chi-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di cochilj (cochili); ficiurami, tinirami
{ro: tineret}
{fr: jeunesse}
{en: youth, boyhood, girlhood}
ex: s-avea adunatã cuchilami (tiniret) tra s-facã giumbusi; adunã tutã cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti fronimã; cãndu nveasta nauã arucã merlu, tutã cuchilamea s-minã ca s-lu-acatsã

§ cochilami (co-chi-lá-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuchilami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

doci

doci (dócĭŭ) sm doci (dócĭ) shi doceanj (dó-cĭanjĭ) – ficior faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; cochil, cochi, cochiul, copil, bashtu, lud, cupilciu
{ro: copil din flori}
{fr: bâtard}
{en: bastard}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lud

lud (lúdŭ) sm, sf ludã (lú-dã), ludz (lúdzĭ), ludi/lude (lú-di) – njic (nat) faptu di-un bãrbat sh-unã muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; luts, cochil, cochi, cochiul, copil, cupilciu, bashtu, doci
{ro: copil din flori}
{fr: nouveau-né, bâtard, enfant naturel}
{en: baby, bastard}
ex: di tsi mãdei ludzlji ãlj vãtãmats?

§ luts (lútsŭ) sm luts (lútsĭ) – (unã cu lud)

§ ludeatsã (lu-deá-tsã) sf ludets (lu-détsĭ) – ficior (featã) tu njicã ilichii; chirolu tsi sh-lu treatsi un ficior (unã featã) cãt easti njic
{ro: copil; pruncie}
{fr: enfant; enfance}
{en: child; childhood}
ex: di tuts a lui din casã shi pãnã la ludeatsã (ficiurami); cãndu s-mãrtã eara nica ludeatsã (featã njicã); ludeatsa (ficiuramea) nu ari minti; easti flushturaticã cã nica easti ludeatsã (fiticã), ma va si sh-ashtearnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

soi/soe

soi/soe (só-i) sf soi (sóĭ) shi soiuri (só-ĭurĭ) –
1: turlii, luyii, sorti, sortã; cishiti, mostrã, iurnecã, urnechi, paradigmã;
2: ratsã, dãmarã; arãzgã, arãzgãnã, rãzgã, sirtã, vinã, bimã, lãgamã; arãdãtsinã, ariditsinã, rãdãtsinã, riditsinã, rãdzãtinã, zãrãtsinã;
3: oaminj dit idyea fumealji (pãrintsã, ficiori, feati, lãlãnj, teti, cusurinj, etc.); fumealji, cãrdu, fisi;
(expr:
1: avem soi-soi (di lucri) = avem multi soiuri (di lucri); avem (lucri) di tuti soiurli;
2: escu di soi = escu suilãtcu, di fumealji bunã, di dãmarã bunã)
{ro: fel, soi; origine; rudenie}
{fr: sorte, espèce; naissance, origin; parents, proches, parage}
{en: sort, kind; race, origin; relatives, (line of) descendants}
ex: am multi soiuri (turlii) di lilici; pulj di tuti soili (turliili); cãntã cãntits soi di soi (turlii-turlii); measa s-ashtirnea cu soi-soi
(expr: multi soiuri, turlii) di mãcãri; u-adusi tu-unã grãdinã cu soi-soi di lãludz; multi ori suntu tu lumi nã soi (unã luyii); nu shtii tsi soi (tsi turlii) di om linãvos easti; nu featsi altã soi (turlii); sh-ari soi (fumealji); si ntribari soea-a mea; hiu soi cu nãs; vidzu sh-amirãlu cã nu s-fatsi altã soi; nu ti ntreb, vitsine, tsi soi di lucru easti aestu?; ficior di prit cãljuri, vai dzãts, nã soi di cupilci; vidzãndalui cu tsi soi di om avea s-facã; easti cal di soi
(expr: di dãmarã, ratsã, arãdãtsinã bunã); nã lom dupã aveari di n-asparsim soea
(expr: ratsa, dãmara bunã tsi u-aveam); soea tutã sh-lu jilirã; intrã tu soi
(expr: tu ratsã, dãmarã bunã); cãtusha tsi-i cãtushi, sh-nãsã di soi (di dãmarã bunã) lipseashti s-hibã; mi ljirtai cu pãrintsã, cu soi (oaminj dit idyea fumealji), cu oaspits; ti-aspun la muljarea-a-ta, di tsi palju-soi (palju-fumealji) hii; va lji ntreabã pãrintsãlj shi soea-lj (fumealja-lj); hiljlu di-amirã s-isusi, cacum lj-eara arada shi soea; nãs mutrea omlu, nu soea (fumealja,dãmara) a omlui; njilj di tiniri, unu sh-un, gionj aleptsã, di soi mari (di fumealji bunã); s-u-avinj soea pãn tu noauãli brãni; soea la soi va s-arucã; soea la soi s-dutsi; sh-arnisi tutã soea

§ suilãtcu (suĭ-lắt-cu) adg suilãtcã (suĭ-lắt-cã), suilãttsi (suĭ-lắt-tsi), suilãttsi/suilãttse (suĭ-lắt-tsi) – tsi easti di bunã soi (dãmarã, arãzgã, ratsã, simintsã, arãdãtsinã, etc.); dãmãrlãtcu
{ro: de rasă (bună)}
{fr: de race, de bonne famille}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn