|
|
bashacu
RO:vânzător ambulant … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:30093>2014-05-14 22:31:01.61556 »
bashac
bashac (ba-shĭácŭ) sm, sf bashachinã (ba-shĭa-chí-nã), bashats (ba-shĭátsĭ), bashachini/bashachine (ba-shĭa-chí-ni) – un tsi alagã di casã-casã tra s-vindã lucri (ma multu, zãrzãvãts shi yimishi, shi, tu chirolu veclju, di-aradã pri lãnã, tu loc di paradz); manafi, culcusuri
{ro: vânzător ambulant}
{fr: vendeur ambulant (qui vend surtout des fruits)}
{en: peddler (mostly of fruits and vegetables)}
ex: na! iu yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; Bebi s-adrã bashac; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; bashachina (muljarea-a bashaclui) lu-agiuta bashaclu cu yixirea-a poamilor
culcusuri
culcusuri (cul-cú-surĭ) sm, sf culcusurã (cul-cu-sú-rã) pl(?) – embur tsi njardzi di casã-casã tra s-vindã lucri; bashac, manafi
{ro: colportor, vânzător ambulant}
{fr: colporteur, vendeur ambulant}
{en: door-to-door salesman, peddler}
manafi
manafi (ma-náfĭ) sm manafeanj (ma-ná-fĭanjĭ) – un tsi vindi yimishi (zãrzãvãts, lucri njits fãrã mari tinjii), multi ori, di casã-casã; bashac, culcusuri
{ro: fructar, vânzător ambulant}
{fr: frui-tier, vendeur de marchandise de peu de valeur}
{en: fruit mer-chant, peddler, street vendor}
ex: treamburã nizanjlji shi manafi (bashaclu) dit Misirii
mul
mul (múlŭ) sm, sf mulã (mú-lã), mulj (múljĭ), muli/mule (mú-li) – pravdã di casã (tsi sh-u-adutsi cu-un cal i gumar) cari s-amintã cãndu un gumar calcã (ambairã) unã eapã; mulari, mushcã, tucã; (fig:
1: mulã = unã mulã ncãrcatã cu lucri; expr:
2: cap (ca) di mulã = cap gros;
3: di muscã u adarã mulã = li mãreashti multu alãvdãrli;
4: sh-caftã mula n gepi = caftã un lucru pristi tut loclu, nu lu-aflã, sh-lu caftã sh-tu locurli iu lucrul nu-ari cum si s-aflã;
5: pri mulã shadi shi mulã caftã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã lucrul tsi lu-ari dininti shi nu-l veadi)
{ro: catâr, catâră}
{fr: mule, mulet}
{en: mule (male and female)}
ex: tu locurili-a voastri suntu multi muli; dip ca-atsel tsi sh-caftã mula n gepi
(expr: tsi caftã un lucru tu locurli iu nu-ari cum si s-aflã); di tse nu featã mula?; tuti mulili s-li vindã; sh-chiru mulili; mula calcã ca gumarlu, calu scundipseashti, mula nu scundipseashti vãrnãoarã; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali; cari ts-u tata, mulã? eapa nj-easti mumã; ari cap gros ca di mulã; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; altu lucru nu-avu, shi s-lo dupã mintea-a mulãljei; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; mula vitsearcã tradzi furtii greauã; cumu-s-bãligã nã mulã, s-hipsi sum baligã
§ mulari/mulare (mu-lá-ri) sf mulãri (mu-lắrĭ) – (unã cu mulã)
ex: mularea si shtibã s-u ncarcã; ghidi cap ca di mulari
(expr: cap gros); yinea ncalar pi-unã mulari
§ mushcu3 (músh-cu) sm, sf mushcã (músh-cã), mushchi (músh-chi), mushchi/mushche (músh-chi) – (unã cu mul)
ex: ncãlicã mushca sh-fudzi; bãgã shaua-a mulariljei, a mushcãljei; dzatsi mushchi (fig: muli ncãrcati) di flurii
§ mulici (mu-lícĭŭ) sm, sf mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulicã (mu-lĭ-cã), mulici (mu-lícĭ), mulici/mulice (mu-lí-ci) shi mulitsi/mulitse (mu-lí-tsi) – mul njic, mulã njicã
{ro: catâr mic, catâră mică}
{fr: petit mule, petite mulet}
{en: small mule (male and female)}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina)
prash1
prash1 (práshĭŭ) sm prash (práshĭ) – zãrzãvati, criscutã di om (di-aradã tu bãhce ma poati si s-aflã sh-agrã, multu ma njicã tu pãduri), tsi sh-u-adutsi cu tseapa veardi (tu videari, gustu sh-anjurizmã, mash cã easti multu ma mari), cu truplu multu gros sh-analtu, faptu di frãndzãli tsi sta anvãrtiti unã pristi-alantã (buni trã bãgari tu gheli, mãcãri, sh-tu piti), cu caplu ma gros sh-cãrnos tsi armãni tu loc, dit cari es arãdãtsinjli ca unã barbã; preash, preas;
(expr:
1: lu-acats tu prash = lu-acats cu minciuna; lu-acats cãndu fatsi un lucru (tsi nu lipseashti fãtseari) sh-nu mata poati s-dzãcã cã nu easti dealihea;
2: vindi prash a grãdinarlui = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi caftã s-urnipsescã pri cariva tsi shtii; cari caftã s-lji vindã un lucru a unui tsi lu-ari, shi nu lj-ari ananghi)
{ro: praz}
{fr: poirot}
{en: leek}
ex: un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); prashlu s-mãcã pãn tu Martsu: dupã Martsu s-amputi, cã-l beasi Martsul; mãcãm ti prãndzu carni cu prash; cãt ma-area prashlji, ahãt ma groshi-s-fac; l-pitricu mã-sa s-acumpãrã di dzatsi paradz prash; yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; cari yini sã-l bag tu sac, sã-lj dau unã furtii di prash; lo ficiorlu mula cu prashlji, u discãrcã la mã-sa acasã; s-alumtã cu oastea shi tsã-lj tãlje ca prashlji pãn di un; sã-nj dai vãrã minti, ca s-lu-acats tu prash
(expr: s-lu-acats cãndu fatsi lãeatsa peascumta, cã nu va s-lu-aducheascã vãrnu); cari s-lu-acatsã tu prash
(expr: cã dzãtsi minciunj), cã nu-ari pindarã; vai aveglju astã searã s-lu-acats furlu tu prash
(expr: furlu cãndu furã); s-hãrisi, cã s-acãtsã furlu tu prash
(expr: cãndu fura)
§ preash (preáshĭŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)
§ preas (preásŭ) sm preash (preáshĭ) – (unã cu prash1)
ex: acumpãrai nã sutã di capiti di preas
§ prasat (pra-sátŭ) sn prasati/prasate (pra-sá-ti) – mãcari di prash
{ro: mâncare de praz}
{fr: plat aux poirots}
{en: dish made with leeks}
ex: dada featsi ti tsinã, prasat cu limonji
strig
strig (strígŭ) vb I strigai (stri-gáĭ), strigam (stri-gámŭ), strigatã (stri-gá-tã), strigari/strigare (stri-gá-ri) – bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); astrig, zghilescu, aurlu, grescu, huescu, hulutescu, acljem
{ro: striga, chema, certa}
{fr: crier, parler fort, gronder; appeler}
{en: shout, yell, call}
ex: strigã (ãlj gri) s-easã; strigã (zburashti sãnãtos) Costa; muljarea ca s-mi strigã (sã-nj greascã, s-mi-aurlã); strigã-lj ashitsi (grea-lj ashitsi cu boatsi analtã); strigã-lj (grea-lj), strigã-l (acljamã-l) si s-toarnã; cum ti strigã (cum ti-acljamã, cari tsã easti numa)?; nu strigã (bagã boatsea) cã ti-avdzãi; cai strigã-ashi di-asunã casa?; mi strigarã prit pingeri; l-strigai (lu-acljimai) acasã; u strigã feata aclo, feata nu u-avea iuva!; nãs sh-apreasi casa sh-ahurhi sã strigã; mãratlu strigã cãt lu ncãpea gura; un bashac cu mula ncãrcatã cu prash shi bagã sã strigã; amirãlu bãgã sã strigã, cari vãtãmã lamnja
§ strigat (stri-gátŭ) adg strigatã (stri-gá-tã), strigats (stri-gátsĭ), strigati/stri-gate (stri-gá-ti) – tsi easti grit cu-unã boatsi sãnãtoasã; astrigat, aurlat, grit, huit, zghilit, hulutit, acljimat
{ro: strigat, chemat, certat}
{fr: crié, parlé fort, grondé; appelé}
{en: shouted, yelled, called}
§ strigari/strigare (stri-gá-ri) sf strigãri (stri-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strigã; astrigari, aurlari, griri, zghiliri, hulutiri, acljimari
{ro: acţiunea de a striga, de a chema, de a certa; strigare, chemare, certare}
{fr: action de crier, de parler fort, de gronder; d’appeler}
{en: action of shouting, of yelling, of calling}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); strigãri (zghiliri) jiloasi; nu-i lucru cu strigari (aurlari, ncãceari)
§ strigãt (strí-gãtŭ) sn strigãti/strigãte (strí-gã-ti) – boatsea multu vãrtoasã tsi s-avdi cãndu cariva strigã (zghileashti, acljamã, etc.); zghic, zghicut, zghiliri, strigari, aurlari, griri, etc.
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}