DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

barem

barem (bá-remŭ) adv – nai putsãn; barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã, incan
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: barem ahãt sã shtiu; barem un zbor bun s-avdu

§ barim (bá-rimŭ) adv – (unã cu barem)
ex: s-nj-alasã barim (macar) cãsica; barim ascultã-mi

§ bari/bare (bá-ri) adv – (unã cu barem)
ex: ma nu easti bari (macar) un; nu ca dushman, ma ca bari (macar ca) tatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

canim

canim (cá-nimŭ) adv – nai putsãn; can, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: macã ti purintsã, mãcã canim (barim, macar) njel

§ canai/canae (ca-ná-i shi ca-náĭ) adv, cong –
1: nai putsãn; can, canim, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: cu tuti cã, tsicari, tsicara, tsecarimetsi, metsi cã, tsicã, tsecã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; deşi, cu toate că}
{fr: au moins, du moins; quoi que, bien que}
{en: at least; even though}
ex: canai (barim) yinu-aoatsi; loai featã, canai (barim), ashi cum vream; s-ved canai (macar) unã singurã oarã; sã shtiu canai (macar) cã nu va mor aoa

§ canai-cã (cá-naĭ-cã) adv, cong – (unã cu canai)
ex: canai-cã (cu tuti cã, metsi cã) lj-umplui casa cu tuti ghinetsli

§ can1 (cánŭ) adv
1: nai putsãn; canim, canai, canai-cã, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mãcar;
2: dip tsiva, dip, ici
{ro: măcar, cel puţin; deloc}
{fr: au moins, du moins; point du tout}
{en: at least; not at all}
ex: can (macar, barim) di tini nu tsi-u njilã; can (dip, ici) nu ti minduea

§ incan (in-cánŭ) adv
1: nai putsãn; barem, barim, bari, macarim, macar, mãcar, canim, can, canai, canai-cã;
2: cu tuti cã; dicari, dicara; di itia cã; tr-atsea cã; cãtse, dirmi, cã, etc.
{ro: măcar, cel puţin; pentrucă}
{fr: au moins; puisque, vu que}
{en: at least; in vue of, because}

§ calai-cã (cá-laĭ-cã) adv, cong – ghini cã, ma ghini, easti ghini cã, cu tuti cã, cala, calja, mabuli, etc.
{ro: bine că, mai bine, cu toate că, preferabil, mai degrabă, etc.}
{fr: mieux, de préférence, plutôt, puisque, quoi que, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

etã

etã (é-tã) sf eti/ete (é-ti) shi ets (étsĭ) – chiro; multu chiro; chiro lungu; chiro di-unã sutã di anj; (fig:
1: etã = (i) unã sutã di anj; (ii) chiro multu lungu dit tricutlu-a loclui; (iii) lumi; expr:
2: di eta tutã; di eta-ali etã; di eta-a etilor = di totna; di multu chiro; di cãndu s-aflã lumea;
3: ti eta-a etilor; pãn tu eta-a etilor = ti totna, pãnã va s-chearã lumea;
4: eta-alantã; alanti ets; eta di nsus = chirolu, bana di dupã moarti; lumea-alantã di dupã moarti;
5: eta di adzã; etã amãrtioasã; = bana aestã di adzã; lumea di-aoa di pri loc, lumea tsi fatsi amãrtii, tsi bãneadzã tora pri loc;
6: unoarã sh-unã etã; tu-unã etã = aoa sh-un chiro; aoa sh-multu chiro; chiro multu lungu)
{ro: perioadă (lungă) de timp}
{fr: (longue) période de temps}
{en: (long) period of time}
ex: nu deadi ploai tru eta tutã (chirolu tut); tsi s-lji fats a etãljei (a oarãljei, a chirolui); tutã eta (tut chirolu) easti lãndzit; di tru etã (fig: sutã di-anj) pãn tru etã (fig: sutã di-anj); ca trei eti (fig: trei suti di anj) greali; unoarã sh-tru-unã etã (fig: sutã di-anj), nã pitã di curcubetã; easti unã etã (fig: nã sutã di anj, multu chiro) di cãndu nu ti vidzui; s-ti duts tu etã (fig: lumi) amãrtioasã; un amirã njardzi dit amirãriljia-a lui tru vãrã altã etã (fig: lumi); cãdzu unã etã (fig: lumi) cama nghios; ma eara cu gurã barim ca tutã eta (fig: lumea); noi, armãnj di eta tutã
(expr: di totna); escu calu-a lui di eta-ali etã
(expr: di totna); arburi di tutã eta
(expr: di totna); lã da munduirea pãn tu eta-a etilor (ti totna); a s-njirdzem tu eta-alantã
(expr: s-njirdzem tu lumea-alantã, di dupã moarti; s-murim); s-mi-alinats tu eta di nsus (s-mi pitritsets tu lumea di nsus, lumea-alantã, di dupã moarti); s-ti-alinj tu eta di nsus
(expr: s-ti duts tu lumea-alantã, dupã moarti); i dus tu-alanti ets
(expr: tu-alantã lumi di dupã moarti); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta aestã (bana, chirolu-aestu tsi bãnedz)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

macarim

macarim (ma-cá-rimŭ) adv – nai putsãn; macar, mãcar, barem, barim, bari, canim, can, canai, canai-cã, incan
{ro: măcar, cel puţin}
{fr: (tout) au moins}
{en: at least}
ex: s-n-apãrãm macarim (barim) grailu; nu giurã strãmbu, macarim (barim) sã-l vãtãmai; macarim (barim) ascultã-mi

§ macar (má-carĭ shi ma-cárĭ) adv – (unã cu macarim)
ex: macar cã vinjish ghini

§ mãcar (mã-cárŭ) adv – (unã cu macarim)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsishti

tsishti (tsí-shti) invar – cari shtii; tsi shtii?; caishti; carishti; nu shtiu tsiva; tsiva, etc.
{ro: ceva; ce ştiu ce; nu ştiu ce; etc.}
{fr: quelque chose; je ne sais pas quoi; peut-être; etc.}
{en: something; do not know what; maybe; etc.}
ex: s-ti ntribarim tsishti (tsiva) di Misirii; tsishti? (caishti, poati); dicãt, tsishti (caishti, poati), am unã isapi cu voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

umplu

umplu (úm-plu) vb III shi II umplui (um-plúĭ), umpleam (um-pleámŭ), umplutã (um-plú-tã), umpliri/umplire (úm-pli-ri) shi umpleari/umpleare (um-pleá-ri) – tornu tsiva tu-un vas pãnã cãndu easti mplin di nu mata pot s-tornu sh-altã; fac un lucru s-aibã multu dit unã lugurii;
(expr:
1: l-umplu di… = l-fac pri cariva s-hibã apitrusit di harauã (vreari, mirachi, sivdai, ciudii, lãhtarã, etc.);
2: lj-umplu caplu (curcubeta, carafeta, mintea, etc.) = lj-shuts (lj-alãxescu) mintea tra s-mindueascã (s-dzãcã, s-facã, etc.) ca mini; lj-dzãc multi, l-glãrescu di minti; l-cãndãrsescu; lu nduplic, lu-apuaduc;
3: si s-umplã ahãti dzãli = si s-facã, si sã ncljidã, s-treacã ahãti dzãli;
4: li umplu (zmeanili di fricã) = mi-aspar, lãhtãrsescu multu; nj-easti multã fricã; li ghãnusescu di fricã; curlu-nj seaminã arov;
5: va lj-umplu sãmarlu = va-l bat, va-lj dau un shcop;
6: umpli-u tufechea = ncarcã-u tufechea cu bãruti;
7: s-umpli loclu (di zboarã) = s-avdu zboarã pristi tut loclu)
{ro: umplea}
{fr: remplir}
{en: fill up}
ex: umplets gãletsli cu apã; muntsãlj s-umplurã di oi (adusirã ahãti oi tu muntsã cã nu mata ari loc trã alti); ti umplush di lãschi (ai multã laspi pri tini); cari s-dutsi la moarã, s-umpli di fãrinã; cari vai umplã (vai bitiseascã, va li umplã cu hir) ma multi fusi; umplurã talarlu cu apã heartã (bãgarã apã heartã tu talar pãnã-l featsirã s-hibã mplin); unã oai arãnjoasã, umpli di-arãnji (li fatsi s-acatsã arãnji) oili tuti; mi umplush
(expr: mi apitrusish) di bunets; s-umplurã
(expr: cãndãr-sirã) tuts atumtsea; lj-lu umplu, barim, caplu?
(expr: l-cãndãrsi, barim?); featsi cum featsi sh-lj-umplu curcubeta
(expr: l-cãndãrsi); vrea s-lj-u umplã carafeta
(expr: s-lu cãndãrseascã, s-lu nduplicã) ma nu putu; si s-umplã dicutot patrudzãtsli di dzãli
(expr: s-treacã patrudzãtsli di dzãli); umplu
(expr: lji ncljisi, lj-featsi) unsprãyinghits di anj; cari s-umplurã dzãlili
(expr: cari tricurã dzãlili tsi eara numãtsiti tra si s-facã un lucru); fratslji li umplurã zmeanili di fricã
(expr: s-aspãrearã multu); aushlu li ca umplu di fricã
(expr: s-aspãre multu); amirãlu li umplu zmeanili di fricã
(expr: s-aspãre multu); li-avea umplutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn