DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lemnu

lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)

§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}

§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)

§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mushtiri

mushtiri (mush-ti-rí) sm, sf mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji), mushtiradz (mush-ti-rádzĭ), mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji) – omlu tsi s-dutsi (di-aradã multi ori tu idyiul loc) tra s-acumprã lucri (la ducheani), tra s-mãcã (la hani), tra s-tundã (la barber), etc.; mushtirã
{ro: client}
{fr: client}
{en: client}
ex: mãgãzia lj-armasi fãrã mushtiradz; avem mushtiradz multsã ti pãrmãtia aestã; mushtirilu bun s-nu lu-alash s-fugã di la dugani

§ mushtirã (mush-ti-rắ) sm, sf mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji), mushtiradz (mush-ti-rádzĭ), mushtiroanji/mushtiroanje (mush-ti-rŭá-nji) – (unã cu mushtiri)

§ mushtirami/mush-tirame (mush-ti-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di mushtiradz (shi mushtiroanji)
{ro: mulţime de muşterii}
{fr: grand nombre des clients}
{en: large number of clients}
ex: ficiorlu gioni, nãs singur tsãni cheptu la-ahãtã mushtirami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

siptãmãnã

siptãmãnã (sip-tã-mắ-nã) sf siptãmãnj (sip-tã-mắnjĭ) – shapti dzãli (shi noptsã) cu-arada; shapti dzãli cu-arada tsi (la noi) nchi-sescu cu Lunea sh-bitisescu cu Dumãnica; stãmãnã;
(expr:
1: Siptãmãna Mari = siptãmãna di ninti di Pashti (siptãmãna dit soni a preasinjlor mãri);
2: Siptãmãna Albã = siptãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
3: Siptãmãna Lunjinatã (i Albã) = siptãmãna tsi nchiseashti cu Dumãnica di Pashti)
{ro: săptămână}
{fr: semaine}
{en: week}
ex: s-bem un mes sh-nã siptãmãnã (shapti dzãli cu-arada); dupã nã siptãmãnã eara s-facã numta; tricurã nãsh tu hãsãpãlu aestu nã siptãmãnã shi di prisuprã; bãnarã nãsh aoatsi ca vãrã siptãmãnã, doauã!; tru doauã, trei siptãmãnj; dauã siptãmãnj earam fugat di-acasã; dupã dzãli shi siptãmãnj, agiumsi tu amirãrilja-a alghinilor

§ stãmãnã (stã-mắ-nã) sf stãmãnj (stã-mắnjĭ) – (unã cu siptãmãnã)
ex: nãoarã tu stãmãnã, prindea s-yinã barberlu s-lu-aradã; unã vearã sh-trei stãmãnj; nã stãmãnã sh-aidi coasa; dauã stãmãnj featsi pi cali, tora easti curmat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

talj

talj (taljŭ) (mi) vb I tãljai (tã-ljĭáĭ), tãljam (tã-ljĭámŭ), tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) – cu unã hãlati ghini struxitã (cutsut, apalã, foarticã, etc.), dispartu un lucru tu dauã i ma multi cumãts; tundu; sursescu, xursescu; scrishtescu, cãlãrsescu; ciulescu; shcurtedz; dinjic; disic; (fig:
1: talj = (i) vatãm; (ii) curmu (astãmãtsescu, pãpsescu) ca s-fac tsiva; (iii) ljau unã apofasi, apufãsescu; expr:
2: lj-talj (zborlu) = lj-curmu zborlu; nu lu-alas s-mata scoatã un zbor din gurã; lj-ljau zborlu; cu zborlu tsi-lj lu grescu, lu-adar s-tacã, si s-curmã di zburãri;
3: li talj groasi = mi-alavdu, mi mãrescu, dzãc multi zboarã goali, minciunoasi, alãvdoasi; li trag groasi;
4: talj calea = (i) (nj-) shcurtedz calea; (ii) (lj-)astalj calea, lu-adun, lu-andãmusescu n cali;
5: talj cãnticlu = acats s-cãntu tu mesea-a cãnticlui cãntat di cariva;
6: talj paradz = (chivernisea) scoati paradz noi tsi lj-urdinã tu lumi;
7: nj-talji caplu (mintea) = shtiu ghini cum s-lu fac un lucru; nj-lja caplu; nj-featã caplu (mintea); nj-u va mintea; aduchescu, achicãsescu, minduescu;
8: dzãc tsi-nj talji caplu = dzãc tsi-nj treatsi prit minti, ashi cum li-aduchescu mini lucrili;
9: talj shi spindzur = fac tut tsi voi fãrã s-minduescu dip la-arãulu tsi pot s-lu fac;
10: nj-talji orixea = nj-lja, mi fatsi sã-nj cher mirachea tra s-adar tsiva;
11: nji sã talji cicioarili (di fricã) = lãhtãrsescu shi-nj slãghescu cicioarili di-aclo iu hiu mprostu;
12: lj-talji ciciorlu = fudzi, alagã agonja;
13: lj-talji apa = nu-lj fatsi chefea, nu-lj fatsi cum va el;
14: talj cãrtsãli di-agioc = dispartu stoglu di cãrtsã (ninti di nchisirea-a unui gioc) tu dauã pãrtsã sh-partea di nghios u bag prisuprã;
15: earbã di tãljari = unã soi di earbã-yitrii;
16: lj-u talj cu tãporlu = lj-u dzãc dishcljis ashi cum easti, cã lu-arãseashti i nu lu-arseashti)
{ro: tăia}
{fr: couper, trancher}
{en: cut; slice}
ex: cãsaplu va s-talji astãdz nãmalji ti pãstrãmã; talji stearpa; mi dush la barber sã-nj talji perlu (s-mi tundã); muljari-mea nj-dzãtsi ta sã-nj talj barba (s-mi sursescu); s-apucã s-talji alumãchili-a pomlui (si scrishteascã, s-cãlãrseascã, s-ciuleascã pomlu); lj-tãljarã caplu (lu shcurtarã) furlji; li tãljai (disicai) cu tãpoara leamnili tri foc; talji-li tu cumãts njits (dinjicã-li) gãtunjili; va sã-lj si talji unã arugã; ta sã nchisim gioclu el talji prota cãrtsãli
(expr: disparti stoglu di cãrtsã tu dauã sh-partea di nghios u bagã pisuprã); tãlje zborlu a tatã-sui
(expr: l-curmã tatã-su di zbor); va-lj talj calea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsilar

tsilar (tsi-lárŭ) sn tsilari/tsilare (tsi-lá-ri) – udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.) iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic; bãdrumi, pudrumi
{ro: celar, beci}
{fr: cellier, cave}
{en: cellar, basement}
ex: tsilarlu-atsel marli; vimtul pitrundi ca n tsilar; tu tsilar tsãnem tuti zaireili trã earnã; veara tu tsilar easti avrã, earna, caldu; aestu-l dutsea barberlu tu tsilar shi aclo sh-alãsa oasili; bãgã di li ngrupã tu tsilar; ashteaptã s-lu-aduc, cã lu-am ãn tsilar; mi ducu-n tsilar, s-adar tsiva mãcari; alaga-alaga nãsã, prit glãvãnii, intrã n tsilar

§ tsilãrush (tsi-lã-rúshĭŭ) sn tsilãrushi/tsilãrushe (tsi-lã-rú-shi) – tsilar ma njic
{ro: celar mai mic}
{fr: petit cellier}
{en: small cellar}

§ tsãlar (tsã-lárŭ) sn tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ncljidi tsãlarlu

§ tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) sf tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ti-ascumsesh tru tsãlari (izbã)

§ chilar (chi-lárŭ) sn chilari/chilare (chi-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: shideam tu casã cu chilar

§ chilargi (chi-lar-gí) sm chilargeadz (chi-lar-gĭádzĭ) – omlu tsi ari vrundida-a chilarlui
{ro: chelar}
{fr: cellerier}
{en: cellar caretaker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

veclju1

veclju1 (vé-cljĭu) adg veaclji/veaclje (veá-clji), veclji (vé-clji), veclji (vé-clji) – tsi easti di multu chiro; tsi nu easti nou; tsi nu easti bun (cã lj-ari tricutã chirolu sh-ari alti lucri nali, ma buni, tsi ishirã); vlechi, aush, behlu, bitãrnu, burhonj
{ro: vechi}
{fr: ancien, vieux}
{en: old}
ex: hiu multu veclju (aush); s-adarã cu stranji veclji, tiptili, shi tradzi la tatã-su; suntu veclji stranjli-aesti, nu li poartã; oaspi veclju (di multu chiro), cãni veclju (bitãrnu, aush); mastea uscatã shi sufrusitã ca coaja di cupaci veclju (bitãrnu); la vecljul a lor hãngi (hãngilu tsi eara n hoarã di multu chiro); pradz veclji nu trec (paradz di-aoa sh-un chiro; paradz tsi l-ari tricutã chirolu sh-nu mata suntu bunj); easi nãpoi ãn cali ca-aush veclju (bitãrnu); om aush, barber veclju (di multu chiro); pãnã si s-curã urutetsli dit adeturli veclji (di-aoa sh-un chiro) a oaminjlor; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã

§ vlechi (vléchĭŭ) adj vlechi/vleche (vlé-chi), vlechi (vléchĭ), vlechi/vleche (vléchĭ) – (unã cu veclju1)
ex: tãmbarea vlechi (veaclji)

§ vicljiturã (vi-clji-tú-rã) sf vicljituri (vi-clji-túrĭ) – lucrul tsi s-ari faptã (icã easti) veclju
{ro: vechitură}
{fr: vieillerie}
{en: old stuff, old thing}

§ strãveclju (strã-vé-cljĭu) adg strãvea-clji/strãveaclje (strã-veá-clji), strãveclji (strã-vé-clji), strãveclji (strã-vé-clji) – tsi easti multu veclju; (lucru) tsi lj-ari tricutã di multu chirolu
{ro: străvechi}
{fr: très ancien, archi-vieux}
{en: very old}
ex: aesti suntu adets strãveclji alãsati di aushatic

§ viclji-mi/vicljime (vi-cljí-mi) sf vicljinj (vi-cljínjĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã veclju; aushatic
{ro: vechime}
{fr: vétusté}
{en: decay, decrepitude}

§ vicljedz (vi-cljĭédzŭ) (mi) vb I vicljai (vi-cljĭáĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljari/vicljare (vi-cljĭá-ri) – trec anjlji sh-mi fac veclju (sh-nu mata escu sh-ahãntu bun, icã nu escu dip bun, ca ma ninti); aushescu, vicljescu, nvicljescu, nvicljedz, anvicljedz, bãtãljusescu, mbitãrnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn