§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu
{ro: frizerie}
{fr: salon de coiffure}
{en: barber shop}

§ bilber (bil-bér) sm bilberi (bil-bérĭ) – (unã cu barber)
ex: njershu la bilber

§ bilbirii/bilbirie (bil-bi-rí-i) sf bilbirii (bil-bi-ríĭ) – (unã cu birbirii)

§ belber (bel-bér) sm belberi (bel-bérĭ) – (unã cu barber)

§ bãrbirisescu (bãr-bi-ri-sés-cu) (mi) vb IV bãrbirisii (bãr-bi-ri-síĭ), bãrbiriseam (bãr-bi-ri-seámŭ), bãrbirisitã (bãr-bi-ri-sí-tã), bãrbirisiri/bãrbirisire (bãr-bi-ri-sí-ri) – sursescu; talj (tundu) perlu; bãrbirsescu, bãrbirescu, bilbirescu, sursescu, xursescu, arad; tundu, cutrusescu
{ro: bărbieri, tunde părul}
{fr: (se) raser, (se) couper les cheveux}
{en: shave; cut (clip) hair, have a haircut}

§ bãrbirisit (bãr-bi-ri-sítŭ) adg bãrbirisitã (bãr-bi-ri-sí-tã), bãrbirisits (bãr-bi-ri-sítsĭ), bãrbirisiti/bãrbirisite (bãr-bi-ri-sí-ti) – tsi easti cu barba tãljatã; tsi easti cu perlu tumtu; bãrbirsit, aras, xursit, sursit; tumtu, tumsu, cutrusit
{ro: bărbierit, tuns}
{fr: rasé, tondu}
{en: shaved; who had a haircut}
ex: fatsã bãrbirisitã; capiti bãrbirisiti

§ bãrbirisiri/bãrbirisire (bãr-bi-ri-sí-ri) sf bãrbirisiri (bãr-bi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-talji perlu i s-surseashti; bãrbirsiri, aradiri, arãdeari, xursiri, sursiri; tundiri, tundeari, cutrusiri
{ro: acţiunea de a bărbieri, de a tunde; bărbierire, tundere}
{fr: action de (se) raser, de (se) couper les cheveux}
{en: action of shaving; of cutting (clipping) hair, of having a haircut}

§ bãrbirsescu (bãr-bir-sés-cu) (mi) vb IV bãrbirsii (bãr-bir-síĭ), bãrbirseam (bãr-bir-seámŭ), bãrbirsitã (bãr-bir-sí-tã), bãrbirsiri/bãrbirsire (bãr-bir-sí-ri) – (unã cu bãrbirisescu)
ex: nu mi bãrbirsi ghini

§ bãrbirsit (bãr-bir-sítŭ) adg bãrbirsitã (bãr-bir-sí-tã), bãrbirsits (bãr-bir-sítsĭ), bãrbirsi-ti/bãrbirsite (bãr-bir-sí-ti) – (unã cu bãrbirisit)

§ bãrbirsi-ri/bãrbirsire (bãr-bir-sí-ri) sf bãrbirsiri (bãr-bir-sírĭ) – (unã cu bãrbirisiri)

§ bãrbirescu (bãr-bi-rés-cu) (mi) vb IV bãrbirii (bãr-bi-ríĭ), bãrbiream (bãr-bi-reámŭ), bãrbiritã (bãr-bi-rí-tã), bãrbiriri/bãrbirire (bãr-bi-rí-ri) – (unã cu bãrbirisescu)

§ bãrbirit (bãr-bi-rítŭ) adg bãrbiritã (bãr-bi-rí-tã), bãrbirits (bãr-bi-rítsĭ), bãrbiriti/bãrbirite (bãr-bi-rí-ti) – (unã cu bãrbirisit)

§ bãrbiriri/bãrbirire (bãr-bi-rí-ri) sf bãrbiriri (bãr-bi-rírĭ) – (unã cu bãrbirisiri)

§ bilbirescu (bil-bi-rés-cu) (mi) vb IV bilbirii (bil-bi-ríĭ), bilbiream (bil-bi-reámŭ), bilbiritã (bil-bi-rí-tã), bilbiri-ri/bilbirire (bil-bi-rí-ri) – (unã cu bãrbirisescu)
ex: ti bilbirish? s-tsã hibã cu sãnãtati

§ bilbirit (bil-bi-rítŭ) adg bilbiritã (bil-bi-rí-tã), bilbirits (bil-bi-rítsĭ), bilbiriti/bilbirite (bil-bi-rí-ti) – (unã cu bãrbirisit)

§ bilbiriri/bilbirire (bil-bi-rí-ri) sf bilbiriri (bil-bi-rírĭ) – (unã cu bãrbirisiri)

§ bãrbutã (bãr-bú-tã) sf bãrbu-ti/bãrbute (bãr-bú-ti) – caplu di prash cu rãdãtsinjli (barba) a lui
{ro: căpăţână de praz}
{fr: filament chevelu du poireau, y compris sa tête}
{en: leak head including its roots}
ex: dã-nj nã bãrbutã (un cap) di prash; adu bãrbutili di prash ta s-fãtsem nã ghelã cu carni

{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, marchand de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}
ex: aushlu-aestu eara limnar (dãrvar); gumarlu a limnarlui; limnãroanja, muljari tsi lj-acãtsa mãna di tuti, lu-adrã pescul; nã punti pri-iu va treacã limnarlu; di cu noapti tricu limnarlu (atsel tsi vindi leamni) sh-adusi leamnili

§ limnãrii/limnãrie (lim-nã-rí-i) sf limnãrii (lim-nã-ríĭ) – loclu (ducheanea) iu s-talji, si ndreg icã s-vindu scãnduri shi leamni
{ro: fierăstrău; lemnărie}
{fr: scierie; magasin de bois}
{en: sawmill; wood store}
ex: dishcljisi nã limnãrii (ducheani di leamni)

§ limniu (lim-níŭ) sm fãrã pl – leamni multi adunati tu idyiul loc; stog di leamni
{ro: cantitate mare de lemne}
{fr: quantité de bois}
{en: quantity of wood}
ex: easti multu limniu tu (multu lemnu ari) pãdurea-aestã

§ limnos (lim-nós) adg limnoasã (lim-nŭá-sã), limnosh (lim-nóshĭ), limnoasi/limnoase (lim-nŭá-si) – tsi easti adrat (ca) di lemnu; di lemnu
{ro: lemnos}
{fr: ligneux}
{en: wooden}
ex: casi limnoasi (di lemnu)

§ limnusescu (lim-nu-sés-cu) vb IV limnusii (lim-nu-síĭ), limnuseam (lim-nu-seámŭ), limnusitã (lim-nu-sí-tã), limnusiri/limnusire (lim-nu-sí-ri) – mi fac ca di lemnu (corcan sh-nu mi min dip); armãn ca lemnu (ca marmura); limnedz, nmãrmu-risescu, mãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
{ro: înlemni, înmărmuri}
{fr: (se) raidir, être stupéfait, pétrifier, rester abasourdi}
{en: stupefy, dumbfound}
ex: cãndu-l vidzum, limnusim (armasim ca lemnul, nu nã minãm dip); limnusim di fricã; limnusirã (armasirã ca marmura) tuts nafoarã

§ limnusit (lim-nu-sítŭ) adg limnusitã (lim-nu-sí-tã), limnusits (lim-nu-sítsĭ), limnusiti/limnusite (lim-nu-sí-ti) – tsi ari armasã ca lemnul (mar-mura, cheatra, etc. fãrã si s-minã dip); limnat, nmãrmurisit, mãr-mãrisit, mãrmurisit, mãrmurãsit
{ro: înlemnit, înmărmurit}
{fr: stupéfait, raidit}
{en: stupefied, dumbfounded}
ex: armasi ca limnusit (ca lemnul, niminat); armasi limnusit mprostu; armasi limnusitã mproastã

§ limnusiri/limnusire (lim-nu-sí-ri) sf limnusiri (lim-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limnuseashti; limnari, nmãrmurisiri, mãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a înlemni, de a înmărmuri; înlemnire}
{fr: action de devenir stupéfait, de pétrifier, de raidir}
{en: action of becoming stupefied, dumfounded}

§ limnedz (lim-nédzŭ) vb I limnai (lim-náĭ), limnam (lim-námŭ), limnatã (lim-ná-tã), limna-ri/limnare (lim-ná-ri) – (unã cu limnusescu)
ex: stãtu pri loc, s-limnã (limnusi)

§ limnat (limnátŭ) adg limnatã (limná-tã), limnats (limnátsĭ), limnati/limnate (limná-ti) – (unã cu limnusit)

§ limnari/limnare (limná-ri) sf limnãri (limnắrĭ) – (unã cu limnusiri)

§ lemnu galbin (lém-nu gál-binŭ) sm – unã soi di arburi njic cu schini, lãludz galbini shi yimishi aroshi (cu simintsã nãuntru) cari agiutã la-arãspãndirea-a unei lãngoari (arudzinã) di planti
{ro: arbust (genul berberis) cu ciorchini de floricele galbene şi fructe mici portocalii sau roşii}
{fr: épine vinette}
{en: barberry}

(expr: va lu-astalj n cali); oaspitslji s-tãljarã
(expr: s-curmarã tra s-mata yinã); l-tãljarã furlji (fig: l-vãtãmarã); shidea la measã shi tãlja groasi
(expr: s-alãvda, s-mãrea); fã cum ãts talji caplu
(expr: fã tsi vrei, cum tsã treatsi prit minti); lj-tãlja sh-caplu a avutlui (shtia sh-avutlu cum s-facã); s-pats arãulu ma nu-ts talji
(expr: ma s-nu-aducheshti ghini); talj-u tini (fig: lja tini apofasea), tsi-ashtseptsã; s-lu talji, nu spuni

§ tãljat (tã-ljĭátŭ) adg tãljatã (tã-ljĭá-tã), tãljats (tã-ljĭátsĭ), tãljati/tãljate (tã-ljĭá-ti) – dispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: tãljat = tsi-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi-lj s-ari faptã suneti; uvreu, turcu)
{ro: tăiat; tăiat împrejur}
{fr: coupé, tué; circoncis}
{en: cut; circumcised}
ex: cu tãpoarili tãljats (fig: vãtãmats); nãpoi! tãljats (fig: cu putsa tãljatã) di turtsã!; tu chirolu a tãljatslor (fig: a uvreilor); atsel di-aclo easti tãljat (fig: uvreu, turcu)

§ tãljari/tãljare (tã-ljĭá-ri) sf tãljeri (tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a tăia; tăiere}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting}
ex: s-hibã bunã trã tãljari

§ nitãljat (ni-tã-ljĭátŭ) adg nitãljatã (ni-tã-ljĭá-tã), nitãljats (ni-tã-ljĭátsĭ), nitãljati/nitãljate (ni-tã-ljĭá-ti) – nidispãrtsãt (cu unã hãlati ghini struxitã) tu dauã i ma multi cumãts; (fig: nitãljat = tsi nu-lj s-ari tãljatã chealea di la putsã; tsi nu-lj-s-ari faptã suneti; tsi nu easti uvreu)
{ro: netăiat}
{fr: qui n’est pas coupé}
{en: uncut}
ex: cu perci nitãljati (lundzi, tsi nu li ari tãljati)

§ nitãljari/nitãljare (ni-tã-ljĭá-ri) sf nitãljeri (ni-tã-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-talji tsiva
{ro: acţiunea de a nu tăia}
{fr: action de ne pas couper}
{en: action of not cutting}

§ tãljitos (tã-lji-tósŭ) adg tãljitoasã (tã-lji-tŭá-sã), tãljitosh (tã-lji-tóshĭ), tãljitoasi/tãljitoase (tã-lji-tŭá-si) – tsi talji ghini; tsi easti ghini truxit; tãljos, sturyisit; (fig: tãljitos = tsi ari unã minti pirã, yii, easpirã; hitru, easpir, pirã)
{ro: tăios}
{fr: coupant, tranchant; aiguisé, sagace}
{en: cutting, sharp (edge)}
ex: dinti tãljitos (tsi talji ghini mãshcãtura); tãljitos cap ai
(expr: ai cap mintimen, dishteptu; eshti om tsi-lj talji caplu, mintea)

§ tãljos (tã-ljĭósŭ) adg tãljoasã (tã-ljĭŭá-sã), tãljosh (tã-ljĭóshĭ), tãljoasi/tãljoase (tã-ljĭŭá-si) – (unã cu tãljitos)

§ tãljiturã (tã-lji-tú-rã) sf tãljituri (tã-lji-túrĭ) – tãljarea tsi-lj s-ari faptã a unui lucru; urma (arana) alãsatã di-unã tãljari; loclu iu s-ari tãljatã un lucru; partea cutsutlui tsi talji; (fig: tãljiturã (di munti) = surpu, surpãturã, hauã, himã, aripidinã (di munti)
{ro: tăietură}
{fr: coupure; entaille; bord escarpé}
{en: cut, gash; steep slope, cliff}
ex: lu-aradi nã lishoarã tãljiturã; avea armasã tu tãljitura di tsupatã nã scãrpã; sh-featsi unã tãljiturã adãncã; tãljitura (fig: haua, surpul) a muntilui

{ro: (se) învechi, a nu mai fi utilizabil}
{fr: vieillir, tomber en désuétude, s’invétérer, n’être plus d’usage}
{en: get old, become obsolete, be no longer of any use}

§ vicljat1 (vi-cljĭátŭ) adg vicljatã (vi-cljĭá-tã), vicljats (vi-cljĭátsĭ), vicljati/vicljate (vi-cljĭá-ti) – tsi s-ari faptã veclju; aushit, vicljit, nvicljit, nvicljat, anvicljat, bãtãljusit, mbitãrnit
{ro: învechit}
{fr: vieilli, qui n’est plus d’usage}
{en: who got old, which became obsolete, which is no longer for any use}

§ viclja-ri1/vicljare (vi-cljĭá-ri) sf vicljeri (vi-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu aushashti cariva (cãndu nvicljasti un lucru); aushiri, vicljiri, nvicljiri, nvicljari, anvicljari, bãtãljusiri, mbitãrniri
{ro: acţiunea de a se învechi, de a nu mai fi utilizabil}
{fr: action de vieillir, de tomber en désuétude, de s’invétérer, de n’être plus d’usage}
{en: action of getting old, of becoming obsolete, of not being of use anymore}

§ nvicljedz (nvi-cljĭédzŭ) (mi) vb I nvicljai (nvi-cljĭáĭ), nvicljam (nvi-cljĭámŭ), nvicljatã (nvi-cljĭá-tã), nvicljari/nvicljare (nvi-cljĭá-ri) – (unã cu vicljedz)
ex: si nvicljarã (s-featsirã veclji) nalili; nviclje (aushi) multu

§ nvicljat (nvi-cljĭátŭ) adg nvicljatã (nvi-cljĭá-tã), nvicljats (nvi-cljĭátsĭ), nvicljati/nvicljate (nvi-cljĭá-ti) – (unã cu vicljat1)

§ nvicljari/nvicljare (nvi-cljĭá-ri) sf nvicljeri (nvi-cljĭérĭ) – (unã cu vicljari1)

§ anvicljedz (an-vi-cljĭédzŭ) (mi) vb I anvicljai (an-vi-cljĭáĭ), anvicljam (an-vi-cljĭámŭ), anvicljatã (an-vi-cljĭá-tã), anvicljari/anvicljare (an-vi-cljĭá-ri) – (unã cu vicljedz)

§ anvicljat (an-vi-cljĭátŭ) adg anvicljatã (an-vi-cljĭá-tã), anvicljats (an-vi-cljĭátsĭ), anvicljati/an-vicljate (an-vi-cljĭá-ti) – (unã cu vicljat1)

§ anvicljari/an-vicljare (an-vi-cljĭá-ri) sf anvicljeri (an-vi-cljĭérĭ) – (unã cu vicljari1)

§ vicljescu (vi-cljĭés-cu) (mi) vb IV vicljii (vi-cljíĭ), vicljam (vi-cljĭámŭ), vicljitã (vi-cljí-tã), vicljiri/vicljire (vi-cljí-ri) – (unã cu vicljedz)
ex: cãravea u vicljirã furtunjli

§ vicljit (vi-cljítŭ) adg vicljitã (vi-cljí-tã), vicljits (vi-cljítsĭ), vicljiti/vicljite (vi-cljí-ti) – (unã cu vicljat1)

§ vicljiri/vicljire (vi-cljí-ri) sf vicljiri (vi-cljírĭ) – (unã cu vicljari1)

§ nvicljescu (nvi-cljĭés-cu) (mi) vb IV nvicljii (nvi-cljíĭ), nvicljam (nvi-cljĭámŭ), nvicljitã (nvi-cljí-tã), nvicljiri/nvicljire (nvi-cljí-ri) – (unã cu vicljedz)
ex: di-ahãts anj di cãndu-u poartã si nviclji shi bunda-aestã; si nvicljirã nalili

§ nvicljit (nvi-cljítŭ) adg nvicljitã (nvi-cljí-tã), nvicljits (nvi-cljítsĭ), nvicljiti/nvicljite (nvi-cljí-ti) – (unã cu vicljat1) yinj tini, tora, cu idei nvicljiti

§ nvicljiri/nvicljire (nvi-cljí-ri) sf nvicljiri (nvi-cljírĭ) – (unã cu vicljari1)

§ nvljichescu (nvlji-chĭés-cu) (mi) vb IV nvljichii (nvlji-chíĭ), nvljicham (nvlji-chĭámŭ), nvljichitã (nvlji-chí-tã), nvljichiri/nvljichire (nvlji-chí-ri) – (unã cu vicljedz)

§ nvljichit (nvlji-chítŭ) adg nvljichitã (nvlji-chí-tã), nvljichits (nvlji-chítsĭ), nvljichiti/nvljichite (nvlji-chí-ti) – (unã cu vicljat1)

§ nvljichiri/nvljichire (nvlji-chí-ri) sf nvljichiri (nvlji-chírĭ) – (unã cu vicljari1)

§ anvicljescu (an-vi-cljĭés-cu) (mi) vb IV anvicljii (an-vi-cljíĭ), anvicljam (an-vi-cljĭámŭ), anvicljitã (an-vi-cljí-tã), anvicljiri/anvicljire (an-vi-cljí-ri) – (unã cu vicljedz)

§ anvicljit (an-vi-cljítŭ) adg anvicljitã (an-vi-cljí-tã), anvicljits (an-vi-cljítsĭ), anvicljiti/anvicljite (an-vi-cljí-ti) – (unã cu vicljat1)

§ anvicljiri/anvicljire (an-vi-cljí-ri) sf anvicljiri (an-vi-cljírĭ) – (unã cu vicljari1)