DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

bandi

bandi (ban-dí) adg bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji), bandadz (ban-dádzĭ), bandoanji/bandoanje (ban-dŭá-nji) – (palju-om) tsi nu easti bun trã tsiva; tsi nu lu-ariseashti s-lucreadzã; nu-ahãrzeashti mari lucru; tsi easti andihristu sh-arãu; dãrmalã, gãnoj, pezevenghiu, blãstimat, linãvos, etc.
{ro: nemernic}
{fr: vaurien, fainéant}
{en: scoundrel, rascal}
ex: tsi bandi (linãvos, pezevenghiu) eshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

brandu

brandu (brán-du) sn branduri (brán-durĭ) – truplu a unui arburi; cumatã dit truplu-a unui arburi tãljat; bãndic, bucium
{ro: trunchi}
{fr: tronc d’arbre}
{en: tree trunk}

§ bãndic (bãn-dícŭ) sn bãnditsi/bãnditse (bãn-dí-tsi) – (unã cu brandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

bucium

bucium (bú-cĭumŭ) sm buciunj (bú-cĭunjĭ) shi bucinj (bú-cínjĭ) – truplu a unui arburi; unã cumatã dit truplu a unui arburi tãljat shi curat (cãrlisit) di-alumãchi; ayitã tãljatã; bucini, cutsur, chiutuc, chiutuchi, brandu, bãndic, cuciub, ciubã, cuciubã, cãciubã, cuciubeauã, cuciubeu, grij;
(expr: easti bucium = easti ca lishor, glar di minti, cari aducheashti greu tsi-lj si dzãtsi; easti om di la oi, fãrã prãxi, tsi nu shtii multi; tsi ari caplu gros)
{ro: buştean, butuc, buturugă}
{fr: bûche, tronc d’arbre, billot, cep (de vigne)}
{en: tree trunk, log, block (of wood)}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); aflarã un bucium (chiutuc) mari di arburi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); shidzui pi-un bucium (cutsur) di fag

§ bucini/bucine (bú-ci-ni) sf bucinj (bú-cinjĭ) – (unã cu bucium)
ex: arucutit ca un bucini (bucium)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

burdal

burdal (bur-dálŭ) adg burdalã (bur-dá-lã), burdalj (bur-dáljĭ), burdali/burdale (bur-dá-li) – tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavãrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, cu mintea lishoarã, fãrã s-mindueascã multu la-atseali tsi fatsi; durdur, zdurdit
{ro: zburdalnic, nebunatic, zvăpăiat}
{fr: étourdi, folâtre, délirant}
{en: playful, empty-headed}

§ bandilã (ban-dí-lã) sf bandili/bandile (ban-dí-li) – fiticã tsi u-arãseashti sã zburdãlipseascã, tsi ari caplu niheamã ca lishor shi nu para va s-ascultã; burdalã
{ro: ştrengară}
{fr: gamine}
{en: urchin}
ex: loai funea shi vuryela, lea rusã bandilã!

§ zburdãlipsescu (zbur-dã-lip-sés-cu) (mi) vb IV zburdãlipsii (zbur-dã-lip-síĭ), zburdãlipseam (zbur-dã-lip-seámŭ), zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) – nu mi-acatsã loclu sh-ansar pristi tut ca un ficior burdal; nu stau tu-un loc sh-alag tut chirolu deavãrliga; fac lucrili ljishuratic fãrã s-mi minduescu multu
{ro: zburda, zburdălnici}
{fr: caracoler, folâtrer, être pétulant}
{en: behave playfully, gambol, frolic, romp}

§ zbur-dãlipsit (zbur-dã-lip-sítŭ) adg zburdãlipsitã (zbur-dã-lip-sí-tã), zburdãlipsits (zbur-dã-lip-sítsĭ), zburdãlipsiti/zburdãlipsite (zbur-dã-lip-sí-ti) – tsi nu lu-acatsã loclu sh-ansari ca un ficior burdal; tsi nu sta tu-un loc shi s-minã tut chirolu; cari fatsi lucrili ljishuratic fãrã si s-mindueascã multu
{ro: zburdat, zburdălnicit}
{fr: caracolé, folâtre, pétulant}
{en: who behaved playfully, prankish, gamboled, romped}

§ zburdãlipsiri/zburdãlipsire (zbur-dã-lip-sí-ri) sf zburdãlipsiri (zbur-dã-lip-sírĭ) – atsea tsi fatsi ficiorlu tsi si zburdãlipseashti
{ro: acţiunea de a zburda, de a zburdălnici; zburdălnicire}
{fr: action de caracoler, de folâtrer, d’être pétulant}
{en: action of gamboling, of frolicking, of romping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

caceac

caceac (ca-cĭácŭ) sm caceachi (ca-cĭáchĭ) shi caceats (ca-cĭátsĭ) shi caceacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – un tsi ari fudzitã dit ascheri fãrã izini; un tsi ari ishitã fur; fur, chisãgi; (fig: caceac adg = avinat, cãftat di-ascheri, di chivernisi)
{ro: dezertor; brigand, tâlhar}
{fr: déserteur, fugitif, brigand}
{en: deserter, fugitive, bandit}
ex: caceaclu si-aripidinã aspãreat tu-aumbrã; s-fugã caceac; yin caceachi di la Cãljarlu; lj-inshirã caceatslji n trap shi-l vãtãmarã; aushlu ishi (s-featsi) caceac; di trei dzãli imnã caceac (fig: avinat)

§ caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caceaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di caceac; chisãgilãchi, furlichi
{ro: tâlhărie}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: bãneadzã cu caeaclãchi di cu njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chishigi

chishigi (chi-shi-gí) sm chishigeadz (chi-shi-gĭádzĭ) – fur turcu tsi alagã ncãlar, chisigi, chisãgi
{ro: chesăgiu, hoţ turc}
{fr: brigand qui va à cheval, brigand turque}
{en: bandit on horse, turk bandit}
ex: ascundi-ti, cã yini un chishigi cu armatli s-ti vatãmã

§ chishigescu (chi-shi-gés-cu) adg chishigeascã (chi-shi-gĭás-cã), chishigeshtsã (chi-shi-gésh-tsã), chishigeshti (chi-shi-gésh-ti) – tsi ari s-facã cu chishigilu, di chishigi
{ro: de chesăgiu}
{fr: qui tient d’un “chishigi”}
{en: that has to do with a “chishigi”}
ex: cal chishigescu (di fur turcu); s-mi dai tu mãnj chishigeshti (di chisigi)

§ chisãgi (chi-sã-gí) sm chisãgeadz (chi-sã-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: doi chisãgeadz si zmulsirã ncãlar

§ chisigi (chi-si-gí) sm chisigeadz (chi-si-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: ishirã tu muntsã multsã chisãgeadz

§ chisigiu (chi-si-gí) sm chisigii (chi-si-gíĭ) – (unã cu chishigi)

§ chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf chisãgilãchi (chi-sã-gi-lắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di chisigi; caceaclãchi, furlichi
{ro: tâlhărie în drumul mare}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: di cãndu vinji n caplu-a vilaetiljei pãshelu-aestu, chisãgilãchi nu s-fac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

haramiu

haramiu (ha-ra-míŭ) sm haramii (ha-ra-míĭ) – fur (dit muntsã), furcudar, hãrãmit
{ro: bandit}
{fr: brigand, voleur}
{en: thief, bandit}

§ hãrãmit (hã-rã-mítŭ) sm, sf hãrãmitã (hã-rã-mí-tã), hãrãmits (hã-rã-mítsĭ), hãrãmiti/hãrãmite (hã-rã-mí-ti) – (unã cu haramiu)
ex: lj-astãljarã calea hãrãmitslji (furlji); hãrãmitslji (furlji) lj-intrarã ncasã; sh-nãsã eara nã hãrãmitã

§ hãrãmitlã-chi/hãrãmitlãche (hã-rã-mit-lắ-chi) sf hãrãmitlãchi (hã-rã-mit-lắchĭ) – atsea tsi fatsi un hãrãmit cu furarea; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; furtu, furari, furilji, furlichi
{ro: furt, hoţie, brigandaj}
{fr: vol, brigandage}
{en: thievery, robbery}
ex: di hãrãmitlãchi (furtu, furlichi) shtiu cã trapsi mãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã