DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãltotsã

bãltotsã (bãl-tó-tsã) sf bãltotsi/bãltotse (bãl-tó-tsi) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; bãltsotã, mac, pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}

§ bãltsotã (bãl-tsó-tã) sf bãltsoti/bãltsote (bãl-tsó-ti) – (unã cu bãltotsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baltsotã

baltsotã (bal-tsó-tã) sf baltsoti/baltsote (bal-tsó-ti) – lilici criscutã tu grãdinã, mushatã sh-anjurzitoari, di-unã hromã amisticatã di galbin, purtucalish sh-arosh, cu frãndzã tsi sta andicra, unã fatsã di altã; mandzuranã, mangiurami
{ro: crăiţă}
{fr: oeillet d’Inde}
{en: french marigold}
ex: ca baltsota di pi pat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mac

mac (mácŭ) sm mats (mátsĭ) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; pirpirunã, pãpãrunã, mãlãcuchi, bãltsotã
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}
ex: ca njic tsi soarbi maclu (pirpiruna); ca nostima bubuchi a floariljei di mac; bea mac tra s-dornji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãlãcuchi/mãlãcuche

mãlãcuchi/mãlãcuche (mã-lã-cú-chi) sf mãlãcuchi (mã-lã-cúchĭ) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea nicoaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; mac, pirpirunã, pãpãrunã, bãltotsã, bãltsotã
{ro: mac sălbatic}
{fr: coquelicot}
{en: red wild poppy}
ex: pit livãdz suntu multi mãlãcuchi (pirpiruni); avea fatsa ca mãlãcuchea (aroshi ca pirpiruna); s-featsi ca mãlãcuchea di-arshini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mangiurami/mangiurame

mangiurami/mangiurame (man-gĭu-rá-mi) sf mangiurãnj (man-gĭu-rắnjĭ) – unã soi di lilici criscutã tu grãdinã di om, trã mushuteatsa-a ljei sh-ti anjurizma tsi u da (ma cari creashti sh-agrã tu cãmpu), cu frãndzã shcurti, sivi, piroasi, cu peri njits di dauli pãrtsã, cu lilici chindisiti (shiriti) cu multi buei, galbinã, purtucalishi sh-aroshi, ahoryea i amisticati, mushati sh-anjurzitoari; mandzuranã, baltsotã
{ro: măgheran, crăiţă}
{fr: mar-jolaine, souci}
{en: marigold}

§ mandzuranã (man-dzu-rá-nã) sf mandzurani/mandzurane (man-dzu-ra-ni) – (unã cu mangiurami)
ex: nã njurizmã di mandzuranã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirpirunã3

pirpirunã3 (pir-pi-rú-nã) sf pirpiruni/pirpirune (pir-pi-rú-ni) – agru-lilici mushatã, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cãmpu, pãshuni, mardzina di cãljuri, etc. (ma easti sh-criscutã tu grãdinã), (i) trã mushatili lilici aroshi tsi fatsi, (ii) trã multili simintsã, njits sh-lãi tsi s-aflã ncljisi tu multili gechi (odi) dit fructul a ljei stronghil, cu coaja uscatã (cari s-bagã tu dultsenj shi s-mãcã), shi (iii) scutearea-a afioniljei dit laptili uscat tsi-l da bubuchea ni-coaptã a liliciljei di pirpirunã cãndu easti aruptã (yitria tsi u lja oaminjlji tra s-isihãseascã, s-doarmã, etc.); simintsa faptã di-aestã lilici; pãpãrunã, mac, bãltsotã, mãlãcuchi
{ro: mac}
{fr: pavot}
{en: poppy}
ex: arushashti loclu di pirpiruni (mats, mãlãcuchi); treamburã di fricã ca pirpiruna (ca maclu, ca fliturlu tu vimtu)

§ pãpãrunã (pã-pã-rú-nã) sf pãpãruni/pãpãrune (pã-pã-rú-ni) – (unã cu pirpirunã3)
ex: lj-ded s-bea ceai di pãpãrunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã