{ro: băltos}
{fr: marécageux}
{en: swampy}
ex: locurli a noastri nu-s buni trã casã cã-s bãltoasi

§ barã (bá-rã) sf bãri (bắrĭ) – (unã cu bãltoacã)
ex: chicutã di chicutã s-fatsi barã mari; nã barã mari di sãndzi; cãdzui tu barã; s-adrã barã di ploai; porcul intrã tu barã sã s-avreadzã

{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

§ lãcit (lã-cítŭ) adg lãcitã (lã-cí-tã), lãcits (lã-cítsĭ), lãciti/lãcite (lã-cí-ti) – (unã cu alãcit)
ex: marea eara lãcitã (tulburatã, mintitã)

§ lãciri/lãcire (lã-cí-ri) sf lãciri (lã-círĭ) – (unã cu alãciri)

§ lãceari/lãceare (lã-cĭá-ri) sf lãceri (lã-cĭérĭ) – (unã cu alãciri)

§ alãcimi/alãcime (a-lã-cí-mi) sf alãcinj (a-lã-cínjĭ) – baltã cu apã stãtãtoari (di ploai i dit virsãri di-arãu) tsi easti mplinã di lãschi; mucirlã, mucearã, mucealã, mucior, azmac, varco, valtu, vultuc
{ro: mocirlă}
{fr: flaque d’eau, mare, bourbier}
{en: muddy puddle of water, mud-pit}
ex: deadi ploai shi s-featsi alãcimi (mucearã) mari; cãdzui tu alãcimi

§ alãciturã (a-lã-ci-tú-rã) sf alãcituri (a-lã-ci-túrĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã alãcit;
2: muljiturã (apã, lac, baltã, etc.) tsi easti alãcitã; (fig: alãciturã = mãcari anustã, nifaptã ghini, fãrã nustimadã)
{ro: tulbureală}
{fr: mare, bourbier, patrouillis}
{en: muddy puddle of water}

§ dizlãcescu (diz-lã-cĭés-cu) (mi) vb IV dizlãcii (diz-lã-cíĭ), dizlãceam (diz-lã-cĭámŭ), dizlãcitã (diz-lã-cí-tã), dizlãciri/diz-lãcire (diz-lã-cí-ri) – limpidzãscu unã apã (shpirtu, fãntãnã, etc.) alãcitã; tserlu si nsirineadzã; grãescu (un zbor) tra si s-avdã ghini shi s-hibã lishor si-lj si aducheascã noima; limpidzãscu, lãgãrsescu, cur
{ro: limpezi, clarifica}
{fr: clarifier, éclaircir}
{en: clear, clarify}
ex: dizlãcii (limpidzãi) arãchia; lo vimtu nãoarã sh-apoea s-dizlãci trã ciudii

§ dizlãcit (diz-lã-cítŭ) adg dizlãcitã (diz-lã-cí-tã), dizlãcits (diz-lã-cítsĭ), dizlãciti/dizlãcite (diz-lã-cí-ti) – tsi easti faptu s-hibã limpid (curat, lãgãros, nsirinat, etc.); limpidzãt, lãgãrsit, curat
{ro: limpezit, clarifica}
{fr: clarifié, éclairci}
{en: cleared, clarified}

§ dizlãciri/dizlãcire (diz-lã-cí-ri) sf dizlãciri (diz-lã-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-dizlãceashti; limpidzãri, lãgãrsiri, curari
{ro: acţiunea de a limpezi, de a clarifica; limpezire, clarificare}
{fr: action de clarifier, d’éclaircir}
{en: action of clearing, of clarifying}

§ dizlãciturã (diz-lã-ci-tú-rã) sf dizlãcituri (diz-lã-ci-túrĭ) –
1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hibã dizlãcit;
2: muljiturã (apã, lac, baltã, etc.) tsi s-ari dizlãcitã
{ro: limpezeală, lichid limpezit}
{fr: éclairement; liquide clarifié}
{en: clarification; clarified liquid}

ex: ntãvãlit cum eara tu-unã baltã, avdzã vreavã

§ ntãvãliri/ntãvãlire (ntã-vã-lí-ri) sf ntãvãliri (ntã-vã-lírĭ) – (unã cu antãvãliri)

§ tãvãlescu (tã-vã-lés-cu) (mi) vb IV tãvãlii (tã-vã-líĭ), tãvãleam (tã-vã-leámŭ), tãvãlitã (tã-vã-lí-tã), tãvãliri/tã-vãlire (tã-vã-lí-ri) – (unã cu antãvãlescu)
ex: tãvãli cashlu tu fãrinã tra s-lu tignjiseascã

§ tãvãlit (tã-vã-lítŭ) adg tãvãlitã (tã-vã-lí-tã), tãvãlits (tã-vã-lítsĭ), tãvãliti/tãvãlite (tã-vã-lí-ti) – (unã cu antãvãlit)
ex: lj-aflarã tãvãlits (arucutits) tu tsarã

§ tãvãliri/tã-vãlire (tã-vã-lí-ri) sf tãvãliri (tã-vã-lírĭ) – (unã cu antãvãliri)

§ antãvãliturã (an-tã-vã-li-tú-rã) sf antãvãlituri (an-tã-vã-li-túrĭ) – ashi cum easti loclu iu s-ari antãvãlitã cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-antãvãleashti cariva
{ro: rostogolire, tăvălitură}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling; of sprawling}

§ averiga (a-ve-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ nvãrliga (nvãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: nvãrliga di un mur-mintu; va s-cadã ca moarti nvãrliga di mini

§ varliga (var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: varliga di varliga; trei lai pulj lu-aduc varliga

§ vãrliga (vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ vãrligalui (vãr-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: vãrligalui vimtul ascultu cum bati

§ vãriga (vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ dinvãrliga (din-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: tsi s-fãtsea dinvãrliga-lj

§ nvarliga (nvar-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: leamni nvarliga bãga

§ divãrliga (di-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarliga (di-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: lj-vinji cãciula divarliga
(expr: easti ciurtuit, cihtisit)

§ divarligala (di-var-lí-ga-la) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divarligalui (di-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: ljundarlji eara-lj adunats divarligalui di foc

§ deanvarliga (dean-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavarliga (dea-var-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)

§ deavãrliga (dea-vãr-lí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: deavãrliga-a sinurilor aistor si nvãrtea

§ deavarligalui (dea-var-lí-ga-lui) adv – (unã cu anvãrliga)

§ divãriga (di-vã-rí-ga) adv – (unã cu anvãrliga)
ex: divãriga avea siminatã carafili

§ anvãrlighedz (an-vãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, ntsircljedz, tsircljedz, ntserclju, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, ãncrupiljedz, tsingu;
(expr: anvãrlighedz lumea ntreagã = cutriyir, alag pristi tut loclu)
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: stanea elj u-anvãrliga; furlji anvãrligarã hoara; casa-al Licea-anvãrligarã; anvãrligai (cutriyirai, alãgai) lumea ntreagã; intrarã n hoarã cu vãtsli, anvãrligarã casa-a featãljei

§ anvãrlig (an-vãr-líg) (mi) vb I anvãrligai (an-vãr-li-gáĭ), anvãrligam (an-vãr-li-gámŭ), anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligari/anvãrligare (an-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ anvãrligat (an-vãr-li-gátŭ) adg anvãrligatã (an-vãr-li-gá-tã), anvãrligats (an-vãr-li-gátsĭ), anvãrligati/anvãrligate (an-vãr-li-gá-ti) – tsi easti ncljis di tuti pãrtsãli; (hoarã, cãsãbã, etc.) tsi ari ascheri di dushmani avãr-liga sh-vãrnu nu poati s-easã icã s-intrã (n hoarã, cãsãbã, etc.); nvãrligat, anvãrigat, tsircljat, ntsircljat, ncurpiljat, ãncurpiljat, ncru-piljat, ãncrupiljat, tsimtu
{ro: încercuit, împrejmuit}
{fr: entouré, cerné, assiégé}
{en: surrounded, enclosed, encircled}
ex: amirãlu, anvãrligat di 40-lji di dziniradz; ca nã negurã ndisatã, lu-anvãrligã maslu a eapilor; di dushmanj anvãrligatã

§ anvãrligari/anvãr-ligare (an-vãr-li-gá-ri) sf anvãrligãri (an-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-anvãrligheadzã; nvãrigari, divãrigari, nvãrligari, divãrligari, tsircljari, ntsircljari, ncurpiljari, ãncurpiljari, ncrupiljari, ãncrupiljari, tsindzeari
{ro: acţiunea de încercui, de a împrejmui; încercuire, împrejmuire}
{fr: action d’entourer, de cerner, d’assiéger}
{en: action of surrounding, of enclosing, of encircling}
ex: cãdzu anvãrligari greauã pri noi

§ nvãrlighedz (nvãr-li-ghĭédzŭ) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: Muscopulea nvãrligarã

§ nvãrlig (nvãr-líg) (mi) vb I nvãrligai (nvãr-li-gáĭ), nvãrligam (nvãr-li-gámŭ), nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: lu nvãrligarã gean-darlji di tuti pãrtsãli; lji nvãrligai casa cu tãrãts

§ nvãrligat (nvãr-li-gátŭ) adg nvãrligatã (nvãr-li-gá-tã), nvãrligats (nvãr-li-gátsĭ), nvãrligati/nvãrligate (nvãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: pãlatea eara nvãrligatã cu muri analtsã; doarmi nvãrligat di gusha-a featãljei

§ nvãrligari/nvãrligare (nvãr-li-gá-ri) sf nvãrligãri (nvãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ dizvãrlig (diz-vãr-li-gŭ) (mi) vb I dizvãrligai (diz-vãr-li-gáĭ), dizvãrligam (diz-vãr-li-gámŭ), dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) – aspargu atsea (tsercljul, gardul, etc.) tsi s-aflã deavãrliga di (tsi lu nvãrligheadzã) un lucru (ubor, casã, lumi, ascheri, cãsãbã, etc.)
{ro: desconjura}
{fr: enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: take off (break) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}
ex: dizvãrligã cãpestrul a calui; ascherea dizvãrligã cula iu eara ncljish

§ dizvãrligat (diz-vãr-li-gátŭ) adg dizvãrligatã (diz-vãr-li-gá-tã), dizvãrligats (diz-vãr-li-gátsĭ), dizvãrligati/dizvãrligate (diz-vãr-li-gá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã (aspartã) atsea tsi lu-anvãrligheadzã un lucru
{ro: desconjurat}
{fr: (cercle, clôture, siége, etc.) enlevé}
{en: (surrounding circle, fence, siege, etc.) taken off (broken)}

§ dizvãrligari/dizvãrligare (diz-vãr-li-gá-ri) sf dizvãrligãri (diz-vãr-li-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti dizvãrligat
{ro: acţiunea de desconjura}
{fr: action d’enlever (détruire) le cercle (clôture, siége, etc.) qui entoure quelque chose}
{en: action of breaking (taking off) a surrounding circle (fence, siege, etc.)}

§ anvãrig (an-vã-ríg) (mi) vb I anvãrigai (an-vã-ri-gáĭ), anvãrigam (an-vã-ri-gámŭ), anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)
ex: anvãrigai (mi dush deavãrliga di) balta di multi ori

§ anvãrigat (an-vã-ri-gátŭ) adg anvãrigatã (an-vã-ri-gá-tã), anvãrigats (an-vã-ri-gátsĭ), anvãriga-ti/anvãrigate (an-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãri-gari/anvãrigare (an-vã-ri-gá-ri) sf anvãrigãri (an-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: apucai anvãrigarea-a bisearicãljei; cãndu cu anvãrigarea-a tsitatiljei, earam nuntru

§ divãrig (di-vã-ri-gŭ) (mi) vb I divãrigai (di-vã-ri-gáĭ), divãrigam (di-vã-ri-gámŭ), divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)
ex: lj-divãrigarã (lji ntsircljarã) cula

§ divãrigat (di-vã-ri-gátŭ) adg divãrigatã (di-vã-ri-gá-tã), divãrigats (di-vã-ri-gátsĭ), divãrigati/divãrigate (di-vã-ri-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)
ex: casa lj-easti divãrigatã (ngãrditã di tuti pãrtsãli, anvãrligatã) di-un mur analtu

§ divãrigari/divãrigare (di-vã-ri-gá-ri) sf divãrigãri (di-vã-ri-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)
ex: divãrigarea (anvãrligarea) a dushmanlui s-featsi cu mari zahmeti

§ vãrlighedz (vãr-lí-ghĭédzŭ) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãr-ligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrlig (vãr-líg) (mi) vb I vãrligai (vãr-li-gáĭ), vãrligam (vãr-li-gámŭ), vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlighedz)

§ vãrligat (vãr-li-gátŭ) adg vãrligatã (vãr-li-gá-tã), vãrligats (vãr-li-gátsĭ), vãrligati/vãrligate (vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ vãrligari/vãrligare (vãr-li-gá-ri) sf vãrligãri (vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ divãrlig (di-vãr-li-gŭ) (mi) vb I divãrligai (di-vãr-li-gáĭ), divãrligam (di-vãr-li-gámŭ), divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) – (unã cu anvãrlig)

§ divãrligat (di-vãr-li-gátŭ) adg divãrligatã (di-vãr-li-gá-tã), divãrligats (di-vãr-li-gátsĭ), divãrligati/divãrligate (di-vãr-li-gá-ti) – (unã cu anvãrligat)

§ divãrligari/divãrligare (di-vãr-li-gá-ri) sf divãrligãri (di-vãr-li-gắrĭ) – (unã cu anvãrligari)

§ ãnverigat (ãn-ve-ri-gátŭ) adg ãnverigatã (ãn-ve-ri-gá-tã), ãnverigats (ãn-ve-ri-gátsĭ), ãnverigati/ãnverigate (ãn-ve-ri-gá-te) – (unã cu anvãrligat)

§ anvãrligos (an-vãr-li-gósŭ) adg anvãrligoasã (an-vãr-li-gŭá-sã), anvãrligosh (an-vãr-li-góshĭ), anvãrligoasi/anvãrligoase (an-vãr-li-gŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju, aroatã icã discu; ãnvãrligos, nvãrligos, vãrligos, ãnvãrgos, nvãrgos, nvrãgos, arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos; (fig: zboarã anvãrligoasi = zboarã diplu-matitsi, spusi ashi tra s-nu cãrteascã lumea)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: greashti zboarã an-vãrligoasi
(expr: diplumatitsi)

§ ãnvãrligos (ãn-vãr-li-gósŭ) adg ãnvãrligoasã (ãn-vãr-li-gŭá-sã), ãnvãrligosh (ãn-vãr-li-góshĭ), ãnvãrligoasi/ãnvãrligoase (ãn-vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: unglji ãnvãrligoasi (ca ncusurati; tu scriarea-a noastrã: unglji nvãrligoasi)

§ nvãrligos (nvãr-li-gósŭ) adg nvãrligoasã (nvãr-li-gŭá-sã), nvãrligosh (nvãr-li-góshĭ), nvãrligoasi/nvãr-ligoase (nvãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)

§ ãnvãrgos (ãn-vãr-gósŭ) adg ãnvãrgoasã (ãn-vãr-gŭá-sã), ãnvãrgosh (ãn-vãr-góshĭ), ãnvãrgoasi/ãnvãrgoase (ãn-vãr-gŭá-si) – (unã cu anvãr-ligos)
ex: luna albã, ãnvãrgoasã (arucutoasã; tu scriarea-a noastrã: luna albã, nvãrgoasã)

§ nvãrgos (nvãr-gósŭ) adg nvãrgoasã (nvãr-gŭá-sã), nvãrgosh (nvãr-góshĭ), nvãrgoasi/nvãr-goase (nvãr-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: mushat, nvãrgos (arucutos, gurguljitos) tu fatsã

§ nvrãgos (nvrã-gósŭ) adg nvrãgoasã (nvrã-gŭá-sã), nvrãgosh (nvrã-góshĭ), nvrãgoasi/nvrã-goase (nvrã-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: ocljilj atselj lãi shi nvrãgosh (arucutosh)

§ vãrligos (vãr-li-gósŭ) adg vãrligoasã (vãr-li-gŭá-sã), vãrligosh (vãr-li-góshĭ), vãrligoasi/vãrligoase (vãr-li-gŭá-si) – (unã cu anvãrligos)
ex: fatsã nvãrligoasã (stronghilã)

{en: bathing place}

§ scãldãtoari/scãldãtoare (scãl-dã-tŭá-ri) sf scãldãtori (scãl-dã-tórĭ) – (unã cu ascãldãtoa-ri)

{ro: acţiunea de a seca, de a opri (laptele de la oaie); secare}
{fr: action de (as)sécher, de tarir, de faire cesser (larmes, lait)}
{en: action of drying up (tears, milk), of running dry}

§ astãrchescu1 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/as-tãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: bea apã ahãtã multã dit izvur cã lu-astãrchi (cã-l sicã) dit arãdãtsinã; fãntãna astãrcheashti (seacã) veara; vaca astãrchi sh-nu mata ari lapti

§ astãrchit1 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu as-trãchit1)

§ astãrchiri1/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

§ asturchescu1 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)

§ asturchit1 (as-tur-chítŭ) adg asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchits (as-tur-chítsĭ), asturchi-ti/asturchite (as-tur-chí-ti) – (unã cu astrãchit1)

§ asturchi-ri1/asturchire (as-tur-chí-ri) sf asturchiri (as-tur-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

§ strãchescu1 (strã-chĭés-cu) vb IV strãchii (strã-chíĭ), strãcheam (strã-chĭámŭ), strãchitã (strã-chí-tã), strã-chiri/strãchire (strã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: arãurli arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu shi arãurli va strãcheascã (seacã); vai poatã sã strãcheascã nã baltã di ningã pãlati

§ strãchit1 (strã-chítŭ) adg strãchitã (strã-chí-tã), strãchits (strã-chítsĭ), strãchiti/strãchite (strã-chí-ti) – (unã cu astrãchit1)

§ strãchiri1/strãchire (strã-chí-ri) sf strãchiri (strã-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)

§ strãchiturã1 (strã-chi-tú-rã) sf strãchituri (strã-chi-túrĭ) – chicutli dit soni dit unã beari
{ro: ultima picătură rămasă dintro băutură}
{fr: reste d’une boisson}
{en: last drops of a drink}

§ stãrchescu1 (stãr-chĭés-cu) vb IV stãrchii (stãr-chíĭ), stãrcheam (stãr-chĭámŭ), stãrchitã (stãr-chí-tã), stãrchiri/stãrchire (stãr-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)

§ stãrchit1 (stãr-chítŭ) adg stãrchitã (stãr-chí-tã), stãrchits (stãr-chítsĭ), stãrchiti/stãrchite (stãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit1)

§ stãrchiri1/stãrchire (stãr-chí-ri) sf stãrchiri (stãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri1)