bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã
§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii
§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:
1: ambairã = (unã pravdã) intrã cu coarnili n cariva; ambuirã;
2: mi ambair = mi-alãncescu ca un bair di…;
3: ambair pãrmiti (cãstãnji) = dzãc zbor dupã zbor, isturii dupã isturii, pãrãvulsescu multi;
4: u mbair = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) tra s-u ciumulescu, s-u-ampihiur, s-u ncalic, s-nã agãchipsim;
5: ambair (unã cãrvani) = duc, neg tu frãmti, hiu cãlãuz)
{ro: înşira; împunge cu coarnele; apărea (în fruntea unui şir); povesti}
{fr: (s’)enfiler; mettre à la queue leu-leu; frapper de la corne, cosser; apparaître à la file; raconter; marcher à la tête d’un troupeau ou d’une caravane servant comme guide; raconter, coucher avec une femme (homme)}
{en: line up, string (beads); gore (with a horn); walk in the front of a line; narrate; sleep with a woman (man)}
ex: feata ambãira (tritsea pri hir) mãrdzeali; ambairã-nj lãpuda (treatsi-nj cãrlidzli tu ocljilj di lãpudã); lu-ambãirarã boilji (fig: lu mbuirarã, lj-intrarã cu coarnili); ambãirã (fig: s-alãnci ca un bair) nã cãrvani; moasha-aestã va tsã li ambairã (fig: va tsã li spunã, pãrãvulseascã tuti); muljarea aestã ambãirã multi la mortu (fig: adusi-aminti multi tu boatsitli-a ljei); shtia s-ambairã multi (fig: s-pãrãvulseascã, s-aducã aminti) aushaticlu; tsachilji a tãi ambairã ghini (fig: njergu ghini tu frãmti, suntu bunj cãlãuji); si-ambairã (fig: bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut si s-agãchipseascã, si s-ciumuleascã, si s-ampihiurã)
§ ambãirat (am-bã-i-rátŭ) adg ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirats (am-bã-i-rátsĭ), ambãirati/ambãirate (am-bã-i-rá-ti) – tsi s-aflã bãgat tu-unã aradã; (mãrdzeaua) tsi easti tricutã prit hir; ãmbãirat, mbãirat, mbãrat; arãdãpsit, arãdyisit, arãdyipsit
{ro: înşirat; împuns cu coarnele; etc.}
{fr: enfilé; frappé de la corne, cossé; etc.}
{en: lined up; gored (with a horn); etc.}
ex: peshtsãlj eara ambãirats tu cioarã
§ ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) sf ambãirãri (am-bã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ambairã tsiva; ãmbãirari, mbãirari, mbãrari; arãdãpsiri, arãdyisiri, arãdyipsiri
{ro: acţiunea de a înşira; de a împunge cu coarnele; etc.}
{fr: action de (s’)enfiler; de frapper de la corne, de cosser; etc.}
{en: action of lining up, of stringing (beads); of goring (with a horn); etc.}
ex: ambãirarea-a cumbuloyilor ãnj lo tutã dzua; avea sãltãnati tu ambãirari (nchisiri tu frãmti)
§ ãmbair (ãm-bá-irŭ) (mi) vb I ãmbãirai (ãm-bã-i-ráĭ), ãmbãiram (ãm-bã-i-rámŭ), ãmbãiratã (ãm-bã-i-rá-tã), ãmbãirari/ãmbãirare (ãm-bã-i-rá-ri) – (unã cu ambair)
§ ãmbãirat (ãm-bã-i-rátŭ) adg ãmbãiratã (ãm-bã-i-rá-tã), ãmbãirats (ãm-bã-i-rátsĭ), ãmbãirati/ãmbãirate (ãm-bã-i-rá-ti) – (unã cu ambãirat)
§ ãmbãirari/ãmbãirare (ãm-bã-i-rá-ri) sf ãmbãirãri (ãm-bã-i-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)
§ ãmbar3 (ãm-bárŭ) (mi) vb I ãmbãrai (ãm-bã-ráĭ), ãmbãram (ãm-bã-rámŭ), ãmbãratã (ãm-bã-rá-tã), ãmbãrari/ãmbãrare (ãm-bã-rá-ri) – (unã cu ambair)
§ ãmbãrat3 (ãm-bã-rátŭ) adg ãmbãratã (ãm-bã-rá-tã), ãmbãrats (ãm-bã-rátsĭ), ãmbãrati/ãmbãrate (ãm-bã-rá-ti) – (unã cu ambãirat)
§ ãmbãrari3/ãmbãrare (ãm-bã-rá-ri) sf ãmbãrãri (ãm-bã-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)
§ mbair (mbá-irŭ) (mi) vb I mbãirai (mbã-i-ráĭ), mbãiram (mbã-i-rámŭ), mbãiratã (mbã-i-rá-tã), mbãirari/mbãirare (mbã-i-rá-ri) – (unã cu ambair)
ex: mbãirã orli cã-lj s-arupsi lutraea; un di un nã mbãirãm (nã bãgãm tu-aradã un dupã-alantu); s-li mulgã li mbãirã (li bãgã unã dupã-alantã); mbairã (li treatsi prit hir) mãrdzealili; shtii s-li mbairã di tsã scoati troarã un cãntic; acãtsarã sã mbairã (s-yinã un dupã-alantu) gionj aleptsã; cari li bagã tu cornu cãti mbairã nãsã (fig: pãrãvulseashti); shadi shi lã mbairã
(expr: lã dzãtsi isturii) unã cãti unã; neavutlu lji mbãirã, unã cãti unã, cum sta lucrul; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã (fig: u pudidirã, u-anãpãdirã) lãcrinjli cãtrã nghios
§ mbãirat (mbã-i-rátŭ) adg mbãiratã (mbã-i-rá-tã), mbãirats (mbã-i-rátsĭ), mbãirati/mbãirate (mbã-i-rá-ti) – (unã cu ambãirat)
§ mbãirari/mbãirare (mbã-i-rá-ri) sf mbãirãri (mbã-i-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)
ex: cu mbãirarea-a mãrdzealilor mi shintii (cu tritsearea-a mãrdzealilor prit hir nj-tricui) tutã dzua; arauã mbãirari (fig: culaguzlãchi) fatsi
§ mbãirãturã (mbã-i-rã-tú-rã) sf mbãirãturi (mbã-i-rã-túrĭ) – bãgari tu-aradã
{ro: înşirare}
{fr: enfilement; enfilade, enfilure}
{en: lining up (things, beings); stringing (beads); succession}
§ mbar3 (mbárŭ) (mi) vb I mbãrai (mbã-ráĭ), mbãram (mbã-rámŭ), mbãratã (mbã-rá-tã), mbãrari/mbãrare (mbã-rá-ri) – (unã cu ambair)
ex: shi mbarã oili-agalea (sh-li bagã-agalea oili cu-aradã unã dupã-alantã)
§ mbãrat3 (mbã-rátŭ) adg mbãratã (mbã-rá-tã), mbãrats (mbã-rátsĭ), mbãrati/mbãrate (mbã-rá-ti) – (unã cu ambãirat)
§ mbãrari3/mbãrare (mbã-rá-ri) sf mbãrãri (mbã-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)
§ dizbair (diz-bá-irŭ) (mi) vb I dizbãirai (diz-bã-i-ráĭ), dizbãiram (diz-bã-i-rámŭ), dizbãiratã (diz-bã-i-rá-tã), dizbãirari/dizbãirare (diz-bã-i-rá-ri) – aspargu sireaua tu cari s-aflã arãdãpsiti lucri; disfac di cum eara mbãirati lucrili dit un bair; scot (disfac) hirili dit unã lãpudã (pãndzã, mãnushi, etc.); arup hirlu sh-li-alas s-easã (s-cadã) mãrdzealili (fluriili, etc.) dit unã ghiurdani; discaci perlji di la unã cusitsã; disfac hirili di la unã cioarã (funi, etc.); distrãmedz, distram, strãmedz, dizmal
{ro: deşira}
{fr: effiler, désenfiler}
{en: fray, unravel, unthread, unstring (beads)}
ex: pãndza s-dizbairã; dizbãirãm mãrdzealili; mizi s-dizbãirã di nãs
§ dizbãirat (diz-bã-i-rátŭ) adg dizbãiratã (diz-bã-i-rá-tã), dizbãirats (diz-bã-i-rátsĭ), dizbãirati/dizbãirate (diz-bã-i-rá-ti) – (lucru) tsi easti scos dit un bair; (hir) tsi easi dit unã lãpudã; (ghiurdani) dit cari ishirã mãrdzealili cã-lj s-arupsi hirlu; distrãmat, strãmat, dizmãlat
{ro: deşirat}
{fr: effilé, désenfilé}
{en: frayed, unraveled, unthreaded, unstrung (beads)}
ex: mãnush dizbãirati
§ dizbãirari/dizbãirare (diz-bã-i-rá-ri) sf dizbãirãri (diz-bã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dizbairã; distrãmari, strãmari, dizmãlari
{ro: acţiunea de a deşira; deşirare}
{fr: action d’effiler, de désenfiler}
{en: action of fraying, unraveling, unthreading, unstringing (beads)}
§ dizbãirãturã (diz-bã-i-rã-tú-rã) sf dizbãirãturi (diz-bã-i-rã-túrĭ) – lucru tsi easti dizbãirat; dizbãirari
{ro: deşirare}
{fr: défilage}
{en: unraveling, unthreading, unstringing (of beads)}
§ dizmair (diz-má-irŭ) (mi) vb I dizmãirai (diz-mã-i-ráĭ), dizmãiram (diz-mã-i-rámŭ), dizmãi-ratã (diz-mã-i-rá-tã), dizmãirari/dizmãirare (diz-mã-i-rá-ri) – (unã cu dizbair)
§ dizmãirat (diz-mã-i-rátŭ) adg dizmãiratã (diz-mã-i-rá-tã), dizmãirats (diz-mã-i-rátsĭ), dizmãirati/dizmãirate (diz-mã-i-rá-ti) – (unã cu dizbãirat)
§ dizmãirari/dizmãirare (diz-mã-i-rá-ri) sf dizmãirãri (diz-mã-i-rắrĭ) – (unã cu dizbãirari)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn