|
|
badzarâ
RO:bădăran - fig … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29907>2014-05-14 22:31:01.224726 »
badzarâ
RO:nespălat - fig … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29908>2014-05-14 22:31:01.225392 »
badzarâ
RO:plăcintă de mălai … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29909>2014-05-14 22:31:01.226204 »
badzarã
badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo
§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)
bãdzarã
bãdzarã (bã-dzá-rã) sf – vedz tu badzarã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: badzarãbubotã
bubotã (bu-bó-tã) sf buboti (bu-bó-ti) – unã soi di turtã (pãni, pitã) di fãrinã di misur (cãlãmbuchi) coaptã tu cireap; bãbotã, babanatsã; badzarã, bãdzarã (fig:
1: bubotã = misur, cãlãmbuchi; expr:
2: fãrã bubotã tu cãpisteari = multu oarfãn, ftohi)
{ro: lipie (pâine) de mălai}
{fr: pain ou galette de farine de maïs cuit au four}
{en: some kind of a corn bread baked in the oven}
ex: mãcam pãni di bubotã (fig: misur)
§ bãbotã (bã-bó-tã) sf bãboti (bã-bó-ti) – (unã cu bubotã)
§ babanatsã (ba-ba-ná-tsã) sf babanatsã (ba-ba-ná-tsã) – (unã cu bubotã)
ciuplescu
ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)
§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}
§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}
§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
{fr: qui n’est pas contussionné (aplati, écrasé)}
pitã
pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.
§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji
§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)
schizedz
schizedz (schi-zédzŭ) vb I schizai (schi-záĭ), schizam (schi-zámŭ), schizatã (schi-zá-tã), schizari/schizare (schi-zá-ri) – talj (di-aradã cu-unã singurã aguditurã) unã cumatã dit un lucru (trup di om, alumãchi dit-un arburi, etc.); talj, disic, hrãshtuescu (caplu), shcurtedz (caplu-a unui om)
{ro: reteza}
{fr: couper, trancher}
{en: cut off, sever}
ex: nã frãmturã di ghiulea lj-ari schizatã ciciorlu
§ schizat (schi-zátŭ) adg schizatã (schi-zá-tã), schizats (schi-zátsĭ), schizati/schizate (schi-zá-ti) – tsi easti disicat tu cumãts; tsi-lj s-ari tãljatã unã cumatã (di-aradã cu-unã singurã aguditurã); tãljat, disicat
{ro: retezat}
{fr: coupé, tranché}
{en: cut off, severed}
ex: arburlji furã schizats (aruptsã, disicats) di la-arãdãtsinã di furtunã
§ schizari1/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã schizeadzã un lucru; tãljari, disicari
{ro: acţiunea de a reteza; retezare}
{fr: action de couper, de trancher}
{en: action of cutting off, of severing}
§ schizari2/schizare (schi-zá-ri) sf schizãri (schi-zắrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari schizatã (disicatã, bunãoarã, ca lemnul); ashclji, anghidã, surtsel, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi; (fig: schizari = om tsi lu-ari caplu greu, tsi nu-aducheashti lishor, glarecicu, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi, badzarã)
{ro: aşchie}
{fr: copeau, morceau de boi fendu}
{en: splinter, chip}
ex: apreasim foclu cu schizãri (luschidz) di chin; sh-easti multu schizari (badzarã)
zdangan
zdangan (zdán-ganŭ) sm, sf, adg zdanganã (zdán-ga-nã), zdanganj (zdán-ganjĭ), zdangani/zdangane (zdán-ga-ni) – tsi easti nipilichisit shi nu shtii cum si s-poartã cu lumea; om tsi nu para easti dishteptu sh-aducheashti greu; tsi easti cu caplu gros shi nu para sh-alãxeashti mintea lishor; badzarã, nipilichisit; (fig: zdangan = numã datã di-armãnjlji grãmusteanj a vurgarlor; vurgar, mecan)
{ro: bădăran, încăpăţânat; poreclă dată bulgarilor de aromâni}
{fr: grossier, rustre, tête dure; sobriquet donné par les aroumains aux bulgares}
{en: vulgar, rude, boor, boorish, stubborn; name given by Aromaninas to Bulgarians}
ex: s-tsã bãneadzã, lj-urã zdanganlu di lup; easti zdangan (fig: vurgar)