DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dinã

dinã (dí-nã) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, imani, besã
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: oaminj fãrã dinã (pisti), fãrã imani; nu-l vedz cã nu-ari dinã?

§ dinsãz (din-sắzŭ) sm, sf, adg dinsãzã (din-sắ-zã), dinsãji (din-sắjĭ), dinsãzi/dinsãze (din-sắ-zi) – numa tsi u da turtsilj a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); om fãrã pisti; om arãu, ninjilãos; apistu, gheaur, cãur, pãngãn, pabes, babes, imansãz
{ro: păgân, infidel, necredincios}
{fr: infidèle, mécréant}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti dinsãzã (fãrã pisti, apistã), imansãzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

imani/imane

imani/imane (i-má-ni) sf fãrã pl – pistipsirea tsi u ari cariva cã easti un Dumnidzã tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascultã; pisti, trischii, nom, fedi, dinã, besã; pistea nturtseascã; (fig: imani = inimã, suflit)
{ro: credinţă}
{fr: foi, croyance}
{en: faith}
ex: cãnj fãrã imani (pisti); lj-aduc tru imani (tu pisti); om fãrã dinã, fãrã imani (fig: inimã); imanea (fig: suflitlu) va s-lj-u scot

§ imam (i-mámŭ) sm imami (i-mámĭ) – preftul (shi dascal) di pisti nturtseascã; hogi, huge, muezim
{ro: hoge, imam}
{fr: imam, prêtre musulman}
{en: imam, prayer leader of Islam}

§ imansãz (i-man-sắzŭ) sm, sf, adg imansãzã (i-man-sắ-zã), imansãji (i-man-sắjĭ), imansãzi/imansãze (i-man-sắ-zi) – un tsi nu easti di pistea nturtseascã al Islam; dinsãz, apistu, gheaur, cãur, pabes, babes, pãngãn
{ro: infidel}
{fr: mécréant, infidèle}
{en: infidel, unbeliever}
ex: easti fãrã dinã, imansãzã (fãrã pisti, fãrã inimã); easti dinsãzã, imansãzã (fãrã pisti, apistã)

§ imansãz penir (i-man-sắz-pe-nír) invar – cash dit cari s-ari scoasã tut umtul; bagi, gavruyeani
{ro: brânză din care s-a scos tot untul}
{fr: fromage dont on a extrait tout le beurre}
{en: cheese made of skimmed milk}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mosh

mosh (móshĭŭ) sm mosh (móshĭ) – bãrbat tricut multu tu anj; aush, behlu, bitãrnu, burhonj, pleacã, pljacã, pap, tot
{ro: moş, bătrân}
{fr: vieux, vieillard}
{en: old man}

§ moashi/moashe (mŭá-shi) sf moashi/moashe (mŭá-shi) – muljari tricutã multu tu anj; babã, bitãrnã, mai;
(expr:
1: moashi di-atseali tsi tsãn apili = moashi mãyistrã;
2: l-chisharã moashili = lãndzidzã)
{ro: babă}
{fr: vieille femme}
{en: old woman}
ex: easti muljari moashi (bitãrnã); moashili shtiu multi yitrii; moasha-a noastrã muri; mori lai moashi, moashi moi; nu eara moashi ca tuti moashili, ma unã di-atseali tsi tsãn apili
(expr: mãyistrã)

§ mushic (mu-shícŭ) sm mushits (mu-shítsĭ) – aush di boi ma njicã
{ro: moşuleţ}
{fr: petit vieux, petit vieillard}
{en: little old man}

§ mushicã (mu-shí-cã) sf mushitsi/mushitse (mu-shí-tsi) – moashi di boi ma njicã; mushurecã, musharecã
{ro: băbuţă, bătrânică}
{fr: petite vieille femme}
{en: little old woman}
ex: apã sh-chetri dzãsi mushica; aushlu-l curmã njila di mushica-a lui; ts-u loarã pri peani shi pãnã s-ascuchi, na-tsi-u mushica; cara-l cãntã shi-l discãntã mushica carishti cãti dzãli

§ mushonj (mu-shĭónjĭŭ) sm mushonj (mu-shĭónjĭ) – (unã cu mushic)

§ mushurecã (mu-shĭu-ré-cã) sf mushurets (mu-shĭu-rétsĭ) – (unã cu mushicã)
ex: mushurecã, s-nu ts-aputs!

§ musharecã (mu-shĭa-ré-cã) sf musharets (mu-shĭa-rétsĭ) – (unã cu mushicã)

§ mushescu1 (mu-shĭés-cu) (mi) vb IV mushii (mu-shíĭ), musham (mu-shĭámŭ), mushitã (mu-shí-tã), mushiri/mushire (mu-shí-ri) – (cãndu easti zborlu di-unã muljari) aushescu, bãtãljusescu, mbitãrnescu
{ro: îmbătrâni (femeia)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pabes

pabes (pa-bésŭ) adg pabesã (pa-bé-sã), pabesh (pa-béshĭ), pabesi/pabese (pa-bé-si) – (om) fãrã pisti; om arãu, ninjilãos, andihristu; babes, apistu, gheaur, cãur, pãngãn, dinsãz, imansãz
{ro: păgân, infidel, hain, parşiv}
{fr: infidèle, mécréant, lâche}
{en: infidel, unbeliever, coward}
ex: a unui gioni, a unui pabes (apistu); hare, hare, pabes (pãngãn, om fãrã njilã) tsi fush

§ babes (ba-bésŭ) adg babesã (ba-bé-sã), babesh (ba-béshĭ), babesi/babese (ba-bé-si) – (unã cu pabes)
ex: om babes tsi eshti!

§ bãbislãchi/bãbislãche (bã-bis-lắ-chi) sf bãbislãchi (bã-bis-lắchĭ) – lucrul urut tsi-l fatsi un pabes; harea urutã tsi u ari un pabes; bãbislichi
{ro: laşitate, parşivenie}
{fr: lâcheté; infidélité}
{en: cowardice, infidelity}

§ bãbislichi/bãbislichi (bã-bis-lí-chi) sf bãbislichi (bã-bis-líchĭ) – (unã cu bãbislãchi)
ex: mi mãcarã cu bãbislichi; mi-acãtsarã cu bãbislichea tsi u feci

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã