21: di la cap s-amputi pescul = zborlu tsi s-dzãtsi cãndu lucrili s-duc anapuda shi stepsul ahiurheashti cu-atselj ma mãrlji, cu capitli;
22: am cap, ãnj talji caplu, nj-lja caplu, nj-aprindi caplu, etc. = hiu multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivãsescu;
23: cap ligat = cap cu minti sãnãtoasã, cu giudicatã bunã, cap tsi mindueashti ghini;
24: un cu dauã capiti = un gioni cutidzãtor, cu gãireti;
25: (trec, s-fac) “doi” anj ãn cap = (trec, s-fac) tamam “doi” anj;
26: dau cap, scot caplu = mi-aspun, mi ved, mi-alãncescu, mi ndzãmedz; es nafoarã;
27: nu pot sã scot caplu iuva; nu am iu sã scot caplu; nj-bãgai caplu tu loc = nj-easti multã arshini, mi-arushinai multu, mi ngroapã loclu;
28: (nj-)aplec caplu = mi ncljin, mi tãpinjusescu, u-adun coada, ãnj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, etc.;
29: cu caplu nghios = amãrãt, nvirinat, cripat, tapin, tãpinusit;
30: cu caplu-aspindzurat, lu-aspindzurai caplu = (i) hiu nvirinat, mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, cripat, etc.; (ii) escu cãtãdixit, nj-si freadzirã nãrli, nj-adunai coada, etc.;
31: hiu domnu pri caplu-a meu = fac cum voi mini, nu fac tsi-nj dzãc altsã, nu tsãn di vãrnu tu bana-a mea;
32: nj-bag caplu tu tastru = mi afierusescu, mi fac curbani (tilefi);
33: lj-mãc caplu = ãl mor, ãl vatãm;
34: mut (scol) caplu = mi ximut, rebilipsescu; mi-alumtu cu oaminjlji a unei chivernisi dit cratlu iu bãnedz di itia cã elj fac nindriptãts shi tirãnsescu dunjaea;
35: l-bag cu caplu tu loc = lu-aurlu, l-cãtigursescu multu;
36: nj-leg caplu = mi nsor;
37: mi scol cu noaptea n cap = mi scol di-andzari, tu hãrãxitã, tu cripata-a dzuãljei, tu hãryii, etc.;
38: pri caplu-a meu! nj-bag caplu! = unã soi di giurat tsi s-fatsi dinintea-a unui om tsi nu nã pistipseashti, cu noima di “hiu sigur di-atseali tsi dzãc, giur cã-i dealihea, s-mor ma s-nu hibã dealihea, s-mi-agudeascã astrãpia, etc.”;
39: ãlj ljau caplu = ãlj talj caplu sh-lu-alas fãrã cap!;
40: nj-ljau caplu = fug di-aoa, mi fac afan, u-angan cãtsaua, li cãlescu, etc.;
41: s-lj-arachi caplu shi s-fudz; sã-lj ljai caplu shi s-fudz!; sã-lj ljai caplu di mushatã tsi easti = easti multu mushatã, nu-ari tu lumi ma mushatã di ea;
42: ãnj shuirã prit cap = ãnj treatsi prit minti;
43: nu mi doari caplu = nu-am ananghi, nu-am vãrã cripari, nu nj-adutsi vãrã ghideri;
44: nj-u da n cap = mi fatsi sã-nj yinã-andralã, mi mbeatã;
45: nj-adar caplu, lu-am adratã caplu = mi mbet, mi-am mbitatã;
46: nu shtiu iu nj-am caplu = hiu ahãntu acãtsat cã nu shtiu tsi s-fac prota;
47: nu dzãc cap = nu mi doari caplu, nu am dureari di cap;
48: u acot ãn cap; lu scot un lucru n cap = l-biti-sescu un lucru ashi cum ãl voi, u scot naparti, l-fac lucrul cum mi-arãseashti s-hibã adrat, amintu (azvingu) tu-unã alumtã, etc.;
49: nj-fac di cap; nj-fac dupã cum ãnj lja caplu vimtu = fac tsi voi, cum voi, cum ãnj treatsi prit minti, nu-ascultu di vãrnu;
50: u-adar cu cap sh-cu coadã = fac un lucru slab, nibun, cum nu lipseashti adrari;
51: din cap pãnã n coadã; di la cap pãnã la cicioari = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
52: nu-ari ni coadã, ni cap; ne cap, ne cior = easti ncãrshiljat, alocuta, sh-mintit, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
53: lj-aprindu palji n cap; lj-aprindu caplu = lj-dzãc zboarã tsi-l cãrtescu, tsi lu-aprindu, tsi-l inãtusescu, tsi-l fac s-lu-acatsã dratslji;
54: nj-bat caplu di mur (stizmã) = mi frimintu multu shi nu shtiu tsi s-fac, nu pot s-ljau unã apofasi;
55: am fumuri ãn cap = nj-trec mash glãrinj, yisi, pirifãnj prit cap;
56: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã)
{ro: cap, căpăţână de usturoi, sfârc de sân, roată de caşcaval, capital, şef, capăt, extremitate, etc.}
{fr: tête; tête d’ail, têtin, bout de sein; fromage; capital, chef, bout, commencement, etc.}
{en: head, garlic cloves; nipple, cheese, capital, chief, end, etc.}
ex: unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); nã cuciubã cu shapti guvi (angucitoari: caplu-a omlui); tricu fãndãclu pisti capitli-a noastri; caplu fatsi, caplu tradzi; caplu tsi nu ntreabã, multi vai tragã; cap ai, tsi u vrei mãdua?; voi cari avets cap? (fig: ma marli?); cari sh-aveaglji gura, caplu-a lui sh-aveaglji; caplu s-hibã ghini, scuturi (taxirãts) cãti s-vrei; nu s-aleadzi, iu-i caplu shi iu-i coada
(expr: easti mintit, alocuta, nu ari ni nchisitã ni bitisitã); cari s-ai cap trã discari, du-ti la moarã; cari ai cap trã discari, du-ti ndzeanã sh-huhutea; acãtsarã capitli sh-li tãljarã (fig: cãpiili sh-lji vãtãmarã); coada cap (fig: cãpii, ma mari) easti la noi sh-luplu picurar la oi; mizia scoasi cap
(expr: cãt fitrusi, cãt criscu niheamã); scoasi cap
(expr: nchisi si scoatã pronj) furuntselu; nu pot si scot caplu di fricã
(expr: nu pot s-es nafoarã); inshits soatsã, cu capitli goali
(expr: capitli neacupiriti); s-acãtsã tu caplu-a corlui
(expr: tu nchisita-a corlui); nu-ari nitsiun cap di alj
(expr: easti multu oarfãn); lj-supsi caplu di tsãtsã
(expr: lj-supsi gurguljlu); adu-nj dauã capiti
(expr: aroati) di cãshcãval; toclu mãca caplu (fig: capitalu); caplu (fig: capitalu) di paradz njicshurã; nj-mãcã calpuzanlu shi capitli
(expr: capitaljlu, paradzlji bãgats tu alishvirishi) shi diafurlu; ari capitli cu diafur
(expr: paradzlji bãgats cu toc); oili deadirã cap
(expr: s-alãncirã); da cap
(expr: s-aspun, s-ved, s-alãncescu) cãrvãnarlji la crutsi; deadirã cap fumeljli, si lj-arcãm cãrveljli; deadi un cap di-arãu
(expr: andzãmã un izvur); lãcrinjli-a ljei, un cap di-rãu
(expr: izvur); cap
(expr: da cap, s-alãncescu) sh-cudarlji; ishirã tu caplu
(expr: intrata, nchisita) a prumuvearãljei; mushatã, sã-lj ljai caplu; el ari cap ligat
(expr: tsi mindueashti ghini, cu giudicatã bunã), nu-lj lja caplu
(expr: nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); lj-loa multu caplu
(expr: eara multu dishteptu, nvitsa multu ghini); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: easti dishteptu); bãneadzã fãrã s-lu doarã caplu
(expr: fãrã cripãri); pãn tu oara-a moartiljei nu dzãsi cap (nu dzãsi cã-l doari caplu); di-atumtsea tricurã doi anj ãn cap
(expr: s-featsirã tamam doi anj); nu va poatã s-u scoatã n cap
(expr: nu va poatã s-bitiseascã lucrul, s-amintã, s-azvingã); n cap cu tini ni draclu nu u scoati
(expr: ni draclu nu poati s-ti-azvingã, s-amintã cu tini); s-lu scoatã lucurlu n cap
(expr: s-lu bitiseascã lucrul); cari i-atsel cu dauã capiti
(expr: cari easti atsel tsi s-pistipseashti gioni sh-cuteadzã s-facã…); mutã caplu
(expr: rebilipsi); ashtirnets-vã, nu mutats cap
(expr: nu vã ximutats); cari s-dutsi aclo, sh-bagã caplu tu tastru
(expr: s-fatsi curbani); s-tsã mãts caplu, s-tsã mãts!
(expr: s-ti moarã, s-ti vatãmã); tsi yini cu caplu nghios
(expr: nvirinat, tãpinusit)?; li-aspindzurarã capitli
(expr: s-cãtãdixirã, lã scãdzu tinjia, sh-li freadzirã nãrli, s-arushinarã); mi featsi s-nu pot si-nj scot caplu iuva
(expr: mi featsi s-mi-arushinedz multu); mi bãgarã cu caplu tu loc
(expr: mi-aurlarã multu); dusi, sh-lo caplu!
(expr: fudzi!); an, trã Stã Vinjiri, sh-ligã sh-el caplu
(expr: si nsurã); yinlu lj-u deadi n cap
(expr: lu mbitã, l-featsi sã-lj yinã an-dralã); lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); si scoalã cu noaptea n cap
(expr: si scoalã di andzari, tu hãrãxitã, etc.); mi giur pi caplu-a meu
(expr: mi giur, s-mor ma s-nu hibã dealihea); pi cap-tsã, nu mi-arãdi!
(expr: s-ti-agudeascã astrãpia ma s-mi-arãdz); sculã caplu
(expr: si ximutã, rebilipsi) Arbinshia; di tsi ts-arãdz va-ts cadã (yinã) pri cap; cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor); caplu tsã lu-aspargu, chefea nu ts-u-aspargu; caplu ca tãgari (mari ca tãgarea), ma minti nu-ari; altsã lucreadzã cu truplu sh-altsã cu caplu; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu

§ cãpic1 (cã-pícŭ) sn cãpitsi/cãpitse (cã-pí-tsi) – cap ma njic
{ro: căpuşor}
{fr: petite tête}
{en: small head}

§ cãpos (cã-pósŭ) adg cãpoasã (cã-pŭá-sã), cãposh (cã-póshĭ, cãpoasi/cãpoase (cã-pŭá-si) – tsi ari caplu mari; tsi ari caplu gros shi aducheashti greu; tsi u tsãni pi-a lui sh-atumtsea cãndu tuts alantsã dzãc altã soi; cap di crinã, cap di shinic, cap di tãgari, etc.
{ro: căpăţânos}
{fr: qui a une grosse tête; têtu}
{en: with a big head; stubborn}

§ cãpitsãnã (cã-pi-tsắ-nã) sf cãpitsãnj (cã-pi-tsắnjĭ) –
1: partea di nai ma nsus a truplui di om (iu s-aflã ncljisã midua, acupiritã prisuprã di per shi n fatsã cu oclji, nari, ureclji, gurã, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prãvdzã tsi ncljid nãuntru midua; cãpãtsãnã, cap, craniu, cafcalã, cafcã, cãrapã, cãrãfetã, cãrfetã, cocã, cofã, ciufutinã, ftinã, puscar, cãrtsunã, ciuturã, curcubetã;
2: arãdãtsina (ca unã tseapã) di alj; cap di alj; cãpitsãnã di alj;
3: cumatã di zahãri faptã tra si sh-u-aducã cu un lucru tsi ari unã chipitã nsus sh-unã parti largã nghios (pri cari poati s-hibã bãgatã s-shadã; cãpitsãnã di zahari)
{ro: craniu, cap, căpăţână de usturoi, căpăţână de zahăr}
{fr: crâne, tête, gousse d’ail, pain de sucre}
{en: skull, head, clove of garlic, sugar-loaf}
ex: un la yinghits cãpitsãnj (capiti)

§ cãpãtsãnã (cã-pã-tsắ-nã) sf cãpãtsãnj (cã-pã-tsắnjĭ) – (unã cu cãpitsãnã)

§ cãpitãnj (cã-pi-tắnjĭŭ) sn cãpitãnji/cãpitãnje (cã-pi-tắ-nji) – unã soi di pungã di pãndzã ncljisã (cusutã di tuti pãrtsãli) sh-umplutã di lãnã (bumbac, puh., etc.) faptã maxus tra si s-bagã sum caplu-a omlui cãndu doarmi (pi scamnu iu s-shadi, la mesi cãndu s-andoapirã di tsiva, etc.); cãpitinj, cãpitunj, pruschefal;
(expr: fatsã di cãpitãnj = unã soi di pungã di pãndzã (cãtivãrãoarã chindisitã) tu cari s-bagã cãpitãnjlu tra s-nu s-murdãripseascã)
{ro: căpătâi, pernă}
{fr: chevet, oreiller, coussin}
{en: bed head, pillow}
ex: dada-ts plãndzi cãpitãnj (la pruschefal)

§ cãpitinj (cã-pi-tínjĭŭ) sn cãpitinji/cã-pitinje (cã-pi-tí-nji) – (unã cu cãpitãnj)
ex: si-andoapirã pi cãpitinj; cãt fu lãndzitã nu fudzi di la cãpitinjlu-a ljei

§ cãpitunj (cã-pi-túnjĭŭ) sn cãpitunji/cãpitunje (cã-pi-tú-nji) – (unã cu cãpi-tãnj)
ex: bãgã vasilico sum cãpitunj; dutsi shi nhidzi cutsutlu sum cãpitunjlu a cumnatã-sai

§ capelã (ca-pé-lã) sf capeli/capele (ca-pé-li) – lugurii purtatã pri cap di oaminj (tra s-lji afireascã di ploai, soari, arcoari, etc.); cãpelã; cãciulã, cãciuã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi, cãlpachi
{ro: pălărie}
{fr: chapeau}
{en: hat}
ex: di cãndu fu tu Rumãnii, poartã capelã, nu fatsi cãbuli fesea; sh-muljerli a noastri ahiurhirã s-poartã capeli ca tu Ivropi; aflã nã preaclji di stranji ma buni sh-nã capelã-analtã

§ cãpelã (cã-pé-lã) sf cãpeli/cãpele (cã-pé-li) – (unã cu capelã)

§ capit1 (cá-pitŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – partea (mardzina, caplu) dit bitisitã (sh-cãtivãrãoarã nchisitã) a unui lucru lungu (cioarã, spangu, banã, mes, prumuvearã, etc.); caput, cap, cornu, spitsã
{ro: capăt}
{fr: bout, extrémité}
{en: end, extremity}

§ caput (cá-putŭ) sn capu-ti/capute (cá-pu-ti) – (unã cu capit1)
ex: aflã caputlu a hirlui; u dusi pãnã tu caput (mardzini)

§ capit2 (cá-pitŭ) sn capiti/capite (cá-pi-ti) – lãna tsi s-tundi di la caplu, gusha shi coada-a oailjei
{ro: lâna tunsă de la capul şi coada de oaie}
{fr: laine de mouton qui croît sur la tête, autour du cou et sur la queue}
{en: sheep wool taken from the head and tail}

§ cãpitedz (cã-pi-tédzŭ) vb I cãpitai (cã-pi-táĭ), cãpitam (cã-pi-támŭ), cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) – tundu “capit”-lu (lãna di la caplu shi coada-a oailjei)
{ro: tund “capitlu” oilor}
{fr: tondre le “capit” des moutons}
{en: shear the sheep “capit”}
ex: cãpitãm oili (tundem lãna di la caplu shi coada-a oailor)

§ capit3 (cá-pitŭ) vb I cãpitai (cã-pi-táĭ), cãpitam (cã-pi-támŭ), cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) – (unã cu cãpitedz)

§ cãpitat (cã-pi-tátŭ) adg cãpitatã (cã-pi-tá-tã), cãpitats (cã-pi-tátsĭ), cãpitati/cã-pitate (cã-pi-tá-ti) – (oaea) tsi easti tumsã la cap, gushi shi coadã; (lãna) tumsã di la caplu shi coada-a oailjei
{ro: tuns la cap şi la gât; (lâna) care vine de la cap şi gât}
{fr: tondue sur la tête et autour du cou}
{en: with head and neck sheared}

§ cãpi-tari/cãpitare (cã-pi-tá-ri) sf cãpitãri (cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-capitã unã oai
{ro: acţiunea de a tunde “capitlu” de la oi}
{fr: action de tondre le “capit” des moutons}
{en: action of shearing the “capit” of sheep}

§ capishonã (ca-pi-shĭó-nã) sf capishoni/capishone (ca-pi-shĭó-ni) – unã soi di capelã (di adimtu, pustavi, pãndzã, etc.) tsi s-adavgã la gulirlu-a paltolui tra si s-bagã pristi cap cãndu da ploai (tra s-nu s-udã perlu i caplu-a omlui); cãpush, zãrculã, culari, cuculã
{ro: capişon}
{fr: capuchon}
{en: hood}

§ cãpush2 (cã-púshĭŭ) sn cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu capishonã)
ex: bagã-ts cãpushlu n cap

§ capã (cá-pã) sf capi/cape (cá-pi) – palto cu capishonã (zãrculã); tãmbari, pãnãcapã, pãnucaplã
{ro: manta cu glugă}
{fr: manteau à capushon}
{en: coat with hood}

§ pãnucapã (pã-nu-cá-pã) sf pãnucapi/pãnucape (pã-nu-cá-pi) – (unã cu capã)

§ pãnucaplã (pã-nu-cá-plã) sf pãnucapli/pãnucaple (pã-nu-cá-pli) – (unã cu capã)

§ ncãpushedz (ncã-pu-shĭédzŭ) (mi) vb I ncãpushai (ncã-pu-shĭáĭ), ncãpusham (ncã-pu-shĭámŭ), ncãpushatã (ncã-pu-shĭá-tã), ncãpushari/ncãpushare (ncã-pu-shĭá-ri) – nj-trag capishonea pristi cap s-mi-afirescu di ploai (neauã, arcoari, soari, etc.); nj-bag nã mãndilã pristi cap (ca un capishon)
{ro: pune pe cap capişonul}
{fr: mettre le capuchon sur la tête}
{en: put the hood on the head}
ex: cara lu ncãpushe (lj-bãgã capishona, baltsul pristi cap) ghini, nu-avea pri iu s-lji intrã vimtul

§ ncãpushat (ncã-pu-shĭátŭ) adg ncãpushatã (ncã-pu-shĭá-tã), ncãpushats (ncã-pu-shĭátsĭ), ncãpushati/ncãpushate (ncã-pu-shĭá-ti) – tsi sh-ari bãgatã capishonea pri cap (capishonea) tsi easti bãgatã pristi cap
{ro: cu capişonul pus pe cap}
{fr: avec le capuchon sur la tête}
{en: with the hood on the head}

§ ncãpushari/ncãpushare (ncã-pu-shĭá-ri) sf ncãpusheri (ncã-pu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ncãpushadzã
{ro: acţiunea de a pune pe cap capişonul}
{fr: action de mettre le capuchon sur la tête}
{en: action of putting the hood on the head}

§ capotã (ca-pó-tã) sf capoti/capote (ca-pó-ti) – stranj tsi s-poartã n casã i nafoarã tsi poati s-aibã mãnits shi zãrculã; cãpotã, capot
{ro: manta cu mâneci şi poate capişon}
{fr: peignoir, capote pourvue de manches et, des fois, de capuchon}
{en: housecoat or overcoat with sleeves and sometimes hood}

§ cãpotã (cã-pó-tã) sf cãpoti/cãpote (cã-pó-ti) – (unã cu capotã)

§ capot (ca-pótŭ) sn capoati/capoate (ca-pŭá-ti) – (unã cu capotã)
ex: dã-ts capotlu la nã parti; ãlj deadi capotlu si s-anvãleascã

§ cacutsã (ca-cú-tsã) sf cacutsã (ca-cú-tsã) – capotã njicã
{ro: manta mică}
{fr: petit peignoir, petit man-teau}
{en: small housecoat or overcoat}

§ capitalj (ca-pi-táljĭŭ) sn capitalji/capitalje (ca-pi-tá-lji) – aveari (paradz, loc, pãrmãtii, etc.) cu cari omlu poati sã nchiseascã un lucru cu cari s-facã ma multã aveari (ca bunãoarã, sã-sh dishcljidã unã ducheani, s-acumpãrã oi cu cari s-facã mãxulji trã vindeari, etc.); cap, capital, cãpitalj, sirmae, seu
{ro: capital}
{fr: capital}
{en: capital}
ex: nu li ljau trã capitalj (cap) graili a lor; sh-adunã pãrã cu pãrã shi sh-featsi un capitalj

§ cãpitalj (cã-pi-táljĭŭ) sn cãpitalji/cãpitalje (cã-pi-tá-lji) – (unã cu capitalj)
ex: avets cãpitalji?; nu-am cãpitalj (paradz) s-dishcljid nã ducheani

§ capital (ca-pi-tálŭ) sn capi-talji/capitalje (ca-pi-tá-lji) – (unã cu capitalj)

§ cãp (cắpŭ) sm cãpi (cắpĭ) shi cãchi (cắchĭ) shi sn cãpuri (cắ-purĭ) – omlu di frãmti ditu-unã hoarã (pulitii, crat, etc.); atsel tsi easti ma marli tu-unã parei di oaminj; un tsi s-aflã tu-unã semti (scarã) ma nsus di altsã (ditu-unã multimi di oaminj, tu-unã parei, sutsatã, etc. cari ascultã di el); cap, cãpii, frãmti, ma marli, mar, mãimar
{ro: şef}
{fr: chef}
{en: chief}
ex: celniclu easti ca pãrinti, ca cãp astãdz; celniclu easti cãplu (caplu) a fãlcariljei; him cupii fãrã picurar, fãrã cãp (mãimar); cãplu (frãmtea) a numtãljei easti nunlu; prota bea cãplu (ma marli); escu tu cãp (inshii protlu: zbor dit un agioc di ficiurits)

§ cãpii/cãpie (cã-pí-i) sf cãpii (cã-píĭ) –
1: cãp, cap, frãmti, ma marli, mar, mãimar, tãpar;
2: semtea (loclu) tsi u-ari shi lucrul tsi-l fatsi cãplu a unei multimi di oaminj; (fig: cãpii = fumealji (soi, scarã bunã); ugeachi)
{ro: şef, căpetenie; şefie, conducere}
{fr: chef, conducteur; commandement, protection}
{en: chief, leader, head; leadership, position of command}
ex: acatsã cãpia (atsel ma marli) a peshtilor; pitricurã la Dumnidzã cãpiili (ma mãrlji) a lor; tatã, di cãpii (fig: scarã, soi, ugeachi) mari; easti di soi, di cãpii (fig: ugeachi) mari

§ cãpitan (cã-pi-tánŭ) sm, sf cãpitanã (cã-pi-tá-nã), cãpitanj (cã-pi-tánjĭ), cãpitani/cãpitane (cã-pi-tá-ni) – atsel tsi easti caplu (ma marli) tu-unã ceatã di furi (tu-unã buluchi di oaminj tsi vor s-facã deadun un lucru, unã parti dit ascheri, etc.); cãpidan, capidan, cap, cãp, cãpii
{ro: căpitan}
{fr: capitain, chef}
{en: captain, chef}
ex: ligati ca capitani (ligati la cap ca neshti cãpitanj di furi)

§ cãpidan (cã-pi-dánŭ) sm, sf cãpidanã (cã-pi-dá-nã), cãpidanj (cã-pi-dánjĭ), cãpidani/cãpidane (cã-pi-dá-ni) – (unã cu cãpitan)
(expr: muljari cãpidanã = muljari livendã, gioanã, babageanã)
ex: moi mushatã cãpidanã
(expr: livendã, gioanã)

§ capidan (ca-pi-dánŭ) sm, sf capidanã (ca-pi-dá-nã), capidanj (ca-pi-dánjĭ), capidani/capidane (ca-pi-dá-ni) – (unã cu cãpitan)
ex: eara capidan (cãpitan di furi) la munti

§ cãpitã-natã (cã-pi-tã-ná-tã) sf cãpitãnati/cãpitãnate (cã-pi-tã-ná-ti) – lucrul (shi soea di lucru) tsi-l fatsi cariva tu chirolu tsi easti cãpitan di furi; ceatã di oaminj tsi ari n cap un cãpitan (shi loclu tsi-l ursescu nãsh); cãpitãnlãchi, cãpii
{ro: căpitănie}
{fr: capitai-nerie, commandement}
{en: captaincy, command}
ex: tu cãpitãnata al Jeacã (chirolu cãndu Jeacã cumãndãrsea furlji); Ali-Pasha asparsi cãpitãnatili

§ cãpitãnlãchi/cãpitãnlãche (cã-pi-tãn-lắ-chi) sf cãpitãnlãchi (cã-pi-tãn-lắchĭ) – (unã cu cãpitãnatã)

§ cãpitãnilji/cãpitãnilje (cã-pi-tã-ní-lji) sf cãpitãnilj (cã-pi-tã-níljĭ) – paradzlji tsi lã si da a furlor (sh-di-aradã-lj lja capidanlu-a lor) tra s-sãlãgheascã un sclav tsi lu-avea acãtsatã ninti; xagurauã, axagurauã, discumpãrari
{ro: răscumpărare, răsplată}
{fr: rachat, rançon}
{en: ransom, payment for buying the freedom of a prisoner}

§ giunel (gĭu-nélŭ) sm, sf giuneauã (gĭu-neá-ŭã), giunelj (gĭu-néljĭ), giuneali/giuneale (gĭu-neá-li) [zbor cu cari s-diznjardã un] – gioni ma tinir; junel, giunop, junop, giunoplu
{ro: voinicel}
{fr: tout jeune et vaillant}
{en: valiant youngster}
ex: un giunel (gioni ficiurac) shutsã sula; mumã, giuneauã (gioanã, babageanã) cu numã; ca giuneauã (inimarcã, babageanã) cum eshti; arsari sarpitã giuneaua; suntu sh-featili giuneali (gioani, babageani)

§ junel (jĭu-nélŭ) sm, sf juneauã (jĭu-neá-ŭã), junelj (jĭu-néljĭ), juneali/juneale (jĭu-neá-li) – (unã cu giunel)
ex: suntu sh-featili juneali; shi di nveastili juneali

§ giunop (gĭu-nópŭ) sm giunochi (gĭu-nóchĭ) – (unã cu giunel)
ex: un giunop di munti; giunochi mushats cu soari

§ junop (jĭu-nópŭ) sm junochi (jĭu-nóchĭ) – (unã cu giu-nel)
ex: junochi mushats ca soari

§ giunoplu (gĭu-nó-plu) sm giunoplji (gĭu-nóp-lji) – (unã cu giunel)
ex: muri un giunoplu; patru giunoplji nchisirã

§ giunami/giuname (gĭu-ná-mi) sf fãrã pl –
1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a gionjlor, a oaminjlor tiniri;
2: harea tsi-l fatsi gionili tra s-hibã babagean (vãrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã);
3: multimi di gionj, di oaminj babageanj (cudumanj, zots, gionj, etc., tsi nu s-aspar di-alumtã); junami, giunatic, giuneatsã, tinirami, tinireatsã, bãrbãteatsã, dãldãsiri, livindeatsã, etc.
{ro: tineret; bravură; mulţime de tineri, de oamenj viteji}
{fr: jeunesse; bravoure; nombre de vaillants}
{en: youth, boyhood, girlhood; bravery; number of youngsters, number of brave people}
ex: giunamea (tiniramea) nviscu frãntseshtsã; iu gioacã giunamea (tiniramea) n cor; mari giunami (vãrtushami, curagi, dãldãsiri) aspusi; tora, tu-aushami, scoati, cal, giunami (curagi, dãldãsiri); prots armãnj tu oi sh-giunami (bãrbãteatsã, giunatic); tradzits funea, lea giunami (tinirami); iu-i veaclja giunami! (giunatic!); yini multã giunami (multimi di tiniri, di gionj); giunamea tutã (tuts gionjlji, tuts tinirlji), di pit horli di avãrliga avea vinjitã

§ junami/juname (jĭu-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu giunami)
ex: trã marea-a lui junami

§ giunatic (gĭu-ná-ticŭ) sn giunatitsi (gĭu-ná-ti-tsi) shi giunaticuri (gĭu-ná-ti-curĭ) –
1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a gionjlor, anjlj-a oaminjlor tiniri;
2: harea tsi-l fatsi gionili tra s-hibã babagean (vãrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidzãtor, tsi nu s-aspari di-alumtã); junatic, giuneatsã, bãrbãteatsã, tinireatsã, giunami, tinirami, dãldãsiri, livindeatsã, etc.
{ro: tineret; bravură}
{fr: jeunesse; bravoure}
{en: youth, boyhood, girlhood; bravery}
ex: nveatsã tu giunatic (anjlji tsi eshti tinir), s-ti tindzã tu-aushatic; ta s-nã batim cu giunatic (cu curagi, cu bãrbãteatsã); atumtsea s-vidzu giunaticlu (giuneatsa, bãrbãteatsa) a tutulor; aspusirã mari giunatic (bãrbãteatsã) a noshtri tu-aestu polim; pot s-fac seamni shi ciudii cu giunaticlu a meu

§ junatic (jĭu-ná-ticŭ) sn junatitsi (jĭu-ná-ti-tsi) shi junaticuri (jĭu-ná-ti-curĭ) – (unã cu giunatic)
ex: tru junatic (bãrbãteatsã) nintricutã

§ giuneatsã (gĭu-neá-tsã) sf giunets (gĭu-nétsĭ) – (unã cu giunatic)
ex: io nu-am vidzutã ahãtã giuneatsã (giunatic, bãrbãteatsã); nu vor giuneatsã (bãrbãteatsã) ascumtã; e, ficiorlj-a mei, sh-giuneatsã s-u-aspunã omlu sh-va loclu-a ljei; feci multi giunets tu chirolu-a meu; cum s-chearã ahtari tinireatsã sh-ahtari giuneatsã; crimã pi giuneatsa-a ta, mushat-gione

§ giunescu (gĭu-nés-cu) adg giuneascã (gĭu-neás-cã), giuneshtsã (gĭu-nésh-tsã), giuneshti/giuneshte (gĭu-nésh-ti) – tsi ari s-facã cu-un gioni, cu giunamea, cu giunaticlu-a unui om; tsi easti faptu ca di-un gioni, ca di un om dãldãsit, livendu; di (om) gioni; junescu
{ro: tineresc; vitejesc}
{fr: d’homme jeune, d’homme vaillant}
{en: of young man; heroic, brave}
ex: u nviscu tu stranji giuneshti (di gioni, di oaminj tiniri); giunescul (di om gioni, dãldãsit) a tãu dor

§ junescu (jĭu-nés-cu) adg juneascã (jĭu-neás-cã), juneshtsã (jĭu-nésh-tsã), juneshti/juneshte (jĭu-nésh-ti) – (unã cu giunescu)
ex: cãntitsli juneshti (di gionj, di giunatic, di bãrbãteatsã)

§ giuneashti/giuneashte (gĭu-neásh-ti) adv – ca faptu di-un gioni; faptu cu giuneatsã
{ro: vitejeşte}
{fr: vaillament, bravement}
{en: bravely}
ex: giuneashti (cu giuneatsã, ca un gioni), nã noapti s-bãtu

§ juneshti/juneshte (jĭu-nésh-ti) adv – (unã cu giuneashti)
ex: tut imnãndalui juneshti (giuneashti, ca gionjlji, cu bãrbãteatsã)

1: easti sãnãtos = nu easti slab, ari puteari, easti vãrtos, putut, babagean, cadãri, etc.;
2: sãnãtoslu nu pistipseashti pi-atsel lãndzit = zbor tsi s-dzã tr-atsel tsi nu-ari unã halã shi nu poati s-lu-aducheascã omlu tsi u-ari; sãtulu nu pistipseashti agiunlu)
{ro: sănătos}
{fr: sain}
{en: healthy}
ex: him sãnãtosh, nu him lãndzits; am ficiorlji sãnãtosh (fãrã nitsiunã lãngoari), doxã-al Dumnidzã; earam lãndzit ma tora mi-adrai sãnãtos; s-turnã sh-adusi apa la pãlati sãnãtos shi yiu; s-nu-ts hibã di oclju, hii sãnãtos, ai orixi trã mãcari; aestu nu-i semnu sãnãtos (bun), gri amirãlu; nu va sã scoalã, nu va sã s-facã sãnãtoasã; voi punti sãnãtoasã
(expr: vãrtoasã) n hoarã; eara arcoari sãnãtoasã
(expr: vãrtoasã, mari, greauã), dzeadzir mari; lutraea easti sãnã-toasã
(expr: bunã, vãrtoasã), nu s-arupi; lemnu sãnãtos, casã sãnãtoasã; cãpachea, doauã penuri sãnãtoasi
(expr: vãrtoasi) shi-lj dzãtsi; grea ma sãnãtos
(expr: grea cu boatsi cama-analtã; mutã boatsea), cã tradzi moara di nu s-avdi; strigã cu boatsi sãnãtoasã
(expr: analtã), di bumbunidza muntsãlj tuts; ãlj trapsirã un shcop sãnãtos
(expr: vãrtos, greu); hãrchea ahãt sãnãtos, cã vuzuea shi muntsãlj; truplu-lj crishtea shi-l fatsi sãnãtos
(expr: vãrtos) ca cheatra

§ sãn2 (sắnŭ) adg sãnã (sắ-nã), sãnj (sắnjĭ) sãni/sãne (sắ-ni) – (unã cu sãnãtos)
ex: s-hibã sãn (sãnãtos)!; Corbea sãn (sãnãtos) cã s-aduchea; zburashti cu sãn (sãnãtos, mintimen) sh-cu gioni zbor

§ san2 (sánŭ) adg sanã (sá-nã), sanj (sánjĭ) sani/sane (sá-ni) – (unã cu sãnãtos)
ex: hiu san (sãnãtos)

§ nsãnãtushescu (nsã-nã-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV nsãnãtushii (nsã-nã-tu-shíĭ), nsãnãtusham (nsã-nã-tu-shĭámŭ), nsãnãtushitã (nsã-nã-tu-shí-tã), nsãnãtushiri/nsãnãtushire (nsã-nã-tu-shí-ri) – di-iu earam lãndzit mi fac sãnãtos diznou; sãnãtushescu, nsãnã-tushedz, sãnãtushedz, mprustedz, ngiulnedz, nsãnedz, sãnedz
{ro: (se) întrema}
{fr: retrouver la santé}
{en: recover from sickness}
ex: va mi nsãnãtushescu (va mi fac ghini, sãnãtos)

§ nsãnãtushit (nsã-nã-tu-shítŭ) adg nsãnãtushitã (nsã-nã-tu-shí-tã), nsãnãtushits (nsã-nã-tu-shítsĭ), nsãnãtushiti/nsãnãtushite (nsã-nã-tu-shí-ti) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; sãnãtushit, nsãnãtushat, sãnã-tushat, mprustat, ngiulnat, nsãnat, sãnat
{ro: întremat}
{fr: qui a retrouvé la santé}
{en: recovered from sickness}

§ nsãnãtushi-ri/nsãnãtushire (nsã-nã-tu-shí-ri) sf nsãnãtushiri (nsã-nã-tu-shírĭ) – tsi s-ari faptã ghini dupã unã lãngoari; sãnãtushiri, nsãnã-tushari, sãnãtushari, mprustari, ngiulnari, nsãnari, sãnari
{ro: acţiunea de a (se) întrema; întremare}
{fr: action de retrouver la santé}
{en: action of recovering from sickness}

§ sãnãtushescu (sã-nã-tu-shĭés-cu) (mi) vb IV sãnãtushii (sã-nã-tu-shíĭ), sãnã-tusham (sã-nã-tu-shĭámŭ), sãnãtushitã (sã-nã-tu-shí-tã), sãnã-tushiri/sãnãtushire (sã-nã-tu-shí-ri) – (unã cu nsãnãtushescu)
ex: ãlj sãnãtushescu
(expr: lji nvãrtushedz) tru zãconlu-al Dumnidzã

§ sãnãtushit (sã-nã-tu-shítŭ) adg sãnãtushitã (sã-nã-tu-shí-tã), sãnãtushits (sã-nã-tu-shítsĭ), sãnãtushiti/sãnãtushite (sã-nã-tu-shí-ti) – (unã cu nsãnãtushit)

§ sãnãtushiri/sã-nãtushire (sã-nã-tu-shí-ri) sf sãnãtushiri (sã-nã-tu-shírĭ) – (unã cu nsãnãtushiri)

§ nsãnãtushedz (nsã-nã-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I nsãnãtushai (nsã-nã-tu-shĭáĭ), nsãnãtusham (nsã-nã-tu-shĭámŭ), nsãnãtushatã (nsã-nã-tu-shĭá-tã), nsãnãtushari/nsãnãtushare (nsã-nã-tu-shĭá-ri) – (unã cu nsãnãtushescu)

§ nsãnãtushat (nsã-nã-tu-shĭátŭ) adg nsãnãtushatã (nsã-nã-tu-shĭá-tã), nsãnãtushats (nsã-nã-tu-shĭátsĭ), nsãnãtushati/nsãnãtushate (nsã-nã-tu-shĭá-ti) – (unã cu nsãnãtushit)

§ nsãnãtushari/nsãnãtushare (nsã-nã-tu-shĭá-ri) sf nsãnãtusheri (nsã-nã-tu-shĭérĭ) – (unã cu nsã-nãtushiri)

§ sãnãtushedz (sã-nã-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I sãnã-tushai (sã-nã-tu-shĭáĭ), sãnãtusham (sã-nã-tu-shĭámŭ), sãnã-tushatã (sã-nã-tu-shĭá-tã), sãnãtushari/sãnãtushare (sã-nã-tu-shĭá-ri) – (unã cu nsãnãtushescu)

§ sãnãtushat (sã-nã-tu-shĭátŭ) adg sãnãtushatã (sã-nã-tu-shĭá-tã), sãnãtushats (sã-nã-tu-shĭátsĭ), sãnãtushati/sãnãtushate (sã-nã-tu-shĭá-ti) – (unã cu nsãnãtushit)

§ sãnãtushari/sãnãtushare (sã-nã-tu-shĭá-ri) sf sãnãtusheri (sã-nã-tu-shĭérĭ) – (unã cu nsãnãtushiri)

§ nsãnedz (nsã-nédzŭ) vb I nsãnai (nsã-náĭ), nsãnam (nsã-námŭ), nsãnatã (nsã-ná-tã), nsãnari/nsãnare (nsã-ná-ri) – (unã cu nsãnãtushescu)
ex: mama nsãnã (s-featsi ghini, sãnãtoasã); si sculã shi si nsãnã

§ nsãnat (nsã-nátŭ) adg nsãnatã (nsã-ná-tã), nsãnats (nsã-nátsĭ), nsãnati/nsãnate (nsã-ná-ti) – (unã cu nsãnãtushit)

§ nsãna-ri/nsãnare (nsã-ná-ri) sf nsãnãri (nsã-nắrĭ) – (unã cu nsã-nãtushiri)

§ sãnedz (sã-nédzŭ) vb I sãnai (sã-náĭ), sãnam (sã-námŭ), sãnatã (sã-ná-tã), sãnari/sãnare (sã-ná-ri) [bãgats oarã cã aestu verbu easti tranzitiv; nu easti riflixiv] – (unã cu nsãnã-tushescu)
ex: fu niputut, tora sãnã (s-featsi ghini, si mprustã)

§ sãnat (sã-nátŭ) adg sãnatã (sã-ná-tã), sãnats (sã-nátsĭ), sãnati/sã-nate (sã-ná-ti) – (unã cu nsãnãtushit)

§ sãnari/sãnare (sã-ná-ri) sf sãnãri (sã-nắrĭ) – (unã cu nsãnãtushiri)

{fr: petit corps}
{en: little body}

§ trupos (tru-pósŭ) adg trupoasã (tru-pŭá-sã), truposh (tru-póshĭ), trupoasi/trupoase (tru-pŭá-si) – tsi easti cu truplu mari sh-gros; tsi easti babagean, gioni, livendu, dailean, vãrtos, etc.
{ro: trupeş}
{fr: corpulent}
{en: corpulent}
ex: gionjlji tsi vinjirã s-nã veadã eara truposh (pututs, babageanj, cu truplu mari sh-vãrtos); l-ved cã easti multu trupos

§ trupescu (tru-pés-cu) adg trupeascã (tru-peás-cã), trupeshtsã (tru-pésh-tsã), trupeshti (tru-pésh-ti) – tsi ari s-facã cu truplu-a omlui i a unui lucru; tsi fatsi parti dit trup; di trup
{ro: trupesc}
{fr: corporel, charnel}
{en: bodily, carnal}
ex: ascapã-nã, Doamne, di itsido slãbiciuni trupeascã (di-a truplui, amãrtioasã)

§ trupuescu (tru-pu-ĭés-cu) (mi) vb IV trupuii (tru-pu-íĭ), trupueam (tru-pu-ĭámŭ), trupuitã (tru-pu-í-tã), trupuiri/trupuire (tru-pu-í-ri) – ljau (mi-aspun cu) trup uminescu; l-fac s-aibã trup; lj-dau trup (a unei idei, minduiri); ntrupushedz, ntrupedz, ntrupusescu, ãntrupusescu
{ro: întrupa, întruchipa, concretiza}
{fr: prendre corps, incarner, concretiser}
{en: take body, embody, incarnate}
ex: tini eshti tsi nã trupuish (deadish trup), Dumnidzale!

§ trupuit (tru-pu-ítŭ) adg trupuitã (tru-pu-í-tã), trupuits (tru-pu-ítsĭ), trupuiti/trupuite (tru-pu-í-ti) – tsi ari loatã trup uminescu; tsi-lj s-ari datã un trup; ntrupushat, ntrupat, ntrupusit, ãntrupusit
{ro: întrupat, întruchipat}
{fr: qui a pris corps, incarné}
{en: embodied, incarnated}
ex: doxã tsi easti trupuitã di nãs (tsi-lj s-ari datã trup, tsi s-aspuni cu trup)

§ trupuiri/trupuire (tru-pu-í-ri) sf trupuiri (tru-pu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva (unã minduiri, fandazmã, etc.) s-fatsi (s-aspuni) cu trup; ntrupushari, ntrupari, ntrupusiri, ãntrupusiri
{ro: acţiunea de a (se) întrupa, de a (se) întruchipa, întrupare, întruchipare}
{fr: action de prendre corps, de s’incarner; incarnation}
{en: action of taking body, of embo-dying, of incarnating}

§ ntrupushedz (ntru-pu-shĭédzŭ) (mi) vb I ntrupushai (ntru-pu-shĭáĭ), ntrupusham (ntru-pu-shĭámŭ), ntrupushatã (ntru-pu-shĭá-tã), ntrupushari/ntrupushare (ntru-pu-shĭá-ri) – (unã cu trupuescu)

§ ntrupushat (ntru-pu-shĭátŭ) adg ntrupushatã (ntru-pu-shĭá-tã), ntrupushats (ntru-pu-shĭátsĭ), ntrupushati/ntrupushate (ntru-pu-shĭá-ti) – (unã cu trupuit)

§ ntrupushari/ntrupushare (ntru-pu-shĭá-ri) sf ntrupusheri (ntru-pu-shĭérĭ) – (unã cu trupuiri)

§ ntrupusescu (ntru-pu-sés-cu) (mi) vb IV ntrupusii (ntru-pu-síĭ), ntrupuseam (ntru-pu-seámŭ), ntrupusitã (ntru-pu-sí-tã), ntrupusiri/ntrupusire (ntru-pu-sí-ri) – (unã cu trupuescu)

§ ntrupusit (ntru-pu-sítŭ) adg ntrupusitã (ntru-pu-sí-tã), ntrupusits (ntru-pu-sítsĭ), ntrupusi-ti/ntrupusite (ntru-pu-sí-ti) – (unã cu ntrupuit)

§ ntrupusi-ri/ntrupusire (ntru-pu-sí-ri) sf ntrupusiri (ntru-pu-sírĭ) – (unã cu trupuiri)

§ ãntrupusescu (ãn-tru-pu-sés-cu) (mi) vb IV ãntrupusii (ãn-tru-pu-síĭ), ãntrupuseam (ãn-tru-pu-seámŭ), ãntrupusitã (ãn-tru-pu-sí-tã), ãntrupusiri/ãntrupusire (ãn-tru-pu-sí-ri) – (unã cu trupuescu)

§ ãntrupusit (ãn-tru-pu-sítŭ) adg ãntrupusitã (ãn-tru-pu-sí-tã), ãntrupusits (ãn-tru-pu-sítsĭ), ãntrupusiti/ãntrupusite (ãn-tru-pu-sí-ti) – (unã cu ntrupuit)

§ ãntrupusiri/ãntrupusire (ãn-tru-pu-sí-ri) sf ãntrupusiri (ãn-tru-pu-sírĭ) – (unã cu trupuiri)

§ ntrupedz (ntru-pédzŭ) (mi) vb I ntrupai (ntru-páĭ), ntrupam (ntru-pámŭ), ntrupatã (ntru-pá-tã), ntrupari/ntrupare (ntru-pá-ri) – (unã cu trupuescu)
ex: shi si ntrupã (shi sh-lo trup) dit Virghira Maria shi s-featsi om; acumpãrã niscãnti bucãts di-ayini, nandreapta shi nastãngã, shi li ntrupã, li featsi unã

§ ntrupat (ntru-pátŭ) adg ntrupatã (ntru-pá-tã), ntrupats (ntru-pátsĭ), ntrupati/ntrupate (ntru-pá-ti) – (unã cu trupuit)
ex: Hristolu easti ntrupat (sh-ari truplu) tu anafurã

§ ntrupari/ntrupare (ntru-pá-ri) sf ntrupãri (ntru-pắrĭ) – (unã cu trupuiri)