|
babanatsâ
RO:pâine de mălai … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29880>2014-05-14 22:31:01.204499 »
bâbâljiuru
RO:sperietoare pt copii … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:29879>2014-05-14 22:31:01.203815 »
babã
babã (bá-bã) sf babi/babe (bá-bi) –
1: muljari tricutã multu tu anj; bãboanji, moashi;
2: mama-a tatãlui i a dadãljei; mai;
3: muljari, di-aradã moashi, tsi-agiutã la-amintarea-a natlui; mãmii
{ro: bătrână; bunică; moaşă}
{fr: vieille femme; grand’mère; sage-femme}
{en: old woman; grandmother; midwife}
ex: baba (maea) a mea nj-muri; du-ti la babã-ta (mai-ta); eara la poartã nã babã (moashi); nãsã-lj fu baba (mãmia) cãndu s-amintã
§ bãboanji/bãboanje sf bãboanji/bãboanje – (unã cu babã)
baba
baba (bá-ba) sm babanj (bá-banjĭ) – tatã, afendi, patera, andic
{ro: tată}
{fr: père, papa}
{en: father, dad}
ex: cãndu va s-yinã baba-a nostru?
babagean
babagean (ba-ba-gĭánŭ) adg babageanã (ba-ba-gĭá-nã), babageanj (ba-ba-gĭánjĭ), babageani/babageane (ba-ba-gĭá-ni) – tsi easti mari sh-gioni; babashcu, babashcan, gioni, giunar, giunac, inimos, inimarcu, putut, vãrtos, curagios, cuduman, zot, dãldãsit
{ro: brav, viteaz, curajos}
{fr: vaillant, courageux}
{en: brave, courageous}
ex: cã-i ma babagean (curagios, gioni)
§ babashcu (ba-básh-cu) adg babashcã (ba-básh-cã), babashtsã (ba-básh-tsã), babashti/ba-bashte (ba-básh-ti) – tsi ari puteari (dinami) sh-poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; babashcan, putut, vãrtos, sãnãtos, cadãr, cãdãr, cãdãri, catãrã, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos, babagean, gioni, palicar, etc.
{ro: puternic, tare, viteaz}
{fr: fort, puissant, vaillant}
{en: strong, vigorous, brave, valiant}
§ babashcan (ba-básh-canŭ) adg babashcanã (ba-básh-ca-nã), babashcanj (ba-básh-canjĭ), babashcani/babashcane (ba-básh-ca-ni) – (unã cu babashcu)
bãbãlescu1
bãbãlescu1 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – fac muabeti cu cariva trã lucri njits fãrã mari simasii (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãnduredz, zburãscu, lãfusescu, dãrdãrescu, fãrfãrescu
{ro: trăncăni, flecări}
{fr: bavarder, babiller, baliverner}
{en: chatter, blab, rattle}
ex: tsi bãbãleashti (tsi chirãturi dzãtsi, tsi zburashti, tsi fãrfãreashti) el aclo?
§ bãbãlit1 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãli-ti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (om) tsi ari faptã muabeti trã lucri njits (chirãturi, bãrcudii, etc.); bãndurat, zburãt, lãfusit, dãrdãrit, fãrfãrit
{ro: trăncănit, flecărit}
{fr: bavardé, babillé, baliverné}
{en: chattered, blabbed, rattled}
§ bãbãliri1/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf bãbãliri (bã-bã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãbãleashti; (chirãturã) tsi easti zburãtã; bãndurari, zburãri, lãfusiri, dãrdãriri, fãrfãriri, dãrdari
{ro: acţiunea de a trăncăni, de a flecări; trăncănire}
{fr: action de bavarder, de babiller, de baliverner}
{en: action of chattering, of blabbing, of rattling}
§ bãbãljar (bã-bã-ljĭárŭ) sm, sf, adg bãbãljarã (bã-bã-ljĭá-rã), bãbãljari (bã-bã-ljĭárĭ), bãbãljari/bãbãljare (bã-bã-ljĭá-ri) – tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lãfu-seashti (bãndureadzã, bãbãleashti, fãrfãreadzã, dãrdãreashti) tut chirolu; tsi lu-ariseashti sã zburascã ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; farfaljar, fafaljar, farfara, farafurã, fãrfar, fãrfãrã, limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafãzan, polilog, dãrdãrã, dãrdãros
{ro: flecar, palavragiu}
{fr: bavard, babillard}
{en: talkative, chatterer, tattler}
§ bãnduredz1 (bãn-du-rédzŭ) vb I bãndurai (bãn-du-ráĭ), bãnduram (bãn-du-rámŭ), bãnduratã (bãn-du-rá-tã), bãndurari/bãndurare (bãn-du-rá-ri) – (unã cu bãbã-lescu1)
bãbãlescu2
bãbãlescu2 (bã-bã-lés-cu) vb IV – vedz tu bãlbãescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãlbãescubãbãliri1/bãbãlire
bãbãliri1/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãbãliri2/bãbãlire
bãbãliri2/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf – vedz tu bãlbãescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãlbãescubãbãlit1
bãbãlit1 (bã-bã-lítŭ) adg – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãbãlit2
bãbãlit2 (bã-bã-lítŭ) adg – vedz tu bãlbãescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãlbãescubãbãljar
bãbãljar (bã-bã-ljĭárŭ) sm, sf, adg – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1afendi
afendi (a-fén-di) sm invar –
1: bãrbat cari ari njits; numa tsi lj-u da a aishtui bãrbat njitslj-a lui; afendu, tatã, patera, baba, andic;
2: omlu tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotunusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; preftu, afendu, pãrinti, pãpã, popã
{ro: tată; preot}
{fr: père; prêtre}
{en: father; priest}
ex: ghini dzãtsea mana, ore afendi; afendi (tata) nu yini adz
§ afendu (a-fén-du) sm afendzã (a-fén-dzã) –
1: atsel trã cari lucreadzã cariva; afindico, domnu, nicuchir, chihãe;
2: tatã, afendi, baba, andic, patera;
3: preftu, afendi, pãrinti, pãpã, popã
{ro: stăpân; tată; preot}
{fr: maître; père; prêtre}
{en: boss; father; priest}
ex: tsi va dzãcã afendu-nju? (domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; s-mãcã mã-ta shi afendu-tu (tatã-tu); cã nj-am mamã shi nj-am afendu (tatã); turmili a afendu-sui (a tatã-sui); afendul (preftul?, tatãl?), ea-l iu yini; afendul (preftul) intrã tu bisearicã; s-lji spunj a unui afendu (preftu) amãrtiili tsi-ai faptã; la afendul (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (pãrinte), dzãtsi Costa
§ afindico (a-fin-di-có) sm afindicadz (a-fin-di-cádzĭ) – atsel trã cari lucreadzã cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihãe
{ro: stăpân}
{fr: maître}
{en: boss}
ex: vinji afindicolu; s-bãnedz afindico!
§ afindilji/afindilje (a-fin-dí-lji) sf afindilj (a-fin-díljĭ) – zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini
{ro: domnule, domnia-ta}
{fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seigneurie}
{en: sir, your grace, (your) lordship}
ex: un om ca afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); banã la afindilja-ts!; afindilja-ts, iu ti duts?
§ afendilji/afendilje (a-fen-dí-lji) sf afendilj (a-fen-díljĭ) – (unã cu afindilji)
andic
andic (an-dícŭ) sm andits (an-dítsĭ) – tatã, afendi, patera, baba
{ro: tată}
{fr: père, papa}
{en: father, dad}
ex: shi lu cãlcarã andiclu
bãboanji/bãboanje
bãboanji/bãboanje sf – vedz tu babã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: babãbãlbãescu
bãlbãescu (bãl-bã-ĭés-cu) vb IV bãlbãii (bãl-bã-íĭ), bãlbãeam (bãl-bã-ĭámŭ), bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã (i) multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã (ii) idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã (iii) hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz, gonghisescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}
§ bãlbãit (bãl-bã-ítŭ) adg bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãits (bãl-bã-ítsĭ), bãlbãiti/bãlbãite (bãl-bã-í-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gonghisit, gãngu, gãngãvets, chec
{ro: bolborosit, bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stammered}
§ bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) sf bãlbãiri (bãl-bã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãlbãeashti; dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari, gonghisiri
{ro: acţiunea de a bolborosi, de a bâlbâi; bolborosire, bâlbâire}
{fr: action de bredouiller, de bégayer; bredouillement}
{en: action of mumbling, of stuttering, of stammering}
§ bãbã-lescu2 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – (unã cu bãlbãescu)
ex: chirturi, bãbãli paplu
§ bãbãlit2 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãliti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (unã cu bãlbãit)
§ bãbãliri2/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) sf bãbãliri (bã-bã-lírĭ) – (unã cu bãlbãiri)
bãndurari1/bãndurare
bãndurari1/bãndurare (bãn-du-rá-ri) sf – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãndurat1
bãndurat1 (bãn-du-rátŭ) adg – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãnduredz1
bãnduredz1 (bãn-du-rédzŭ) vb I – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãrbãrescu
bãrbãrescu (bãr-bã-rés-cu) vb IV – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãrbãriri/bãrbãrire
bãrbãriri/bãrbãrire (bãr-bã-rí-ri) sf – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãrbãrit
bãrbãrit (bãr-bã-rítŭ) adg – vedz tu bãbãlescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãbãlescu1bãbãescu, bubuescu
RO:a se cutremura, a se îngrozi
EN:to shudder (with horror)
FR:frémir d'horeur
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
babageanŭ
RO:solid; brav
EN:strong, well-built (person)
FR:bien bâti; brave
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
bãbãitŭ
RO:îngrozit
EN:shoked, disgusted
FR:horifié; écoeuré
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
moashi
RO:babă; bâtrână
EN:old womqn
FR:vieille
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015