DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albã2

albã2 (ál-bã) sf fãrã pl – unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui cari scoati gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; prucuyitsã, mãltseadzã, multseadzã, lutsitã
{ro: pojar, vărsat}
{fr: petite verole}
{en: smallpox}
ex: lãndzidzã di alba di prucuyitsã; alba va s-u treacã; alba (multseadza) deadi tu oi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ba2

ba2 (ba) cong – icã, ori, cãndu
{ro: fie, ori, sau}
{fr: ou}
{en: or, or else, otherwise}
ex: ba cã (icã, cãndu) tini, ba cã (icã, cãndu) mini; s-arucã tu-ayinji, ba (icã, cãndu) om, ba (icã, cãndu) pravdã, ba (icã, cãndu) zulapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

budin

budin (bu-dínŭ) sm budinj (bu-dínjĭ) – insecta (bubuliclu) tsi fatsi mitasea; yermu di mitasi; (fig: budin = omlu tsi lu-ariseashti si sta tut chirolu ncljis ãn casã)
{ro: vierme de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}

§ bubã2 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – lunjida-a budinlui (a yermului di mitasi)
{ro: larva gândacului de mătase}
{fr: ver à soie}
{en: silkworm}
ex: nj-muri buba

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harbã2

harbã2 (hár-bã) sf harbi/harbe (hár-bi) – armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãli-cos); gilit, cãmac, cãmachi, mastrac, mãzdrac, lantsi, condar, cundar
{ro: suliţă}
{fr: lance, javelot}
{en: spear, lance, javelin}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuplu

shuplu (shĭu-plu) sm shuplji (shĭúp-lji) – palma ncljisã stres cu dzeadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; shub, suplu, bush, bushtu, bushur
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing; coup de poing}
{en: fist; punch with the fist}

§ suplu (súp-lu) sm suplji (súp-lji) – (unã cu shuplu)

§ shub (shĭúbŭ) sm pl(?) – (unã cu shuplu)
ex: lu-agudi cu shublu

§ shupleacã (shĭu-pleá-cã) sf shuplets (shĭu-plétsĭ) – aguditurã faptã cu palma (di-arada, pri fatsa-a omlui); pliscutã, batsã, flãscutã, fluscutã, fliscutã, ghiushtã, shubã;
(expr: lj-dau (lj-trag, lj-ardu, lj-alichescu, etc.) unã shupleacã = lu-agudescu pri fatsã cu palma dishcljisã)
{ro: palmă}
{fr: gifle, soufflet}
{en: slap in the face}
ex: lj-deadi nã shupleacã, tra s-nu u agãrshascã multu chiro; stai isih cã va s-mãts shuplets; cu shupleaca (batsa) s-bati el; na, lj-ari nã shupleacã (pliscutã) ea!; lj-trapshu-unã shupleacã; aestã easti unã mari shupleacã di la Dumnidzã

§ shubã2 (shĭú-bã) sf shubi/shube (shĭú-bi) – (unã cu shupleacã)

§ shuplic (shĭú-plic) vb I shuplicai (shĭu-pli-cáĭ), shuplicam (shĭu-pli-cámŭ), shuplicatã (shĭu-pli-cá-tã), shuplicari/shuplicare (shĭu-pli-cá-ri) – lj-dau (lj-trag, lj-ardu, lj-alichescu, etc.) un shuplu (cu bushlu) i unã shupleacã (cu palma); mi-acatsã unã lãngoari (tsi dunjaea pistipseashti cã nj-easti datã di vili, di albi, sh-cari s-aspuni di-aradã cu pirito sh-cu hiori tsi-nj trec prit trup); vilili (albili) nj-da unã lãngoari arauã; cad lãndzit; escu niputut; dzac hivrit tu crivati; hivrescu, hiuvrescu, lãndzidzãscu, dzac
{ro: lovi cu pulmul, pălmui; (se) îmbolnăvi}
{fr: gifler; rendre (tomber, être) malade}
{en: slap; get sick, make someone sick}
ex: lu shuplicarã (lu-agudirã cu-unã heavrã arauã) dzãnili; easti shuplicat di nafoarã (easti faptu s-dzacã lãndzit di albi)

§ shuplicat (shĭu-pli-cátŭ) adg shuplicatã (shĭu-pli-cá-tã), shuplicats (shĭu-pli-cátsĭ), shuplicati/shuplicate (shĭu-pli-cá-ti) – tsi easti agudit cu bushlu; tsi-lj s-ari datã nã pliscutã; tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; tsi easti acãtsat di-unã lãngoari; hivrit, hiuvrit, lãndzidzãt

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn