DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

albã1

albã1 (ál-bã) sf fãrã pl – ma multi turlii di shpirtu (alcool) adrat dit aprindearea (fermentarea) a dzamãljei di-auã (di fructi, di grãni, etc.); arãchii, rãchii, spirtu, shpirtu, tsipurishi, inoplimã
{ro: rachiu}
{fr: eau-de-vie}
{en: brandy}
ex: u bagã multu sum nari alba (lu-arãseashti multu arãchia)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

boshi/boshe

boshi/boshe (bó-shi) sf bosh (bóshĭ) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slabã (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, apãrãtsiti, fãrã oaminj), cari pistipsescu cã easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipusã diznou pri loc; hiintsã scoasã dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); fandagmã, fandazmã, stihio, stihii, scheahtru, scheastrã, bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: fantomă}
{fr: fantôme, spectre}
{en: bogey man, phantom}
ex: par ca nã boshi (fandazmã); canda hiu ficiuric io, s-mi-aspari cu bosha?

§ bubã1 (bú-bã) sf bubi/bube (bú-bi) – hiintsã scoasã dit mintea-a omlui, cu cari pãrintsãlj caftã s-lj-asparã njitslji, tra s-lji facã s-ascultã
{ro: gogoriţă}
{fr: croque-mitaine}
{en: bogey-man}
ex: va yinã buba s-vã lja

§ bu! (búŭŭŭ) inter – zbor cu cari oaminjlji mãri caftã s-lji lãhtãrseascã cilimeanjlji
{ro: interjecţie cu care se caută a li se face frică copilaşilor}
{fr: interjection par laquelle on fait peur aux petits enfants}
{en: interjection with which people try to scare little children}
ex: buuuu! tats cã yini bosha s-ti lja

§ tãrbosh (tãr-bóshĭŭ) sm pl(?) – par hiptu tu loc sh-faptu cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aducã cu-un om (cu cari s-aspar puljlji tra s-nu yinã la agri); hiintsã scoasã di mintea-a omlui cu cari s-aspar njitslji (cã va yinã sã-lj lja cu nãsh, ma s-nu hibã bunj, ma s-nu s-ducã s-doarmã cãndu esti oara, etc.); goshi, scheahtrã, scheastrã; bubushar, bubair, babughear; etc.
{ro: sperietoare, momâie}
{fr: épouvantail, spectre}
{en: scarecrow, bogey man} – aspãrem ficiorlji s-tacã cu tãrboshlu (gosha, bubusharlu)

§ goshi/goshe (gó-shi) sf gosh (góshĭ) – (unã cu tãrbosh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hãrbii/hãrbie

hãrbii/hãrbie (hãr-bí-i) sf hãrbii (hãr-bíĭ) – vearga cu cari si ncãrca, aoa sh-un chiro, tufechea i arãvolea; harbã, arbii, cãsii, glup
{ro: arbiu, varga cu care se încarcă puşca}
{fr: baguette (bois, fer) pour charger les fusils}
{en: rod to clean or charge rifles}
ex: hãrbii di asimi; atumtsea, armili s-umplea cu vearga i cu hãrbia; ãl bat furlji cu hãrbia

§ harbã1 (hár-bã) sf harbi/harbe (hár-bi) – (unã cu hãrbii)
ex: s-gilitipsea cu harbi (gilidz, cãmatsi)

§ arbii/arbie (ar-bí-i) sf arbii (ar-bíĭ) – (unã cu hãrbii);
ex: acumpãrã nã tãcãmi di armi: tufechi, doauã pishtoli, un yeatagan, nã arbii shi palãshti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã