DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arici2

arici2 (a-rícĭŭ) sm arici (a-rícĭ) – carni criscutã pri cheali ca un gãrnuts tsi nu doari necã mãcã; bãrgãvitsã, bãzdrãvitsã, luznã; ngrushari di cheali la cicior i palmã (dupã fricarea tsi s-fatsi multu chiro di-un lucru); bãtãturã
{ro: neg}
{fr: verrue, durillon}
{en: wart}
ex: cãndu va nyeadzã mortul, atumtsea si nyeadzã sh-aricilu (bãrgãvitsa); scosh arici (bãrgãvitsã i bãtãturã) la mãnã; am arici (bãtãturi) la cicioari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aroz1

aroz1 (a-rózŭ) sn aroazi/aroaze (a-rŭá-zi) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, etc.); cal, bãtãturã
{ro: bătătură}
{fr: durillon}
{en: callus, callosity (on hand, etc.), corn (on sole of foot)}
ex: ai aroazi (bãtãturi, calusuri) la mãnj

§ roz1 (rózŭ) sn roazi/roaze (rŭá-zi) – (unã cu aroz1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bat1

bat1 (bátŭ) (mi) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) –
1: agudescu (dipriunã cu bushlu, cu mãna, cu cioclu, etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poartã, etc.); dau unã bãteari (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.);
2: anãchisescu tu-unã alumtã; ãnvingu, azvingu, lj-u pot;
3: li scot gljindili sexuali (tri prãvdzã) tra s-u fac stearpã; scuchescu, ciucutescu, dzigãrescu;
4: nji sã ngroashi cheala di la mãnã (cãndu fac lucru greu cu mãna goalã) icã di la cicioari (cãndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini, pãputsãli); fac bãtãturi (la mãnã, cicior, etc.);
(expr:
1: mi bat di iuva = mi min di iuva, mi njishcu di iuva;
2: bat cãljurli = escu pit cãljuri, alag multu, cutriir prit multi locuri;
3: bat naljurea = zburãscu glãrinj, papardeli;
4: nj-bat caplu = minduescu, cilistãsescu, mi pidipsescu, munduescu, vãsãnipsescu multu tra s-aduchescu tsiva, sã-lj dau di cali a unui lucru;
5: nj-bati caplu cariva, mi bati la cap = nu mi-alasã isih, nj-dzãtsi (nj-caftã) dipriunã idyiul lucru;
6: nj-bati inima = inima-nj si minã, nj-ciucuteashti, canda-nj da cu cioclu, cã mi-aflu tu-unã mari singhinisi (sinhisi, imotsii), unã mari lãhtarã, etc.;
7: bat ocljilj = min peanili di oclji, agonja sh-di multi ori cu-arada;
8: bati grãndina = cadi grãndina, agudeashti loclu sh-aspardzi atseali tsi s-aflã pri el;
9: bati vimtul = ari vimtu, s-minã aera;
10: amarea bati tãlazi = amarea fatsi tãlazi, s-mutã tãlazi dit amari;
11: lj-bati prumuveara = lj-si duc tuti lucrili ambar;
12: s-ti batã Dumnidzãlu = s-ti pidipseascã (s-ti culãseascã, s-tsã u toarnã) Dumnidzãlu trã lucrili arali tsi nj-ai faptã;
13: bat laptili = cu bãtearea-a laptilui tu bãtin, scot umtul sh-lu fac laptili dalã;
14: lj-bãtu oara = lj-vinji oara;
15: cãnili bati = cãnili alatrã;
16: bat s-aflu = caftu s-aflu;
17: s-bat luchili (tu pãnticã) = nj-easti multã foami;
18: tini-l bats shi el sã ngrashi = tini vrei sã-lj ljai dit puteari shi el s-fatsi cama vãrtos, cama dishteptu, tu loc s-chearã, el amintã)
{ro: bate, suna, învinge, castra, face bătături}
{fr: battre, sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosités}
{en: beat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get calluses}
ex: u bãtea mãrata di featã; l-bãturã (lj-deadirã un shcop) aseara di-l featsirã pistili; Pisuderea cã nu s-bati (nu poati s-hibã azvimtu); cloputi di jali bãtea (asuna) prit surini; s-avdu cum bat (asunã) cloputli di la birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asunã); bati (asunã) toaca-atsea di lemnu; cari sh-bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; bati (agudea-u, ciucutea-u) cheatra aestã cã easti ishitã; bati (agudea-l cu cioclu) herlu pãnã-i caldu (= zbor, dzãcã, pruverbu: fã-l un lucru cãndu lipseashti, unãshunã, nu lu-alasã tri ma nclo!); lji s-avea bãtutã mãnjli di teslã, di prioni; nu s-bãtea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cal2

cal2 (cálŭ) sn calusi(?) (cá-lu-si) – chealea (di la mãnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushatã di itia cã s-ari fricatã multu di-un lucru (ca atumtsea, bunãoarã, cãndu omlu acatsã tsiva ascur sh-di multi ori cu mãna goalã, icã poartã pãputsã nali tsi nu lji s-uidisescu ghini, etc.); aroz, bãtãturã
{ro: bătătură}
{fr: durillon}
{en: callus, callosity (on hand, etc.), corn (on sole of foot)}
ex: la cicior am un cal (aroz, bãtãturã) tsi mi doari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãsãrii/fãsãrie

fãsãrii/fãsãrie (fã-sã-rí-i) sf fãsãrii (fã-sã-ríĭ) – vrondu mari tsi s-avdi cu bots analti sh-amisticati, cu agudituri di cicioari, di ciocuti, etc.; alãxiri di zboarã greali namisa di doi i ma multsã oaminj (ti lucri trã cari nu s-aduchescu); ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, tãvãturã, bãtãturã, cãvgã, ncãciturã, ncãceari, filunichii, etc.
{ro: tapaj; ceartă}
{fr: bruit, tapage; fâcherie}
{en: loud noise, uproar; quarrel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã