|
|
bãtãhci
bãtãhci (bã-tãh-cí) adg bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji), bãtãhceadz (bã-tãh-cĭádzĭ), bãtãhcioanji/bãtãhcioanje (bã-tãh-cĭŭá-nji) – om cari, trã ghineatsa-a lui, cu minciunj sh-culãchipsiri, arãdi lumea; fur, calpuzan, ehle, fãgã, etc.
{ro: escroc}
{fr: filou, chenapan}
{en: crook, swindler}
§ bãtãcci (bã-tãc-cí) adg bãtãc-cioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji), bãtãcceadz (bã-tãc-cĭádzĭ), bãtãccioanji/bãtãccioanje (bã-tãc-cĭŭá-nji) – (unã cu bãtãhci)
ex: vãrnãoarã nu lipseashti s-n-adunãm cu bãtãcceadz
§ bãtãh-cilãchi (bã-tãh-ci-lắ-chi) sf bãtãhcilãchi (bã-tãh-ci-lắchĭ) – atseali tsi fatsi un bãtãhci tra s-arãdã lumea; furlichi
{ro: escrocherie}
{fr: filouterie, tromperie}
{en: fraud, swindle}
ex: cu bãtãhcilãchi bãtãhcilu fatsi-aveari
bãtãhcilãchi
bãtãhcilãchi (bã-tãh-ci-lắ-chi) sf – vedz tu bãtãhci
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãtãhcibãtãcci
bãtãcci (bã-tãc-cí) adg – vedz tu bãtãhci
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãtãhcibirbu
birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)
§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}
§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}
fãgã
fãgã (fã-ghắ) sm fãgadz (fã-ghádzĭ) – un tsi alãxeashti cãrtsãli dit unã cumpanii tra s-nu s-veadã cã s-furã paradz; mãcãtor (di paradz); om cari, trã ghineatsa-a lui, arãdi lumea cu minciunj sh-culãchipsiri; fur, bãtãhci, calpuzan, ehle, etc.
{ro: mâncător (de bani), escroc}
{fr: grand mangeur; qui opère des malversations}
{en: swindler, embezzler}
mangu
mangu (mán-gu) sm manganj (mán-gánjĭ) – bãrbat mari la trup sh-niheamã ca glarecicu
{ro: măgădău, bărbat mari la trup şi cam prostuţ}
{fr: gros homme et un peu stupide}
{en: big man and a little stupid}
ex: Coli, ashi-l cljima mangul
§ mangã (mán-gã) sm manganj (mán-ganjĭ) – om tsi caftã s-lj-arãdã cu minciunj pri altsã; fur, bãtãhci
{ro: şnapan}
{fr: chenapan, vaurien}
{en: scoundrel}
§ manglar (mán-glarŭ icã man-glárŭ) adg manglarã (mán-gla-rã icã man-glá-rã), manglari (mán-glarĭ icã man-glárĭ), manglari/manglare (mán-gla-ri icã man-glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; glar, hazo, hazuscu, ahmac, anoit, cshura, ciulja, hasca, hahã, lishor, etc., etc.
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
§ mangusar (man-gu-sárŭ) sm, sf, adg mangusarã (man-gu-sá-rã), mangusari (man-gu-sárĭ), mangusari/mangusare (man-gu-sá-ri) – mangã, mangufã, manglar, tihilai, andihristu, chirãtã, linãvos, etc.
{ro: netrebnic, ticălos, prost, leneş}
{fr: misérable, grand dadais, vaurien, paresseux}
{en: miserable, goof, stupid, despicable, lazy}
ex: tsi ftixescu, mangusara-nj (tihilaea-nj)?
§ mangufã (man-gú-fã) sm mangufeanj (man-gú-feánjĭ) – (unã cu mangusar)
sharã
sharã (shĭá-rã) sf shari/share (shĭá-ri) – hãlati tsi ari unã soi di lipidã (lamã, discu, etc.) cu dintsã, faptã maxus tra si s-talji leamni (sh-alti lucri) cu fricarea-a lor di dintsãlj tsi s-minã multu-agonja; binaea tsi ari hãlãts mãri tri tãljari leamni (arburlji s-lji facã scãnduri) minati mihanic; prioni; (fig: sharã = harea tsi-l fatsi omlu s-hibã shiret, ponir, cumalindru, etc.; punirlichi, itsrãlji)
{ro: ferăstrău}
{fr: scie, scierie}
{en: saw, sawmill}
ex: talji scãndura cu shara (prionea); cu shara (prionea) lu shurti di dauã palmi; scoati shara shi-lj talji caplu; easti om fãrã sharã (fig: fãrã punirlichi)
§ nsher (nshĭérŭ) (mi) vb I nshirai (nshi-ráĭ), nshiram (nshi-rámŭ), nshiratã (nshi-rá-tã), nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) – talj leamni (i alti lucri) cu shara; shiruescu;
(expr: lu nsher pri cariva = lu-arãd, lu-aplãnisescu, lu-ancaltsu, lj-bag cãlupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc., etc.)
{ro: tăia cu ferăstrăul}
{fr: scier}
{en: saw}
ex: nsharã (talji-li cu shara) leamnili; lu nshirã (l-tãlje cu shara) dureclu; mi nshirã
(expr: mi-arãsi), bãtãhcilu; nsharã ficiorlu
(expr: arãdi-l cu tsiva, njirã-l) pãnã s-yin
§ nshirat (nshi-rátŭ) adg nshiratã (nshi-rá-tã), nshirats (nshi-rátsĭ), nshira-ti/nshirate (nshi-rá-ti) – tsi easti tãljat cu shara; shiruit
{ro: tăiat cu ferăstrăul}
{fr: scié}
{en: sawed}
§ nshirari/nshirare (nshi-rá-ri) sf nshirãri (nshi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru easti tãljat cu shara; shiruiri
{ro: acţiunea de a tăia cu ferăstrăul}
{fr: action de scier}
{en: action of sawing}
ex: nshirarea-a scãndurlor lj-lo nã dzuã ntreagã
§ shiruescu (shi-ru-ĭés-cu) vb IV shiruii (shi-ru-íĭ), shirueam (shi-ru-ĭámŭ), shiruitã (shi-ru-í-tã), shiruiri/shiruire (shi-ru-í-ri) – (unã cu nsher)
§ shiruit (shi-ru-ítŭ) adg shiruitã (shi-ru-í-tã), shiruits (shi-ru-ítsĭ), shiruiti/shiruite (shi-ru-í-ti) – (unã cu nshirat)
bãtãcci, bãtãhci
RO:escroc
EN:rogue, crook
FR:escroc
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015