|
|
bãstrã
bãstrã (bãs-trắ) sm – vedz tu blastrã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: blastrãalbastru
albastru (al-bás-tru) sm, sf, adg albastrã (al-bás-trã), albashtri (al-básh-tri) shi albashtsrã (al-básh-tsrã), albastri/albastre (al-bás-tri) – cari ari hroma-a tselui sirin; nalbastru, njirlu, niur, nãur, galan, uraniu, civitlii, lulachi, nirugalaz
{ro: albastru}
{fr: bleu}
{en: blue}
ex: acumpãrai bueauã albastrã; tserlu easti albastru; un cuc albastru; la fãntãna albastrã; sh-u-adutsi niheamã pi-albastru
§ nalbastru (nal-bás-tru) sm, sf, adg nalbastrã (nal-bás-trã), nalbashtri (nal-básh-tri) shi nalbashtsrã (nal-básh-tsrã), nalbastri/nalbastre (nal-bás-tri) – (unã cu albastru)
ex: oai nalbastrã (sumolcã)
§ albãstrescu (al-bãs-trés-cu) vb IV albãstrii (al-bãs-tríĭ), albãstream (al-bãs-treámŭ), albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) – buisescu un lucru tra s-lu fac s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstri}
{fr: bleuir}
{en: blue; make something blue}
ex: nu para avea albãstritã pãndzãli; nji s-albãstrirã oauãli di Pashti
§ albãstrit (al-bãs-trítŭ) adg albãstritã (al-bãs-trí-tã), albãstrits (al-bãs-trítsĭ), albãstriti/albãstrite (al-bãs-trí-ti) – tsi easti faptu s-aibã hroma albastrã
{ro: albăstrit}
{fr: bleui}
{en: made blue}
§ albãstriri/albãstrire (al-bãs-trí-ri) sf albãstriri (al-bãs-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva buiseashti tsiva tu albastru (tsi fatsi tsiva s-aibã hroma albastrã)
{ro: acţiunea de a albăstri; albăstrire}
{fr: action de bleuir}
{en: action of bluing; of making something blue}
§ albãstruescu (al-bãs-tru-ĭés-cu) vb IV albãstruii (al-bãs-tru-íĭ), albãstrueam (al-bãs-tru-ĭámŭ), albãstruitã (al-bãs-tru-í-tã), albãstruiri/albãstruire (al-bãs-tru-í-ri) – (unã cu albãstrescu)
ex: nu s-albãstrui ghini lãna
blastrã
blastrã (blás-trã) sf blastri/blastre (blás-tri) – lãngoarea tsi li fatsi plantili (frãndzãli, lilicili, etc.) s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã, s-vishtidzascã) shi s-cadã cãndu suntu arsi sh-upãriti di multu soari (cãldurã shi seatsitã); mãrãnghisirea tsi s-fatsi cu zãrzãvãtsli dit bãhceadz (ayitili dit ayinj, grãnili dit agri, etc.) cãndu suntu aguditi shi arsi di soarili apres (seatsitã)
{ro: opăreală care strică plantele, semănăturili, viile, etc.}
{fr: échaudure des plantes, des vignes, des semailles, etc.}
{en: sun burning and withering of plants, of sowing, of vineyards, etc.}
§ bãstrã (bãs-trắ) sm pl(?) – lãngoari tsi agudeashti plantili cãndu da di-unã mari arcoari
{ro: boală de plante provocată de un ger pătrunzător}
{fr: maladie des plantes causé par un froid piquant}
{en: plant illness provoked by a sharp cold}
§ bãstruescu (bãs-tru-ĭés-cu) (mi) vb IV bãstruii (bãs-tru-íĭ), bãstrueam (bãs-tru-ĭámŭ), bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) – (trã ponj, erghi, etc.) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu, seacã, s-usucã sh-cad di multã shideari la soari, di multã cãldurã, di seatsitã, etc.; pãlescu, mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, usuc
{ro: (se) opări (plante), (se) ofili}
{fr: hâler (en parlant des plants)}
{en: sunburn, wither}
ex: s-bãstruirã (s-arsirã di soari) agrili
§ bãstruit (bãs-tru-ítŭ) adg bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruits (bãs-tru-ítsĭ), bãstrui-ti/bãstruite (bãs-tru-í-ti) – tsi easti arsu di soari, di multã cãldurã, etc.; pãlit, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, uscat
{ro: opărit (plante), ofilit}
{fr: hâlé (en parlant des plants)}
{en: sun burned, withered}
§ bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) sf bãstruiri (bãs-tru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu earba (frãndzãli, etc.) s-bãstruescu; pãliri, mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari
{ro: acţiunea de a (se) opări (plante), de a (se) ofili; opărire, ofilire}
buimi/buime
buimi/buime (bu-í-mi) sf buinj (bu-ínjĭ) – cumatã di pãndzã di lãnã (bumbac, mitasi, etc.), multi ori chindisitã i buisitã cu multi hromi, tsi muljerli u poartã di gushi, pi umiri icã pi cap (tu loc di capelã); limudetã, shal, shali;
(expr: cu-unã buimi = ca unã buimi, ca un baltsu, zãvon, poshi, vlashcã, etc.)
{ro: şal, fular de femei}
{fr: châle, foulard de femmes}
{en: shawl, scarf (woman)}
ex: purta nã buimi (un shal) di sirmã; mãili cu baltsuri sh-cu buimi; ndzarea acupirea cu-unã buimi
(expr: ca un vel, poshi) albastrã citiili a casilor
§ buiumi/buiume (bu-ĭú-mi) sf buiunj (bu-ĭúnjĭ) – (unã cu buimi)
civitlii/civitlie
civitlii/civitlie (ci-vit-lí-i) sf civitlii (ci-vit-líĭ) – hromã albastrã-vinitã (niheamã ma ncljisã) tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lulachi; lulachi, nalbastru, albastru, vinit, njirlu, nirugalaz, galan
{ro: albastru indigo}
{fr: couleur bleu foncé}
{en: a blue dark color as that from the indigo plant}
ex: nsus, ugeaclu eara dat cu civitlii (buisit njirlu, cu lulachi)
colã1
colã1 (có-lã) sf fãrã pl – lugurii tsi s-aflã tu multu lucri tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, simintsã, gãrnutsã di grãn, misur, yimishi, pãtãts, etc.); colã, papã, niziste
{ro: scrobeală}
{fr: amidon}
{en: starch}
ex: cãmeashi cu colã (niziste); poartã cãmesh dati cu colã; cola easti albã shi albastrã
§ acoalã2 (a-cŭá-lã) sf fãrã pl – (unã cu colã1)
ex: acoalã (niziste) di cãmesh
ligoaci/ligoace
ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) sf ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, tsi fac lãludz galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca tsiva umbreli cu coadã lungã; [Tachi Papahagi nu-l cunoashti ghini zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur: (i) plantã njicã (catsitã?) cu frãndzãli suptsãri shi ndreapti, sh-cu-unã singurã lili-ci njicã, albã tsi sh-u-adutsi cu-un chipur; (ii) agru-lilici njicã (?yioarã, manushachi, musahi?), mushat anjurzitoari, di-unã hromã vinitã, njirlã, trandafilii i albã tsi easi dit unã tseapã dit loc shi creashti pri cãmpu shi prit pãduri; (iii) lilici njicã tsi poati s-aibã ma multi hromi: galbinã, albastrã, vinjitã, aroshi, etc. criscutã di om tri mushuteatsã]
{ro: ghiocel; viorea; primulă}
{fr: perce-neige; violette; primevère}
{en: snow drop; violet; primrose}
ex: floari di ligoaci; ligoacea easti nã lilici
lulachi
lulachi (lu-láchĭŭ) sn lulachiuri (lu-lá-chĭurĭ) –
1: unã plantã cari (cu hirbearea) da unã hromã albastrã-vinitã cu cari s-buisescu stranji;
2: hroma datã di lulachi, tsi sh-u-adutsi cu hroma-a lãludzlor di ghiurghiuvan; civitlii, vinit, njirlu;
(expr: lulachi = muceali di sudoari)
{ro: civit, planta indigo, culoarea indigo}
{fr: couleur bleu foncé}
{en: indigo plant; a blue dark color as that from the indigo plant}
ex: vãpsim cu lulachi; caljlji-s lulachi
(expr: muceali-vinits di sudoari), coada, vãrvurã tu vimtu
milani/milane
milani/milane (mi-lá-ni) sf milãnj (mi-lắnjĭ) – muljiturã cu cari sã ngrãpseashti (sh-poati s-aibã ma multi hromi, lai, veardi, albastrã, aroshi); mulami;
(expr:
1: nj-cher milanea = nj-cher mintea, minduirli;
2: tu cac cher milanea = geaba cilistãsescu, nu fac vãrnã hãiri;
3: (oclju, cãsmeti, mirã) di milani, ca milanea = nibunã, slabã, lai ca milanea)
{ro: cerneală}
{fr: encre}
{en: ink}
ex: marea si s-facã milani
(expr: lai ca milanea); cãsmetea-a mea di cãtrani sh-di milani
(expr: cãsmeti lai slabã, urutã); tu cac chirea milãnjli
(expr: ncot cilistãsea, nu fãtsea hãiri); tsi sã-nj cher milãnjli
(expr: minduirli, mintea) tora?; nu easti milani tu cãlãmar; oclji di milani
(expr: lãi ca milanea); apa yini tulburi milani
(expr: lai ca milanea)
§ mulami/mulame (mu-lá-mi) sf mulãnj (mu-lắnjĭ) – (unã cu milani)
mushinghinã
mushinghinã (mu-shin-ghí-nã) sf mushinghini/mushinghine (mu-shin-ghí-ni) – hroma galanã (njirlã, albastrã) dishcljisã
{ro: albastru deschis}
{fr: bleu ouvert}
{en: open blue}
safir
safir (sa-fírŭ) sn safiri/safire (sa-fí-ri) – cheatrã scumpã, di hromã albastrã nyilicioasã, multu mushatã tsi s-bagã la giuvairi (neali, veari, etc.)
{ro: safir}
{fr: saphir}
{en: saphire}
ex: purta veri cu chetri di safir
§ safiri/safire (sa-fí-ri) sf safiri (sa-fírĭ) (unã cu safir)