|
|
bãsmã
bãsmã (bãs-mắ) sm bãsmadz (bãs-mádzĭ) – cumatã di tsãsãturã suptsãri (pãndzã) di bumbac (mitasi, etc.), dit cari muljerlji sh-fac fustãnj i cu cari sh-acoapirã caplu; bãsmai, dãrmã, pãndzã
{ro: basma}
{fr: cotonnade; indienne}
{en: coton fabric}
ex: di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); purta nã fustani di bãsmã; acumpãrai trei cots di bãsmã
§ bãsmai/bãsmae (bãs-má-i) sf bãsmãi (bãs-mắĭ) – (unã cu bãsmã)
ex: nj-feci nã fustani di bãsmai
bãsmai/bãsmae
bãsmai/bãsmae (bãs-má-i) sf – vedz tu bãsmã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãsmãbãsmãu
bãsmãu (bãs-mắŭ) sm bãsmadz (bãs-mádzĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz bãsmã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcishiti/cishite
cishiti/cishite (ci-shí-ti) sf cishits (ci-shítsĭ) –
1: lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã paradigmã di hãrli tsi li au tuti lucrili dit aradã); mostrã, paradigmã, iurnecã, urnechi;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã
{ro: mostră; fel, soi}
{fr: échantillon; sorte, espèce}
{en: sample; sort, kind}
ex: avea cishiti (tuti soili) di prãmãtii tu ducheanea-lj; aestã easti altã cishiti (soi); unã altã cishiti (soi) di bãsmã ishi; tini eshti altã cishiti (soi di om)
cot2
cot2 (cótŭ) sm cots (cótsĭ) shi sn coati/coate (cŭá-ti) – misurã veaclji (di vãrã 60cm, ca dipãrtarea di la cotlu-a bratslui pãnã la mãnã); hãlati (veargã) cu cari s-misurã cãts “cots” ari un lucru; pihi
{ro: cot, linie de măsurat}
{fr: aune, jauge}
{en: old measure, measuring rod}
ex: doi cots di bãsmã agiungu; lja cotlu (pihea, hãlatea ti misurari) a aishtui; doi cots (vãrã metru sh-cartu) neaua lu-anvãli; lungã di un cot (di vãrã 60cm); cãts cots suntu di pi loc pãnã n tser?; lj-spuni a amirãlui cã cotslji di cheadini ditu aestã cãrutsã easti nãltsimea di pi loc pãnã n tser
dãrmã2
dãrmã2 (dắr-mã) sf dãrmi/dãrme (dắr-mi) – cumatã mari di bãsmã (pãndzã di bumbac, mitasi, etc.) cu cari muljerlji sh-acoapirã caplu, sh-fac fustãnj, sh-poartã lucri, etc.; bruboadã, bãsmã, bãsmai, pãndzã
{ro: basma mare}
{fr: grand fichu}
{en: large piece of fabric}
ex: yineam din pãzari cu dãrma mplinã
§ darmã (dár-mã) sf darmi/darme (dár-mi) – cumatã di pãndzã (bãsmã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; dartmã, drapnã, dramnã, lãhurã, lãhuri, mãndilã, distimeli, baltsu, zãvon, cãftani, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj, etc.
{ro: broboadă}
{fr: sorte de fichu, de voile de tête chez les paysannes}
{en: head scarf}
§ dartmã (dárt-mã) sf dartmi/dartme (dárt-mi) – (unã cu darmã)
§ drapnã (dráp-nã) sf drapni/drapne (dráp-ni) – (unã cu darmã)
§ dramnã (drám-nã) sf dramni/dramne (drám-ni) – darmã lai purtatã di-aradã di muljerli tricuti tu ilichii
{ro: broboadă neagră purtată de-obicei de bătrâne}
{fr: sorte de fichu noir, de voile de tête chez les femmes et les vieilles}
{en: black scarf, ordinarily worn by old women}
ex: ligatã n cap cu dramna, ashi cum s-leagã nivishteanili; moashi s-arãdãpsirã deavãrliga, cu damnili lãi, sh-acãtsarã s-lu plãngã
foarticã
foarticã (fŭár-ti-cã) sf foartits (fŭár-titsĭ) – hãlati trã tãljari lucri (pãndzã, peri, hiri, lãnã, etc.), adratã di dauã ca soi di cãtsuti, acãtsati tu mesi cu-unã vidã tsi li-alasã si s-shutsã un pisti-alantu, sh-cari au di-unã parti lipida sh-di-alantã parti mãnarlu (ca un nel) di cari suntu acãtsati sh-minati cu mãna; foarficã;
(expr:
1: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
2: suntu (stranji) dit foarticã = stranji nali, cãt tricurã prit foarticã)
{ro: foarfeci}
{fr: ciseaux}
{en: scissors}
ex: tsi-s doi frats tsi tutu-s-bashi? (angucitoari: foartica); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); dauã surãri cu un buric, nãsi-aspargu, nãsi-adarã, nãsi nã nvescu earnã, vearã (angucitoari: foartica); foartits trã tundeari oili; foartica-aestã nu talji
§ foarficã (fŭár-fi-cã) sf foarfits (fŭár-fitsĭ) – (unã cu foarticã)
§ furtichedz (fur-ti-chĭédzŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/fur-ticare (fur-ti-cá-ri) – talj cu foartica; tundu (perlji) cu foartica; foartic, nfoartic, tundu;
(expr: mi furtichedz = mãc multu; mi ndop cu multã mãcari)
{ro: forfeca, tunde}
{fr: couper avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: furticheadzã-nj (talji-nj cu foartica) cãmeasha; nj-furticã (nj-tãlje cu foartica) bãsmãlu, nj-lu featsi peatitsi, peatitsi; mi-aspãreai cãt furticã
§ foartic (fŭár-ticŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/furticare (fur-ti-cá-ri) – (unã cu furtichedz)
ex: nu pot s-foartic cã mi doari pilicarlu
§ furticat (fur-ti-cátŭ) adg furticatã (fur-ti-cá-tã), furticats (fur-ti-cátsĭ), furticati/furticate (fur-ti-cá-ti) – tsi easti tãljat cu foartica; nfurticat, tumsu, tumtu
{ro: forfecat, tuns}
{fr: coupé avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: nj-u deadi cãmeasha furticatã (tãljatã cu foartica)
lãhurã
lãhurã (lã-hú-rã) sf lãhuri/lãhure (lã-hú-ri) – cumatã di pãndzã lai i albã (multi ori chindisitã) cu cari muljarea sh-acoapirã caplu, perlu i gusha; lãhuri, mãndilã, baltsu, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, cãlimcheari, cãlimcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri, bãrbulj
{ro: năframă, fular de caşmir}
{fr: fichu blanc ou noir; châle de cashemire}
{en: head scarf, cachemire shawl}
§ lãhuri/lãhure (lã-hú-ri) sf lãhuri (lã-húrĭ) – (unã cu lãhurã)
§ ljahurã (ljĭá-hu-rã) sf pl(?) – (pãndzã, baltsu, lãhuri, cãmeashi, fustani, etc.) di cashmiri
{ro: de caşmir}
{fr: de cashemire}
{en: made of cachemire material}
ex: si nviscu cu ljahurã fustani
§ leurii/leurie (le-u-rí-i) sf leurii (le-u-ríĭ) – mãndilã aroshi cu cari muljerli sh-acoapirã di-aradã caplu
{ro: basma roşie}
{fr: voile rouge de tête}
{en: head red scarf}
ex: sh-liga caplu cu leuria-atsea naua
mostrã
mostrã (mós-trã) sf mostri/mostre (mós-tri) –
1: lucru (dit unã aradã di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra sã-lj si veadã hãrli (ca unã paradigmã di hãrli tsi li au tuti lucrili dit aradã); cishiti, paradigmã, iurnecã, urnechi;
2: soi, turlii, luyii, sorti, sortã; (l-tsãn ti mostrã = l-tsãn mash ashi, cã nu-am ananghi di el, “tra s-lu-am, s-lu-aspun, si s-veadã, etc.”; l-tsãn trã oauã-aroshi)
{ro: mostră}
{fr: échantillon, petit fichu}
{en: sample}
ex: nj-adusi mostri di bãsmã ca s-nji fac unã fustani; pi mostra (urnechea) aestã-nj cruii fustanea; nu mi-ariseashti mostra (iurneca); trã mostrã (ca paradigmã, tra s-aspunã soea)!; mi tsãni trã mostrã
(expr: nu shtiu trã tsi mi tsãni, cã nu-ari-ananghi di mini) shi trã oauã aroshi
tsipã2
tsipã2 (tsí-pã) sf tsipi/tsipe (tsí-pi) – cumatã di pãndzã (bãsmã) suptsãri (multi ori di sirmã) cu cari muljarea sh-acoapirã fatsa i caplu (sh-cari, cãndu easti di hromã lai, u poartã ca semnu di jali); schepi, shchepi, aschepi, mãndilã, cimber, lãhurã, baltsu, vlashcã, poshi, zãvon, zvon, etc.; (fig: tsipã = peaji, petur)
{ro: văl subţire (de doliu)}
{fr: toile mince, espèce de voile (mouchoir) de tête, crêpe}
{en: headscarf, black (mourning) crape}
ex: pri cap purta tsipã (schepi) lai; mplitea pãrpodz suptsãri ca tsipa; apili s-acupirirã cu unã tsipã (fig: peaji) suptsãri di gljets
yiur
yiur (yĭúrŭ) sn yiuri/yiure (yĭú-ri) – urmã tsi s-veadi ca unã cijdii (aradã, bair, dãrã, rãncai) pi-unã lugurii di altã hromã; mardzinea ca un tserclju tsi u-ari un lucru arucutos (gurguljitos, stronghil); yiurã, yir, tserclju, urmã, aradã, dãrã, rãncai, etc.
{ro: cerc, dungă, urmă}
{fr: cercle, circuit, raie, trace}
{en: circle, trace, stripe, streak}
ex: mplãtea trei yiuri (arãdz) ghirvezi; tortul ud di-asdoari, lj-alasã yiur (urmã) pri gushi; nu mi-arãseashti bãsmãlu cu ghiuri; nu-nj deadi ghini oda cu cãlcheri, alãsã ghiuri (urmi, dãri)
§ yiurã (yĭú-rã) sf yiuri/yiure (yĭú-ri) – (unã cu yiur)
§ yir (yírŭ) sn yiri/yire (yí-ri) – (unã cu yiur)
ex: tortul lj-alãsã yir pri gushi
§ yirlandã (yir-lán-dã) sf yirlandi/yirlande (yir-lán-di) – mardzini di pãndzã i chendimã adãvgatã la unã fustani i poalã
{ro: bordură (adăugată la un şorţ sau rochie)}
{fr: bordure (ajoutée a une robe ou un tablier)}
{en: border, fringe (added to a dress or an apron)}