DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bashac

bashac (ba-shĭácŭ) sm, sf bashachinã (ba-shĭa-chí-nã), bashats (ba-shĭátsĭ), bashachini/bashachine (ba-shĭa-chí-ni) – un tsi alagã di casã-casã tra s-vindã lucri (ma multu, zãrzãvãts shi yimishi, shi, tu chirolu veclju, di-aradã pri lãnã, tu loc di paradz); manafi, culcusuri
{ro: vânzător ambulant}
{fr: vendeur ambulant (qui vend surtout des fruits)}
{en: peddler (mostly of fruits and vegetables)}
ex: na! iu yini un bashac cu mula ncãrcatã cu prash; Bebi s-adrã bashac; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; bashachina (muljarea-a bashaclui) lu-agiuta bashaclu cu yixirea-a poamilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãntãnã

fãntãnã (fãn-tắ-nã) sf fãntãnj (fãn-tắnjĭ) – apã di izvur tsi azvoami dit loc, ma multu la munti; apã di izvur tsi s-adunã ca tu-unã soi di groapã ningã loclu di iu azvoami; apã di izvur tsi easti adusã (tu chirolu veclju cu-unã cãrutã) tu mesea di hoarã; funtãnã, izvur, izvor, cap-di-arãu
{ro: izvor, fântână}
{fr: fontaine, source}
{en: source, spring, fountain}
ex: nã nveastã adãratã, di tuts i bãshatã (angucitoari: fãntãna); urãtã, mushatã, tuts mi bashã (angucitoari: fãntãna); un gioni shadi n cali shi-l bashi njicu-sh-mari (angucitoari: fãntãna); bium apã la fãntãna di la munti; tu cãsãbadzlji turtseshtsã suntu multi fãntãnj; cuclu sh-cãntã strã fãntãnj; adãrarã fãntãnj multi shi scriarã numa-a lor; vrum s-n-adunãm la fãntãna dit pãduri; lj-spusi sã s-ducã la fãntãna iu yinea Mushata-a-Loclui di sã scãlda; fãntãnã pri-iu cura apã di-amalamã; ningã gura di fãntãnã shidea lamnja cu gura dishcljisã; alãga trã fãntãna tsi da oclji

§ funtãnã (fun-tắ-nã) sf funtãnj (fun-tắnjĭ) – (unã cu fãntãnã)
ex: alãga ti funtãna tsi da oclji

§ fãntãnjoarã (fãn-tã-njĭŭá-rã) sf fãntãnjoari/fãntãnjoare (fãn-tã-njĭŭá-ri) – fãntãnã njicã; fãntãneauã, fãntãnici, fãntãnicã
{ro: izvor mic, fântânioară}
{fr: petite source}
{en: small source, small spring}
ex: fãntãnj, fãntãnjoari, ea dats-nã trã beari; la fãntãnjoari; vãzescu treili fãntãnjoari

§ fãntãneauã (fãn-tã-neá-ŭã) sf fãntãneali/fãntãneale (fãn-tã-neá-li) – (unã cu fãntãnjoarã)
ex: sã dispustuseascã sum aumbra di cupaci, di ningã fãntãneauã; suntu doauã fãntãneali; lãcrinjli acãtsarã sã-lj curã ca dit doauã fãntãneali di ntr-oclji

§ fãntãnicã (fãn-tã-ní-cã) sf fãntãnitsi/fãn-tãnitse (fãn-tã-ní-tsi) – (unã cu fãntãnjoarã)

§ fãntã-nici/fãntãnice (fãn-tã-ní-ci) sf fãntãnici/fãntãnice (fãn-tã-ní-ci) – (unã cu fãntãnjoarã)
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); lj-u deadirã cãrarea, nacã da di vãrã fãntãnici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gugustedz

gugustedz (gu-gus-tédzŭ) (mi) vb I gugustai (gu-gus-táĭ), gugustam (gu-gus-támŭ), gugustatã (gu-gus-tá-tã), gugusta-ri/gugustare (gu-gus-tá-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi lj-portu; gugustescu, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, angãljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, bash, hiritisescu, hiritsescu
{ro: îmbrăţişa, săruta}
{fr: embrasser, baiser}
{en: embrace, kiss}
ex: ca purunghilj nã gugushteam (bãsham)

§ gugustat (gu-gus-tátŭ) adg gugustatã (gu-gus-tá-tã), gugustats (gu-gus-tátsĭ), gugustati/gugustate (gu-gus-tá-ti) – tsi easti acãtsat ãn bratsã shi stres la cheptu; tsi ari mãna (fatsa, frãmtea, budzãli, etc.) ahuliti di budzãli-a unui; gugustit, mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsat, ambrãtsitat, angãljisit, ncurpiljat, pushtuit, bãshat, hiritisit, hiritsit
{ro: îmbrăţişat, sărutat}
{fr: embrassé baisé}
{en: kissed, embraced}

§ gugustari/gugustare (gu-gus-tá-ri) sf gugustãri (gu-gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-gugusteadzã (sã mbrãtsiteadzã, s-bashi); gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsari, ambrãtsitari, angãljisiri, ncurpiljari, pushtuiri, bãshari, hiritisiri, hiritsiri
{ro: acţiunea de a îmbrăţişa, de a săruta; îmbrăţişare; sărutare}
{fr: action d’embrasser, de baiser; embrassade, baiser}
{en: action of embracing, of kissing; embrace, kiss}

§ gugustescu (gu-gus-tés-cu) (mi) vb IV gugustii (gu-gus-tíĭ), gugusteam (gu-gus-teámŭ), gugustitã (gu-gus-tí-tã), gugustiri/gugustire (gu-gus-tí-ri) – (unã cu gugustedz)

§ gugustit (gu-gus-títŭ) adg gugustitã (gu-gus-tí-tã), gugustits (gu-gus-títsĭ), gugustiti/gugustite (gu-gus-tí-ti) – (unã cu gugustat)

§ gugustiri/gugustire (gu-gus-tí-ri) sf gugustiri (gu-gus-tírĭ) – (unã cu gugustari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hiritisescu

hiritisescu (hi-ri-ti-sés-cu) (mi) vb IV hiritisii (hi-ri-ti-síĭ), hiritiseam (hi-ri-ti-seámŭ), hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisiri/hiri-tisire (hi-ri-ti-sí-ri) –
1: fac un semnu i dzãc un zbor di vreari (sãnãtati, urari, tinjii, ambãreatsã, etc.) cãndu mi dispartu icã mi aflu cu cariva; pitrec ncljinãciunj shi zboarã di vreari (di urari, di sãnãtati, etc.) a unui di cari escu diparti; hiritsescu, bunuescu, ghinuescu, cãlimirsescu, prishindescu;
2: lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzãli mãna (frãmtea, budzãli, etc.) tra s-aspun a unui cã-lj portu vreari (tinjii, ascultari, etc.); bash tu-unã fatsã sh-deapoea pi-alantã; hiritsescu, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, angãljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, bash, gugustedz, gugustescu
{ro: saluta; îmbrăţişa, săruta}
{fr: saluer; embrasser, baiser}
{en: greet, salute; embrace, kiss}
ex: tricu piningã afendi sh-lu hiritisi (ghiunui); hiritisirã (bãsharã) iconjli

§ hiritisit (hi-ri-ti-sítŭ) adg hiritisitã (hi-ri-ti-sí-tã), hiritisits (hi-ri-ti-sítsĭ), hiritisiti/hiritisite (hi-ri-ti-sí-ti) –
1: tsi-lj s-ari dzãsã un zbor la unã andamusi, i-lj s-ari faptã un semnu, tra sã-lj s-aspunã vreari (tinjii, etc.); hiritsit, bunuit, ghinuit, cãli-mirsit, prishindit;
2: tsi easti acãtsat ãn bratsã shi stres la cheptu; tsi easti cu mãna (fatsa, frãmtea, budzãli, etc.) ahuliti di budzãli-a unui; hiritsit, mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsat, ncurpiljat, angãljisit, pushtuit, bãshat, gugustat, gugustit
{ro: salutat; îmbrăţişat, sărutat}
{fr: salué; embrassé baisé}
{en: greeted, saluted; embraced, kissed}

§ hiritisiri/hiritisire (hi-ri-ti-sí-ri) sf hiritisiri (hi-ri-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea s-ghinueashti (s-gugusteadzã, sã mbrãtsiteadzã, s-bashi, etc.); hiritsiri, bunuiri, ghinuiri, cãlimirsiri, prishindiri; mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsari, angãljisiri, ncurpiljari, pushtuiri, bãshari, gugustari, gugustiri
{ro: acţiunea de a saluta, de a îmbrăţişa, de a săruta; salutare, îmbrăţişare; sărutare}
{fr: action de saluer; d’embrasser, de baiser; salutation, embrassade, baiser}
{en: action of greeting, of saluting; of embracing, of kissing; greeting, embrace, kiss}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn