|
|
bãrtsiri/bãrtsire
bãrtsiri/bãrtsire (bãr-tsí-ri) sf bãrtsiri (bãr-tsírĭ) – cheatrã mari; bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr: mãcã bãrtsiri, arucuteashti bãrtsiri = zburashti glãrinj; scoati zboarã goali din gurã, fãrã nitsiunã simasii; talji papardeli (curnufexali, chirturi, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc); etc.)
{ro: pietroi, bolovan, stâncă}
{fr: pierre, bloc, rocher}
{en: large stone, large piece of rock}
ex: muntili atsel mash cheatrã sh-bãrtsiri eara; di zori, sh-bãrtsirli s-disicã; lu-agudii cu bãrtsirea; s-arupsi nã bãrtsiri dit munti shi apitrusi nã casã; lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri
§ bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) – (unã cu bãrtsiri)
ex: ursa arucutea bizbilji strã cãshari; s-arucuti (s-arupsi sh-cãdzu) dit munti unã bizbilji; arucuteashti mash bizbilji
(expr: zburashti mash glãrinj)
albu
albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili
bizbilji/bizbilje
bizbilji/bizbilje (biz-bí-lji) sf – vedz tu bãrtsiri
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãrtsiricheatrã
cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;
hãlitsã
hãlitsã (hã-lí-tsã) sf hãlitsã (hã-lí-tsã) – cumatã di cheatrã; loc mplin di chetsrã; hãlichi, pishtireauã, pishcireauã, spiljauã, spilj, shcarpã, scarpã, shcãmbã
{ro: piatră, stâncă, stâncărie}
{fr: caillou, rocher}
{en: rock}
§ hãlichi/hãliche (hã-lí-chi) sf hãlichi (hã-líchĭ) – loc tsi easti mplin di chetsrã; cumatã njicã di cheatrã; loc mplin di chetsrã; cheatrã, shombur, hãlitsã, bãrtsiri, bizbilji
{ro: pietricică, pietrărie}
{fr: petite pierre, caillou, contrée rocheuse}
{en: rock, stony land}
himã1
himã1 (hí-mã) sf fãrã pl – loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; nhimã, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã; (fig: himã = nghios, hima, la vali, la cãmpu)
{ro: prăpastie}
{fr: précipice, abîme, gouffre, aval}
{en: abyss, chasm, precipice, downstream}
ex: la dirveni, nghios, tu himã; armãnjlji freadzirã tu himã (fig: nghios, cãtrã la cãmpu, cãtrã njadzãdzuã)
§ nhimã (nhí-mã) sf fãrã pl – (unã cu himã)
ex: pri-aoa easti greu ti dipuneari, cã easti multu nhimã (arãpos);
§ hima (hí-ma) adv –
1: loc tsi easti ma nghios di un altu loc (tsi s-aflã ma nsus); nghios cãtrã la vali; nghios cãtrã cãmpu trã irnari; ãnghios, nghios, nghiosura, nhima, n vali, ahi-mura, hambla, mpadi, pogor, pãgor, pugor;
2: (dipuni) cãtrã nghios, cãtrã halazmo
{ro: jos}
{fr: en bas, en aval; vers la plaine, vers la demeure d’hiver}
{en: down, downstream}
ex: fudzi hima (cãtrã nghios); alunica cãtrã hima (nghios); lj-ded cali a oului hima nghios pri chetri sh-pri bãrtsiri; hima (nghios) lja cãrarea; sh-u deadi hima nghios cãtrã-aclo; tutã noaptea dipun hima (la vali), bairi di cãrvãnj; duchi cã hima trag (trag cãtrã tu cãmpu); hoara lo trã hima (cãtrã nghios, cãtrã halazmo); lo di hima (lo di cadi, urfãneashti); s-arucuti pãnã hima
§ nhima (nhí-ma) adv – (unã cu hima)
ex: s-mi sãlighits cama nhima (ma nghios)
§ ahimura (a-hí-mu-ra) adv – (unã cu hima)
ex: calea di ahimura (di nghios)
mitirezi/mitireze
mitirezi/mitireze (mi-ti-ré-zi) sf mitirezi (mi-ti-rézĭ) – apanghiu dinãpoea cui poati si s-afireascã atsel tsi s-alumtã cu aruvoljli i tufechili; stizmã di-unã casã i di-unã tsitati nvãrtushatã maxus tra s-hibã un bun apanghiu tr-apãrari tu-unã alumtã cu tufechili; mitirizi
{ro: meterez}
{fr: bastion, rempart}
{en: bastion, rempart}
ex: furlji avea acãtsatã mitirezi (apanghiu) dupã bãrtsiri; aruca tufechi dit mitirezi
§ mitirizi/mitirize (mi-ti-rí-zi) sf mitirizi (mi-ti-rízĭ) – (unã cu mitirezi)
ex: deavãrliga di hoarã avem mitirizi
mushclju2
mushclju2 (músh-cljĭu) sm mushclji (músh-clji) –
1: numã datã la ma multi turlii di planti (ca erghi shcurti), fãrã lilici shi fãrã-arãdãtsinã, cari crescu ca buluchi di hiri tsi sta daima verdzã, tru locuri vlãngoasi, aumbroasi shi ntunicati, pri chetri, arburi shi stizmi dit locuri ntunicati shi nutioasi;
2: soi di plantã (ameastic di jaghinã shi ciupernicã) tsi creashti ca unã soi di petur tsi acoapirã stizmi, chetsrã icã coaji di arburi bitãrnji tu locuri, di-aradã, nutioasi; mushcu, vlagã, zvol, zvolj, zvulj; lichen
{ro: muşchi (plantă), lichen}
{fr: mousse, lichen}
{en: moss, lichen}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju (zvolj) nu acatsã; cheatra mushclju acãtsã
§ mushcu2 (músh-cu) sm mushchi(?) (músh-chi) – (unã cu mushclju2)
ex: adunai mushcu di pi bãrtsiri shi di pi arburi
§ mushcljos2 (mush-cljĭósŭ) adg mushcljoasã (mush-cljĭŭá-sã), mushcljosh (mush-cljĭóshĭ), mushcljoasi/mushcljoase (mush-cljĭŭá-si) – (loc, cheatrã, arburi) acupirit di mushclju
{ro: acoperit de muşchi sau licheni}
{fr: couvert de mousse ou lichen}
{en: covered by moss or lichen}
ex: cheatrã mushcljoasã (acupiritã di mushclju); fag mushcljos; casã cu stiznjili mushcljoasi (acupiriti cu mushclji)
pusii/pusie
pusii/pusie (pu-sí-i) sf pusii (pu-síĭ) – arcarea dinapandiha pristi-un dushman (tsi treatsi prit-un loc shi nu s-ashtipta la-aestu lucru), faptã di-un om (di-unã pãganã, ascheri, etc.), dit-unã carteri iu dushmanlu eara pãndixit shi ashtiptat; loclu iu cariva ashteaptã, aveaglji sh-limirseashti pi-un dushman, ca s-lj-ansarã dinapandiha (s-lu-acatsã, s-lu vatãmã, etc.); pusati
{ro: aleş, ambuscadă, pândă}
{fr: embuscade, guet; défilé utilisé comme embuscade}
{en: ambush, watch, look-out}
ex: geandarlji shi cu puljaclu acãtsarã pusii shi loarã ca s-aminã; aestã pãganã avea acãtsatã pusii; cara acãtsarã pusii, ahurhirã si s-arucã tufechi, ma vãrnu nu s-vãtãmã, mash doi s-pliguirã; tu pusia-a-atsilor bãrtsiri
§ pusati/pusate (pu-sá-ti) sf pusãts (pu-sắtsĭ) – (unã cu pusii)
shcarpã
shcarpã (shcár-pã) sf shcarpi/shcarpe (shcár-pi) – cumatã mari di cheatrã hiptã vãrtos tu loc (tu muntsã, multu arar pi cãmpu), cu stizmi ndreapti sh-multi cohiuri; cumatã di cheatrã; cheatrã, bãrtsiri, bizbilji, pishtireauã, pishcireauã, spiljauã, spilj, scarpã, shcãmbã, hãlitsã, hãlichi
{ro: stâncă}
{fr: rocher}
{en: large rock, crag}
ex: s-alinã pi-unã shcarpã di iu s-videa tut cãsãbãlu; analti shcarpi (shcãmbi); astupã-lã via cu vãrnã shcarpã; cãrãri di shcãrpi (shcãmbi); ti hidz prit shcarpi ca un sharpi
§ scarpã (scár-pã) sf scarpi/scarpe (scár-pi) – (unã cu shcarpã)
§ scãrcã (scắr-cã) sf pl(?) – loc cu multi chetri (loc chitros, iu omlu nu poati sã-sh creascã unã ayinji)
{ro: loc pietros}
{fr: endroit pierreux impropre pour la vigne}
{en: stony land}
§ scãrpos (scãr-pósŭ) adg scãrpoasã (scãr-pŭá-sã), scãrposh (scãr-póshĭ), scãrpoasi/scãrpoase (scãr-pŭá-si) – (loc di la munti mplin di shcãmbi) tsi easti multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã cã easti lishor ca s-cadã shi sã-sh facã arãu; tsi easti ncljinat shi ahãndos ca unã arãpã; arãpos, rãpos, aripidinos
{ro: râpos, prăpăstios}
{fr: abrupt, éscarpé}
{en: abrupt, steep}
ex: un plai scãrpos (arãpos); un creac scãrpos; unã vali scãrpoasã; s-alipidã cãtrã Ciuca scãrpoasã (cu-arãpi, cu gremuri)
§ shcãmbã (shcắm-bã) sf shcãmbi/shcãmbe (shcắm-bi) – (unã cu shcarpã)
ex: bãgã nã shcãmbã (cheatrã) mari tu cufinã
§ shombur (shĭóm-burŭ) sn shomburi/shombure (shĭóm-bu-ri) – cheatrã njicã, shomburã, chitritseauã
{ro: pietricică}
{fr: petite pierre, caillou}
{en: small stone, pebble}
ex: shcarpili-lj si pãrea cã suntu nishti shomburi (chitritseali)
§ shomburã (shĭóm-bu-rã) sf shombu-ri/shombure (shĭóm-bu-ri) – (unã cu shombur)
vãrtuti/vãrtute
vãrtuti/vãrtute (vãr-tú-ti) sf pl(?) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri (lishoari i greali); dinami, puteari, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: vârtute, vigoare, tărie}
{fr: vigueur, puissance; dureté}
{en: vigor, power}
ex: ari multã, mari vãrtuti (puteari, dinami); vidzãndalui ahãtã vãrtuti (puteari) di om; tsi sh-cunoashti-a lui vãrtuti (puteari); nj-bãgai tutã vãrtutea, ma nu lj-u putui; el poati s-adarã thãmãturyii cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; s-dai cu coarda pisti nãsh di pi prisuprã, cu mari vãrtuti; agudeashti cu ahãtã vãrtuti, tsi tãlje lamnja n doauã bucãts; aflã cã suflitlu shi vãrtutea a ficiorlui di-amirã sta n coarda-lj
§ virtuti/virtute (vir-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
§ vurtuti/vurtute (vur-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
ex: frãnsirã vurtutea (putearea) a apishtilor
§ vãrtusha-mi/vãrtushame (vãr-tu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vãrtuti)
§ vãrtos1 (vãr-tósŭ) adg vãrtoasã (vãr-tŭá-sã), vãrtosh (vãr-tóshĭ), vãrtoasi/vãrtoase (vãr-tŭá-si) – tsi ari puteari; tsi easti cu dinami; (lucru) tsi easti sãnãtos shi s-frãndzi (s-arupi, disicã, etc.) greu; cadãr, cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, putut, ndrumin, silnãos, sãlnios, silnãvos, sãluios
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti multu vãrtos (sãnãtos), nu pot s-lu frãngu; ayisite Dumnidzale, ayisite vãrtoase (putute); boatsi multu vãrtoasã (sãnãtoasã); doilji eara vãrtosh (cu dinami); vinili suntu vãrtoasi (sãnãtoasi); tricu multu chiro pãnã s-frigã inima, cã eara vãrtoasã ca cheatra; un sinjac, gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit; trei bucãts di gljets, groasi shi vãrtoasi ca bãrtsiri; strigã cu boatsi vãrtoasã shi dzãsi; lj-aspusi putearea-a lui vãrtoasã; doilji eara gionj, doilji eara vãrtosh; eshti cama gioni, cama sãnãtos shi cama vãrtos di mini
§ vãrtos2 (vãr-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; cu multã puteari (dinami, vãrtuti, etc.); multu, baea, malã di