|
|
bicã1
bicã1 (bí-cã) sf fãrã pl – partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli (numã datã di dadi, ma multu cãndu zburãscu cu ficiuritslji); buric, bãric, bric, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig: bicã = om tsi ari buriclu (pãntica) mari; buricos, pãnticos, fuljinos)
{ro: burtă}
{fr: ventre, panse}
{en: belly}
ex: mi doari bica (pãntica)
bishinã
bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?
§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)
§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;
buric
buric (bu-rícŭ) sn buricuri (bu-rí-curĭ) –
1: urma (semnul) tsi-armãni pri pãntica-a omlui (tu mesi, nãinti shi nsus), dupã tsi-lj si talji matslu-a natlui (ta si s-dispartã di dadã-sa), tu oara tsi s-amintã; mãrdzeaua-a buriclui (di la buric); bãric, bric;
2: partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, pãntic, pãnticã, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: buriclu (di pãduri, di cireap, etc.) = mesea (di pãduri, di cireap, etc.); expr:
2: nji s-alichi buriclu (di vreari) = am mari mirachi; cãdzui tu multã vreari; (feata) u-am tu mari vreari;
3: nji s-alichi buriclu (ti-un lucru) = am mari mirachi shi voi s-lu-am (un lucru);
4: nji s-alichi buriclu (di foami) = nj-easti multã foami, hiu lishinat di foami;
5: nj-fudzi buriclu (di fricã) = lãhtãrsescu;
6: nj-fudzi buriclu (di agnos) = nji si fatsi greatsã; nj-yini s-versu;
7: nj-adun buriclu = isihãsescu;
8: buriclu-nj si bagã mpadi = nj-easti multu di multu njilã;
9: easti cu buriclu la gurã = easti greauã, easti cu sartsinã, ashteaptã njic;
10: mi doari buriclu; mi mushcã buriclu = (i) mi doari pãntica; (ii) cãdzui tu mari vreari)
{ro: buric; burtă}
{fr: nombril; ventre}
{en: navel; belly}
ex: cuib di ciuciuleai, tu mesea di plai (angucitoari: buriclu); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); lj-si videa mãrdzeaua di la buric; buriclu a ficiuriclui; babã s-cljamã atsea cari talji buriclu a natslor; ti mushcã buriclu
(expr: ti doari pãntica di multã mãcari tsi-ai faptã); u vidzu feata shi-lj s-alichi buriclu (shi-lj cãdzu tu mari vreari); di fricã, nj-fudzi buriclu
(expr: mi-acãtsã lãhtara); lj-ari fudzitã buriclu
(expr: lj-s-ari faptã multã greatsã); him tu buriclu (fig: mesea) a earnãljei; agiumsi tu buriclu (fig: tu mesea) di pãduri; pitrumsi pãn tu buriclu (fig: tu mesea) a pãduriljei; u-arucã pãnã tu buriclu (fig: tu mesea) di cireap; tu buriclu a dunjailjei
(expr: sh-tu mesea-a lumiljei, a loclui, tu guvã di sharpi) s-ti-ascundeari va-nj ti aflu; nj-u njilã sh-trã tini, ma trã mini, buriclu-nj si bagã mpadi
(expr: trã mini nj-easti multu ma multu njilã)
§ bãric (bã-rícŭ) sn bãricuri (bã-rí-curĭ) – (unã cu buric)
muceali/muceale
muceali/muceale (mu-cĭá-li) adg invar, adv – ud multu di multu; molj, amolj, muclishti, lercã, pãpulj, pupulj, bljondã, saragarã, chicutã;
(expr: mi fac muceali = (i) asud multu; (ii) lucredz multu greu)
{ro: ud leoarcă}
{fr: mouillé, trempé jusqu’au os}
{en: wet, soaked}
ex: escu ud muceali; ploaea n-adrã muceali (nã udã multu); mi feci muceali (mi udai multu; icã expr: asudai multu)
§ muclishti/muclishte (mu-clish-ti) adg invar, adv – (unã cu muceali)
§ mucilescu (mu-ci-lés-cu) (mi) vb IV mucilii (mu-ci-líĭ), mucileam (mu-ci-leámŭ), mucilitã (mu-ci-lí-tã), muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) – (mi) ud di ploai; (mi)-arucutescu tu apã (murdarã, cu lãschi); lãvushescu di lãschi; sufrusescu stranjili di ploai; muhlidzãscu; muciulescu, nghihuredz; (mi) murdãripsescu, lãvushescu, ncarcu, mãryescu, etc.
{ro: (se) uda de ploaie; bălăci; mucegăi}
{fr: (se) mouiller de pluie; patauger; chancir; salir, souiller}
{en: get wet from rain; splash in the mud; go mouldy; soil, dirty}
ex: nã mucilim (udãm, lãvushim) multu di ploai; s-mucili (s-udã, si ncãrcã, lãvushi) acoala pri cari ngrãpseam
§ mucilit (mu-ci-lítŭ) adg mucilitã (mu-ci-lí-tã), mucilits (mu-ci-lítsĭ), muciliti/mucilite (mu-ci-lí-ti) – tsi easti udat di ploai; tsi s-ari arucutitã tu apã (murdarã, cu lãschi); muciulit, nghihurat; murdãripsit, lãvushit, ncãrcat, mãryit, etc.; (fig: mucilit = tsi ari acãtsatã muhlã; muhlidzãt)
{ro: udat (murdărit) de ploaie; bălăcit; mucegăit}
{fr: mouillé (sali) par la pluie; pataugé; chanci; sailli, souillé}
{en: wet from rain; mouldy; splashed in the mud; soiled, made dirty by the rain}
ex: earam ud mucilit (udat di ploai)
§ muciliri/mucilire (mu-ci-lí-ri) sf muciliri (mu-ci-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti udat di ploai; atsea tsi s-fatsi cãndu un s-arucuteashti tu apã murdarã, cu lãschi; muhlidzãri; muciuliri, nghihurari; murdãripsiri, lãvushiri, ncãrcari, mãryiri, etc.
{ro: acţiunea de a se uda de ploaie; bălăcire, mucegăire}
pãnticã
pãnticã (pắn-ti-cã) sf pãntitsi/pãntitse (pắn-ti-tsi) – partea dit truplu-a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; stumahea di pravdã; pãntic, buric, bãric, bric, bicã, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: pãnticã = stumahi; expr:
2: cu zboarã pãntica nu s-umpli = mash zboarã nu-agiungu, va shi s-fats tsiva;
3: cu pãntica la gurã = (muljari) greauã, cu sartsinã, tsi-ashteaptã njic;
4: easti cu pãntica nafoarã; cu pãntica la soari = easti agiun shi ftoh; poartã mash stranji arupti; easti dispuljat, recicaman, pãrtãlos, etc.;
5: nj-u va pãntica, mi doari pãntica trã… = mi-arãseashti multu, lj-am multã mirachi; u-am (unã featã) tu mari vreari, etc.;
6: ljau nã pãnticã = mãc; mi nãfãtescu;
7: nj-umplu pãntica; nj-u-adar ciuflicã (tsai) pãntica = mi nãfãtescu, mãc multu, ghini, di primansus;
8: mi mãshcã pãntica = mi doari pãntica, stumahea;
9: nj-frec pãntica; nj-aurlã luchi tu pãnticã = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica!);
10: u fac mash trã pãnticã = u fac mash tra s-am tsi s-mãc;
11: lj-fac oasili (lj-fac truplu) moali ca pãntica = l-bat ghini, lj-dau un shcop sãnãtos;
12: plãngu njitslji tu pãntica-a mumãnjlor = easti mari pãvrii, ceash, asparmã, trom, fãnico, chiameti, mãchel, cãrlesh, etc.;
13: ngljatsã njelj tu pãnticã-a mumãnjlor = fatsi multã arcoari)
{ro: burtă, stomah}
{fr: ventre, panse, estomac, abdomen}
{en: belly, abdomen, stomah}
ex: mãcai cu multã orixi ciorba di pãnticã; lu fricã pi pãnticã; tesh pri pãnticã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; a draclui ãlj vinji greu, cã sh-avea dratslji tu pãnticã; mi doari pãntica (fig: stumahea); ciucutish shisha pi pãnticã sh-u frãmsish; nj-umplui pãntica cu mãcari
(expr: mãcai multu); lj-li va pãntica
(expr: lã ari multã mirachi, lu-arãsescu multu); cãndu u vidzu cu pãntica la gurã
(expr: u vidzu cã easti greauã, cu sartsinã), s-pãli; cari s-umplurã dzãlili shi-lj si featsi pãntica pãn di gurã (shi-lj criscu multu pãntica cã eara greauã cu njic); loai nica nã pãnticã
(expr: mãcai ninga nãoarã, multu, di primansus); bãna ma naintea dip ghini, di u-adra sh-el fumealja-lj ciuflicã pãntica
(expr: fumealja-lj mãca ghini, nu agiuna), cu tsi scutea; mãca, bea sh-fudzea cu pãntica adãratã tsai
(expr: nãfãtits); sã s-saturã, s-u-adarã tsai pãntica; lucrãm tri nã pãnticã
plãsturã
plãsturã (plãs-tú-rã) sf plãsturi (plãs-túrĭ) – partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; prãsturã, pãntic, pãnticã, stumahi, bicã, buric, bãric, bric, fuljinã, foali, schimbe, strãbãshinã, strãbishinã; (fig:
1: plãsturã = palju-om, om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: li-aruc (lj-u dau) tu plãsturã = mãc multu)
{ro: burtă}
{fr: ventre, panse}
{en: belly, abdomen}
ex: lj-u deadi tu plãsturã
(expr: mãcã multu); plãstura (fig: palju-omlu) a daraclui!; lã si pãru cã tsãruhili sunt hicati, brãnlu matsã, fustanela plãsturã
§ prãsturã (prãs-tú-rã) sf prãsturi (prãs-túrĭ) – (unã cu plãsturã)
schimbe
schimbe (schim-bé) sm schimbedz (schim-bédzĭ) – partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãntic, pãnticã, bicã, buric, bãric, bric, fuljinã, foali, plãsturã, prãsturã, strãbãshinã, strãbishinã
{ro: burtă}
{fr: ventre, panse}
{en: belly, abdomen}