|
|
bãrghelã
bãrghelã (bãr-ghĭé-lã) sf bãrgheali/bãrgheale (bãr-ghĭá-li) – partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); bãrghelj, gushi, mamcã, mamã
{ro: guşă}
{fr: goître, jabot; fanon, double menton (chez les hommes gras)}
{en: goitre, crop; double chin}
§ bãrghelj (bãr-ghĭéljĭŭ) sn bãrghealji/bãrghealje (bãr-ghĭá-lji) – (unã cu bãrghelã)
bãrghelj
bãrghelj (bãr-ghĭéljĭŭ) sn – vedz tu bãrghelã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: bãrghelãgushi/gushe
gushi/gushe (gú-shi) sf gush (gúshĭ) –
1: partea di nãuntru sh-di nafoarã dit truplu a omlui tsi leagã caplu di cheptu (gura di stumahi shi narea di plimunj); grumadz, gurmadz, gãrgãlan, gãrgãljan, gãrgãlac, gãrginar, gãrcinar, gãrgal;
2: partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamã, mamcã, bãrghelã, bãrghelj;
(expr:
1: gushi di yilii = partea ngustã di nsus a shishiljei pri iu s-bagã apa (yinlu, untulemnul, etc.);
2: pãn di gushi = escu mplin, nj-agiundzi, mi sãturai, am multu;
3: ãl ljau (lu-am) pri gushi = (i) lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, l-curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amarã, lu am pi suflit, etc. (ii) fac s-hibã vãtãmat, l-vatãm;
4: nj-frãngu (nj-arup, nj-ljau) gusha = fug di-aoa, nj-arup (nj-ljau) zverca, nj-ljau pãrtãljli, li cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
5: s-lj-aspindzuri apala di gushi = easti multu gioni sh-livendu;
6: u lo di gushi = u bãshe, u mbrãtsitã;
7: dormu di gushi = doi vruts dormu deadun, unlu tu bratsãli-a alãntui, dormu mbrãtsitats)
{ro: gât, guşă}
{fr: cou; goître, jabot}
{en: neck; goitre, crop}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); nafoarã ca pãpushi, sh-nãuntru sac di palji pãn di gushi; fatsa-aroshi, gusha albã, nu-ari cari s-li bashi; furlu-lj tãlje gusha; tsaplu ari cloput di gushi; gusha di botsã; sum grunj adrã gushi (mamcã, bãrghelã) mari; am borgi pãn di gushi
(expr: escu mplin di borgi, am multã borgi); stipsirã, pri gusha-a mea s-hibã
(expr: mini s-hiu atsel tsi-l stuhineadzã, cãbatea s-hibã a mea); l-loai pri gushi; mi loash pri gushi
(expr: nj-adusish mari ghideri, mi stuhinash, mi vãtãmash); vrea s-loam sh-altu suflit pri gushi
(expr: eara s-vãtãmãm ninga un); va mi tradz pri gushi; nu-l lja pri gushi; ai, scoalã, frãndzi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa); sh-arupsi azã gusha; sh-arupsi azã gusha; arupi-ts gusha
(expr: fudz di-aoa, cã nu voi s-ti ved); shi scoasi gusha
(expr: dusi si-sh facã huzmetea) dupã casã; gioni, si-lj spindzuri apala di gushi
(expr: multu gioni)
§ gushat (gu-shĭátŭ) adg gushatã (gu-shĭá-tã), gushats (gu-sĭhátsĭ), gushati/gushate (gu-shĭá-ti) – tsi easti cu gusha lungã
mamã3
mamã3 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) – partea di nãinti a gãrgãlanlui tsi s-lãrdzeashti shi s-fatsi ca unã pungã (sh-tu cari sta cãtivãrãoarã mãcarea ninti ca s-treacã tu stumahi); mamcã, gushi, bãrghelã, bãrghelj;
(expr: alasã (bagã, fatsi) mamã = fatsi aveari, lj-njardzi lucrul ghini)
{ro: guşă}
{fr: goître, jabot}
{en: goitre, crop}
ex: aushlu-aestu ari mamã (mamcã, bãrghelã) mari; alãsã mamã (featsi bãrghelã, gushi); s-avea dusã s-lji discãntã di mamã, di hãrnit tsi easti bãgã mamã; ma featsi mamã; sh-umplu mama (sh-umplu gusha); gãsca ari mama (gusha) mplinã; aestu porcu ari cama marea mamã (gushi)
§ mamcã (mám-cã) sf mãmtsi (mắm-tsi) – (unã cu mamã3)
§ mãmos (mã-mósŭ) adg mãmoasã (mã-mŭá-sã), mãmosh (mã-móshĭ), mãmoasi/mãmoase (mã-mŭá-si) – tsi ari (tsi easti cu) mamã (gushi, bãrghelã)
{ro: guşat}
{fr: goîtreux}
{en: goitrous}
ex: tu-atsea hoarã, cu njic cu mari suntu mãmosh (cu mamã)
bãrgheljŭ, bãrghelã
RO:guşă; pliu de grăsime
EN:skinfold
FR:pli de graisse au menton etc.
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015