coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;
8: coada-a puljlui sf (pluralu ?) = unã soi di lilici;
9: coada-a njelui sf (pluralu: codzli-a njelui) = unã soi di lilici tsi creashti pri cãmpu; bãrdenji, burdenji;
10: coada-a cucotlui (coá-da-cu-cót-lui) sf (pluralu: codzli-a cucotlui) = numã datã la ma multi turlii di planti tsi crescu mash tu locuri vlãngoasi shi aumbroasi dit pãduri, cu truplu subtsãri, frãndzã lãrdzi shi sumigoasi, sh-cu lilici di ma multi hromi;
11: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
12: coadã di tãpoarã = un dit mesea-a noastrã tsi easti shpiun, prudot i fatsi-agioclu-a dushmanlui fãrã shtirea-a noastrã;
13: coadã di oclju (a ocljului) = mardzinea di nastãnga i di nandreapta a ocljului;
14: atsel cu coadã = draclu, sãtãnãlu, dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, aclo s-lji hibã; si-lj creapã numa; s-lu ngljitã loclu; etc.;
15: ari coada groasã = easti avut, ari cljag;
16: am coadi pri dinãpoi = am oaminj (nicuchirã, ficiori, etc.) tsi tsãn di mini, di cari lipseashti s-am angãtan, tsi-lj hrãnescu, tsi-lj mutrescu, etc.;
17: nj-da coada; minã coada; da (di) coadã = (i) semnu cã va tsiva, cã ashteaptã sã-lj si da tsiva, cã easti etim s-facã tsiva; (ii) s-dzãtsi trã muljarea (putana) tsi easti etimã, di-aradã, si s-bagã tu-ashtirnut cu bãrbatslji;
18: mut coada nsus = (i) ljau curai, mi-aspun gioni; aspun cã tora am curailu s-fac tsiva; (ii) (trã feaminã, putanã) voi shi escu etimã s-mi bag tu-ashtirnut, s-mi-ambairu;
19: lj-bag coadi a unui lucru = lu umflu, lu-aspun lucrul ma multu di cum easti dealihea, lu nflurescu, lj-bag coarni, l-fac di per funi, etc.;
20: nj-bag coada (iuva) = mi-ameastic tu lucri iu nu lipseashti;
21: sh-bãgã draclu coada = s-mintirã lucrili;
22: lja-nj coada! = nu mi mealã; nu pots sã-nj fats tsiva; pots s-fats tsi s-vrei; nu nj-easti fricã; mãcã-nj coaljili;
23: lj-ljau tora coada! = du-si, nu pot s-lji fac tora tsiva!;
24: l-mut di coadã = lu-alavdu, l-culãchipsescu;
25: l-calcu pi coadã = lu-agudescu aclo iu-l doari ma multu;
26: nu-nj cadi coada (s-lu fac un lucru) = nu-avursescu, nu pat tsiva (s-lu fac un lucru);
27: u-adun coada = (i) nchisescu s-mi duc iuva, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, u cãlescu; (ii) fug arushinat, tãpinusit; mi-arushinedz;
28: din cap pãnã n coadã = ditu-nchisitã pãnã tu bitisitã;
29: nu-ari ni coadã, ni cap = easti mintit, alocuta, di nu pots s-aducheshti tsiva di tsi s-fatsi;
30: pi coada di cãrpitor = vãrnãoarã, cã cãrpitorlu nu-ari coadã)
{ro: coadă; cosiţă}
{fr: queue; tresse, coin de l’oeil, tige, pédoncule, manche (du balai), traîne (d’une robe), etc.}
{en: tail; braid, peduncle, pigtail, ponytail, stalk, handle, end, etc.}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); patru toacã, sh-nã njilji gioacã (angucitoari: cicioarli shi coada-a calui); drac tu chisã, n tser tut drac, s-easti vãrnã coadã-nj trag, pri-iutsido cu coada mi bag, din dauã, trei mash una fac, pãnã tsi sh-di coadã-ascap; (angucitoari: aclu cu hir); boulu sh-calu s-apãrã di mushti sh-cu coada; arãnjoslu scoasi coada-a puljlui; coada-a cãnilui shadi ncãrshiljatã; a nunlui, di nimaljili fripti lji s-adutsi coada ca ti tinjii; u-acãtsã feata di coadi (di cusitsã); coadã (cusitsã) lungã sh-minti shcurtã; la mãcari protlu, la lucru nitsi coadã; di codzli di cireashi, uscati sh-hearti, s-fatsi ceai bunã; coada (fig: atsel dit soni, atsel ma slablu, ma glarlu, etc.), cap easti la noi sh-luplu, picurar la oi; gortsul ari coada dinãpoi; easti coada a tutulor (fig: easti-atsel dit soni, atsel tsi yini dupã tuts alantsã); anjlji dit coadã (fig: dit soni) nã scãdzurã; nai ãn coadã (fig: dip tu soni) dzãsi; shi-lj fatsi n coadã (fig: shi-lj fatsi dip tu soni); sh-sãrmili, sh-atseali, li-arni tuti n coadã (fig: li arni tu soni, tu bitisitã); earam multu avursit sh-armash tu coadã (fig: tu soni); adrai nãscãnti coadi (fig: nj-aflai, nj-acumprai, psunisii nãscãnti oi) sh-mi-alãchii dupã nãsi (sh-mi loai dupã eali); yini coadã dupã mini (fig: lu-am dipriunã dupã mini); di coadi buni (fig: di lãna di la coada-a oilor) s-adarã shi usturã; aflã coadi (fig: cusuri) tu lucrili-a meali; bagã coadi la-atseali tsi featsi; am coadi pri dinãpoi
(expr: am oaminj tsi tsãn di mini, nicuchirã, cilimeanj, etc. tsi lipseashti s-lji hrãnescu, s-lji mutrescu, etc.); u-ari coada groasã
(expr: ari aveari, ari cljag); capra u mutã coada nsus
(expr: (i) sh-lo curailu; icã (ii) sh-aspusi poalili, hearhica, chizda); pãn nu da coada
(expr: pãnã nu lã fatsi semnu) cãtsaua, nu s-lja cãnjlji dupã nãsã; ahtãri suntu-arbineshlji, di coadã cãndu-lj muts
(expr: cãndu lj-alavdzã); lja-nj coada, lupe!
(expr: nu pots s-nj-adari tsiva!; pots s-fats tsi vrei; nu mi mealã, lupe!); ai, loats-lji tora coada
(expr: nu putets tora s-lji fãtsets tsiva!); lj-bagã coadi, tut coadi lj-aflã (fig: mash cusuri lj-aflã); alãchescu coadi a altui (fig: dzãc cã suntu-a lui, cusurli tsi li ari un altu); lja-l dinanumirea, cã nu va-ts cadã coada
(expr: expr: nu va s-pats tsiva); va-ts cadã coada
(expr: va s-pats tsiva) s-lu fatsi lucurlu?; u-adunã coada cãtrã-acasã
(expr: fudzi cãtrã-acasã arushinat, tãpinusit, cãtãfronisit, cu nãrli frãmti, tãljati); u-adunarã coada
(expr: fudzirã, u-angãnarã cãtsaua), cãnili cu cãtusha; ljundarlji u-adunarã coada
(expr: fudzirã-arushinats); u-adunã coada
(expr: fudzi arushinat, tãpinusit, cãtrãfonisit) sh-nu s-mata vidzu; sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; tut boulu-l mãcã, sh-la coadã
(expr: tu soni, tu bitisitã) s-curmã
(expr: s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã)
§ cuditsã (cu-dí-tsã) sf cuditsi/cuditse (cu-dí-tsi) –
1: coadã njicã;
2: partea di schinãrat a omlui tsi bitiseashti ma nsus di cur)
{ro: codiţă}
{fr: petite queue; racine de la queue, tronçon}
{en: little tail; root of the tail}
ex: va-nj ljai cuditsa!
(expr: nu pots sã-nj fats tsiva; mãcã-nj coaljili; nu mi mealã)
§ cudat (cu-dátŭ) adg cudatã (cu-dá-tã), cudats (cu-dátsĭ), cudati/cudate (cu-dá-ti) – cu coadã (lungã shi speasã); expr (oclji cudats = oclji tsi suntu ca lundzi, ca migdala)
{ro: codat}
{fr: avec une queue longue}
{en: with a long tail}
§ cudar (cu-dárŭ) adg cudarã (cu-dá-rã), cudari (cu-dárĭ), cudari/cudare (cu-dá-ri) – omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coada; (fig: cudar = om tsi nu easti bun trã tsiva; vagabondu, dilbider, ciuhljan, dãrmalã, pezevenghiu, etc.)
{ro: codan, codaş}
{fr: le dernier}
{en: the last}
ex: cap sh-cudarlji (sh-atselj di la coadã) cãntã sh-gioacã hãriosh; nishti cudari (fig: vagabondzã, dilbideri), Dumnidzã s-ti-ascapã!
§ codus (có-dus) sm, sf codusã (có-du-sã), codush (có-dushĭ), codusi/coduse (có-du-si) – (unã cu cudar)
ex: hiu codus (atsel di la coadã, dit soni)
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn