DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bugdan

bugdan (bug-dánŭ) adg bugdanã (bug-dá-nã), bugdanj (bug-dánjĭ), bugdani/bugdane (bug-dá-ni) – tsi easti mushat, pripsit, shi zveltu; livendu, birbu, daitcu, dai, dailjan, pirifan, ciom, pitrit, primtu
{ro: chipeş}
{fr: de belle mine (allure, prestance), d’une beauté impressionnante}
{en: beautiful, good looking, handsome, well made}
ex: bugdanã aleaptã; pirushana, atsea bugdanã (pirifanã); li umplu ea vasili, bugdana-nj (mushata-a mea); amiradz bãrbosh shi tiniri bugdani (feati pirifani shi mushati); oclju di bugdanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzeanã1

dzeanã1 (dzeá-nã) sf dzeani/dzeane (dzeá-ni) –
1: perlu di sum frãmti criscut niheamã ma nsus di oclju (tra s-nu-alasã sudoarea di pi frãmti s-cadã tu oclju); sufrãmtseauã, sufrãntseauã, sufrãndzeauã, sufrãndzeanã, frãntseauã, frãmtseauã, sfrãmtseauã, sfrãntseauã, sprindzeanã
(expr:
1: dzeanã di oclju, dzeanã = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peana di oclji; cãpachea di oclji;
2: dipun dzeanili = nu mi-arãseashti, mi cãrteashti, dipun nãrli;
3: scol dzeanili = aspun ciudii, voi s-aspun cã nu mi-arãseashti tsiva; voi sã-lj fac fricã a unui, etc.;
4: vidzui cãsmeti di oclji, va s-ved di dzeani? = nu vidzui hãiri di-aclo iu lipsea, va s-ved di-aclo di iu nu s-poati?)
{ro: sprânceană}
{fr: sourcils}
{en: eyebrow}
ex: feata avea dzeani (sufrãntseali) lãi, mushati; lj-cãdzurã dzeanili; ti loa frica, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji; tuts niurarã, dipusirã dzeanili
(expr: s-cãrtirã, lã pãru arãu); di nsus mutrescu steali, cu dzeanili
(expr: peanili di oclju) dishcljisi; ti loa frica shi lãhtara, anda scula sufrãntsealili shi dzeanili di oclji, ca s-ti mutreascã

§ geanã1 (gĭá-nã) sf geani/geane (gĭá-ni) – (unã cu dzeanã1)

§ dzinos1 (dzi-nósŭ) adg dzinoasã (dzi-nŭá-sã), dzinosh (dzi-nóshĭ), dzinoasi/dzinoase (dzi-nŭá-si) – tsi ari dzeanili mãri sh-groasi
{ro: sprâncenat}
{fr: qui a des grands sourcils}
{en: with large eyebrows}
ex: om bãrbos shi dzãnos

§ dzidzinicã (dzi-dzi-ní-cã) sf dzidzinitsi/dzidzinitse (dzi-dzi-ní-tsi) – zbor di diznjirdari trã unã fiticã (isusitã, vrutã, etc.)
{ro: cuvânt de dezmierdare pentru o fetiţă, o iubită, etc.}
{fr: mot de caresse pour une jeune fille, une jeune fiancée, etc.}
{en: caressing word used to address a little girl, a young lover, etc.}
ex: dzidzinica dusi ntr-apã, lailu Cola-lj yini s-creapã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã