bãrbat1 (bãr-bátŭ) sm bãrbats (bãr-bátsĭ) –
1: om mascur (nu feaminã, muljari) tsi ari tricutã di ilichia di ficior, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: atsea tsi lu-ari unã muljari, omlu cu cari s-mãrtã; nicuchir; (fig: bãrbatã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni shi sh-u-adutsi cu-un bãrbat; bãrbãtoanji, biroanji, birbeacã)
{ro: bărbat; soţ}
{fr: homme; mari}
{en: man; husband}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; eara adunats multsã bãrbats; mi-adunai cu bãrbatlu (nicuchirlu) ali Cali; bãrbatlu (nicuchirlu) s-poartã cu saclu shi muljarea si scoatã cu aclu, casã nu s-fatsi; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; numia-a casãljei easti bãrbatlu; bãrbate! nu ti-aprindi; dã-nj, alea, bãrbatlu (nicuchirlu) a tãu, shi tini tsãni-ts maljlu-a meu
§ bãrbãtic (bãr-bã-tícŭ) sm bãrbãtits (bãr-bã-títsĭ) – bãrbat (nicuchir) di boi ma njicã; numã di diznjirdari datã (multi ori di muljari) a bãrbatlui (nicuchirlui) a ljei
{ro: bărbăţel}
{fr: petit mari; mari chéri}
{en: little husband; dear husband}
§ bãrbãtami/bãrbãtame (bãr-bã-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di bãrbats; parei (sutsatã) di bãrbats; ntreaga lumi a bãrbatslor
{ro: grup de bărbaţi; totalitatea bărbaţilor}
{fr: nombre d’hommes; l’ensemble des hommes (mâles)}
{en: group of men (male); entire population of male people}
ex: multã bãrbãtami (mari multimi di bãrbats) s-adunã tu misuhori; ahiurheashti cãnticlu bãrbãtamea (pareea di bãrbats) sh-apoea-l lja muljiramea; bãrbãtamea cu aushaticlu; bãrbãtamea (bãrbatslji) eara n cãrvani, pri la oi sh-pri la cãshari
§ bãrbat2 (bãr-bátŭ) adg [bãrbatã (bãr-bá-tã)], bãrbats (bãr-bátsĭ), [bãrbati/bãrbate (bãr-bá-ti)] – tsi ari hãri di-un bãrbat; tsi ari s-facã cu hãrli di bãrbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un bãrbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); bãrbãtescu, bãrbãtos, bãrbãtin, bãrbãtoanji, curagios, cãidigi, inimos, ini-marcu, eneryic
{ro: viril, curajos}
{fr: viril, courajeux}
{en: virile; courageous}
ex: inima-ts bãrbatã (bãrbãteascã, inimarcã) sh-mari; muljerlj-a lor, bãrbati (gioani, ca bãrbatslji); aspuni-ti bãrbat (gioni, ca un bãrbat); aestã fu tu-un chiro bãrbatã (gioni) muljari
§ bãrbãtos (bãr-bã-tósŭ) adg bãrbãtoasã (bãr-bã-tŭá-sã), bãrbãtosh (bãr-bã-tóshĭ), bãrbãtoasi/bãrbãtoase (bãr-bã-tŭá-si) – (unã cu bãrbat2)
ex: spunea bãrbãtos (livendu ca un bãrbat)
§ bãrbãtin (bãr-bã-tínŭ) adg bãrbãtinã (bãr-bã-tí-nã), bãrbãtinj (bãr-bã-tínjĭ), bãrbãtini/bãrbãtine (bãr-bã-tí-ni) – (unã cu bãrbat2)
ex: muljari bãrbãtinã (eneryicã, ca un bãrbat)
§ bãrbãtoanji/bãrbãtoanje (bãr-bã-tŭá-nji) sf bãrbãtoanji/bãr-bãtoanje (bãr-bã-tŭá-nji) – muljari (feaminã) tsi easti ca un bãrbat shi ari hãri di bãrbat; bãrbatã, bãrbãtinã
{ro: (femeie) virilă}
{fr: (femme) virile}
{en: virile (woman)}
ex: muljari bãrbãtoanji (sarpi ca un bãrbat)
§ bãrbãtsãlji/bãrbãtsãlje sf fãrã pl –
1: hãrli tsi-l fac bãrbatlu s-hibã mascur; atsea tsi-l fatsi omlu s-hibã bãrbat (nu muljari);
2: harea-a omlui tsi easti gioni; bãrbãteatsã, giunatic, giuneatsã, sãrpitslãchi, livindeatsã
{ro: virilitate; vitejie}
{fr: virilité; vaillance}
{en: manliness, virility; bravery}
§ bãrbãteatsã (bãr-bã-teá-tsã) sf bãrbãtets (bãr-bã-tétsĭ) – faptul cã cariva easti bãrbat; ilichia tu cari omlu treatsi dit ficiureatsã shi s-lugurseashti bãrbat; harea-a omlui tsi-l fatsi s-hibã gioni, bãrbat; bãrbãtsãlji, giunatic, giuneatsã
{ro: bărbăţie, virilitate; vitejie, bravură}
{fr: virilité, bravoure, vaillance}
{en: virility; bravery}
ex: s-alumtã cu bãrbãteatsã (giuneatsã); aspusirã mari bãrbãteatsã (giunatic)
§ bãrbãtescu1 (bãr-bã-tés-cu) adg bãrbãteascã (bãr-bã-teás-cã), bãrbãteshtsã (bãr-bã-tésh-tsã), bãrbãteshti (bãr-bã-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu faptul cã un easti bãrbat; tsi aspuni bãrbãtsãlji tu purtarea-a lui; ti/di bãrbat;
(expr:
1: bãrbãteshtili = lucrili purtati di bãrbats;
2: loclu bãrbãtescu (dit bisearicã) = loclu di nuntru shi ninti a bisearicãljei iu sta di-aradã bãrbatslji)
{ro: bărbătesc, viril, energic}
{fr: d’homme; mâle; viril; énergique}
{en: manly, male, virile, energetic}
ex: aestã-i scuturã bãrbãteascã (di bãrbat); bisearica ari unã parti bãrbãteascã (ti bãrbats) shi unã muljireascã: muljireasca easti dupã bãrbãteasca (atsea parti dit bisearicã iu sta di-aradã mash bãrbatslji); preftul ishi dit bãrbãteasca
(expr: partea iu sta bãrbatslji tu bisearicã) shi intrã tu muljireasca; alumtatic bãrbãtescu (ca di bãrbats); la arãu, muljerli la bãrbãteshtili
(expr: stranjili di bãrbats)
§ bãrbãteashti/bãr-bãteashte (bãr-bã-teásh-ti) adv – ca faptã di bãrbats; ca bãrbatslji; cu bãrbãteatsã
{ro: bărbăteşte; cu vitejie, brav}
{fr: virilement; bravement}
{en: like a man, in a manly fashion, bravely}
ex: s-alumtarã bãrbãteashti (ca bãrbatslji)
§ mbãrbãtedz (mbãr-bã-tédzŭ) (mi) vb I mbãrbãtai (mbãr-bã-táĭ), mbãrbãtam (mbãr-bã-támŭ), mbãrbãtatã (mbãr-bã-tá-tã), mbãrbãtari/mbãr-bãtare (mbãr-bã-tá-ri) – lj-dzãc a unui s-nu-lj hibã fricã shi si s-poartã ca un bãrbat; ãlj dau curagi; lj-fac gãireti; ãlj bag ciulichi la inimã; inimusescu
{ro: îmbărbăta, încuraja}
{fr: encourager, s’ar-mer de courage}
{en: encourage}
ex: acãtsai s-mi mbãrbãtedz (sã-nj fac gãireti); aestã harauã mbãrbãtã pri suldats; multu si mbãr-bãtã; cãndu vidzurã ma mãrlj-a lor cã suntu cu nãsh, si mbãrbãtarã (loarã curai); u mbãrbãtai (lj-ded curai) niheamã cã s-avea chirutã fari
§ mbãrbãtat (mbãr-bã-tátŭ) adg mbãrbãtatã (mbãr-bã-tá-tã), mbãrbãtats (mbãr-bã-tátsĭ), mbãrbãtati/mbãrbãtate (mbãr-bã-tá-ti) – tsi fu faptu tra s-nu-lj mata hibã fricã; tsi-lj s-ari datã curagi; tsi-lj s-ari faptã gãireti; inimusit
{ro: îmbărbătat, încurajat}
{fr: encouragé, armé de courage}
{en: encouraged}
§ mbãrbãta-ri/mbãrbãtare (mbãr-bã-tá-ri) sf mbãrbãtãri (mbãr-bã-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mbãrbãtat (inimusit); inimusiri
{ro: acţiunea de a îmbărbăta, de a încuraja; îmbărbătare, încurajare}
{fr: action d’encourager, de s’armer de courage; encouragement}
{en: action of encouraging; encouragement}
ex: lj-adusi mari mbãrbãtari cãndu ishi ti nãs
§ bãrbãtedz (bãr-bã-tédzŭ) (mi) vb I bãrbãtai (bãr-bã-táĭ), bãrbãtam (bãr-bã-támŭ), bãrbãtatã (bãr-bã-tá-tã), bãrbãtari/bãrbãtare (bãr-bã-tá-ri) – crescu sh-mi fac bãrbat
{ro: creşte şi a deveni bărbat}
{fr: devenir un homme}
{en: become a man}
ex: s-bãrbãtã (criscu shi s-featsi bãrbat) di nu-l cunuscui
§ bãrbãtat (bãr-bã-tátŭ) adg bãrbãtatã (bãr-bã-tá-tã), bãrbãtats (bãr-bã-tátsĭ), bãrbãtati/bãrbãtate (bãr-bã-tá-ti) – cari ari criscutã shi s-ari faptã bãrbat
{ro: care a devenit bărbat}
{fr: qui est devenu un homme}
{en: who became a man}
§ bãrbãtari/bãrbãtare (bãr-bã-tá-ri) sf bãrbãtãri (bãr-bã-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva creashti shi s-fatsi bãrbat
{ro: acţiunea de a creşte şi de a deveni bărbat}
{fr: action de devenir un homme}
{en: action of becoming a man}
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn