DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

baltã

baltã (bál-tã) sf bãltsã (bắl-tsã) – loc njic acupirit cu apã; unã soi di lac njic cu apã stãtutã; blatã, bãeasã, bãltoacã, bãltac, bãltoc, barã, habinã, lac;
(expr: cãdzu tu baltã = chiru)
{ro: baltă}
{fr: eau stagnante, mare, marais}
{en: pond, small lake}
ex: s-dusirã oili pãnã tu baltã; balta di Ohrida ari peshti cu namã; arucã apã multã tu streahã shi featsi baltã; deadi multã ploai shi featsi baltã; mi dush la balta cu peshti

§ blatã (blá-tã) sf pl(?) – (unã cu baltã)
ex: loai calea prit blatã

§ bãeasã (bã-ĭá-sã) sf pl(?) – (unã cu baltã)
ex: o moi Tasã, moi apreasã, nicash Tancul tu bãeasã (baltã)

§ bãltoacã (bãl-tŭá-cã) sf bãltoatsi/bãltoatse (bãl-tŭá-tsi) shi bãltots (bãl-tótsĭ) – baltã njicã (di-aradã murdarã sh-cu muz-gã); bãltac, bãltoc;
(expr: fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fudzi (va s-fugã) di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: baltă mică}
{fr: bourbier, marais, flaque d’eau, patrouillis}
{en: puddle, pond}
ex: cãljuri cu bãltoatsi di apã; bãltoacã di sãndzi

§ bãltac (bãl-tácŭ) sn bãltatsi/bãltatse (bãl-tá-tsi) (unã cu bãltoacã)
ex: cãdzui tu bãltac

§ bãltoc (bãl-tócŭ) sn bãltoatsi/bãltoatse (bãl-tŭá-tsi) shi bãltots (bãl-tótsĭ) – (unã cu bãltoacã)
ex: s-nu shedz ningã bãltoc cã ti-acatsã heavra

§ bãltos (bãl-tósŭ) adg bãltoasã (bãl-tŭá-sã), bãltosh (bãl-tóshĭ), bãltoasi/bãltoase (bãl-tŭá-si) – loc mplin di apã stãtutã, cu bãltsã, bãltoatsi, glãburi shi lãschi; mãzgos, glãburos, vãltos
{ro: băltos}
{fr: marécageux}
{en: swampy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

broatic

broatic (brŭá-ticŭ) sm broatits (brŭá-titsĭ) – ma multi turlii di prici njits di apã shi uscat, di-aradã verdzã, fãrã coadã, cu gura mari, cu ocljilj ishits cãtã nafoarã sh-cu cicioarli di dinãpoi vãrtoasi sh-lundzi tra s-u-agiutã s-ansarã lishor sh-diparti; broascã, brusconj, jabã, bafã
{ro: broască}
{fr: grenouille}
{en: frog}
ex: cãlcai un broatic; cari bea apã multã, fatsi broatits tu pãnticã; pãnã s-intrã aricilu tu casa-a broaticlui, sh-apoea lu scoati dip

§ broascã2 (brŭás-cã) sf broashti/broashte (brŭásh-ti) – (unã cu broatic)
ex: cãntã broashtili tu bãltoc

§ brusconj (brus-cónjĭŭ) sm, sf bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji), brusconj (brus-cónjĭ), bruscoanji/bruscoanje (brus-cŭá-nji) – broatic (ma mari)
{ro: broscoi, broscoaică}
{fr: grenouille mâle et femelle}
{en: male and female frog}
ex: trã broascã, brusconjlu-i soari; nu-i vãrã ma mushat di brusconjlu a ljei

§ bruticush (bru-ti-cúshĭŭ) sm bruticush (bru-ti-cúshĭ) – broatic ma njic
{ro: brotăcel}
{fr: petite rainette}
{en: small frog}

§ bruticami/bruticame sf bruticãnj(?) (bru-ti-cắnjĭ) – multsãmi mari di broatits; dãmara-a broatitslor; bruscami
{ro: broscărie}
{fr: grand nombre de rainettes}
{en: large number of frogs}
ex: multã bruticami tu barã; bruticamea (dãmara-a broatitslor) i hranã ti lelits

§ bruscami2/bruscame (brus-cá-mi) sf bruscãnj(?) (brus-cắ-njĭ) – (unã cu bruticami)

§ brutichedz (bru-ti-chĭédzŭ) vb I bruticai (bru-ti-cáĭ), bruticam (bru-ti-cámŭ), bruticatã (bru-ti-cá-tã), bruticari/bruticare (bru-ti-cá-ri) – scot bots di broatits
{ro: orăcăi}
{fr: imiter les cris des rainettes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

patã2

patã2 (pá-tã) sf pati/pate (pá-ti) – pulj di casã ma mari di gãljina (cu gusha lungã, cu peanili sivi pi pãltãri shi albi pi pãnticã, tsi easti criscut trã carni, oauã shi peanili cu cari s-fac cãpitãnji); gãscã, hinã, patcã;
(expr: ishii cu patili = ishii cu znjii; nu vidzui vãrã hãiri)
{ro: gâscă}
{fr: oie}
{en: goose}
ex: nãsh pascu patili (gãshtili); hrãnea multi pati; va ti bag s-pashti patili; albã ca nã patã; ma s-mi hrãneascã amirãlu patrudzãts di dzãli cu pati (gãshti); ahurhirã s-lj-aducã prãndzu sh-tsinã: pati (gãshti), gãljinj, cucutici, pulj; intrã ca huzmichear, s-pascã patili

§ patcã2 (pát-cã) sf patchi (pát-chi) – (unã cu patã2)
ex: patchili (gãshtili) s-ascaldã tu baltocuri

§ patoc2 (pa-tocŭ) sm patoclji (pa-to-clji) – njiclu (puljlu) di gãscã; patoclu
{ro: boboc de gâscă}
{fr: oison}
{en: green goose}

§ patoclu2 (pa-toc-lu) sm patoclji (pa-to-clji) – (unã cu patoc2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuvar

shuvar (shĭu-várŭ) sm shuvari (shĭu-várĭ) – numã datã la ma multi turlii di erburi multu-analti dit cari s-fac mplitituri, aruguzinj, meturi i citia di cãlivi, tsi crescu tu apã sh-tu locuri nutioasi, vlãngoasi (mardzinea di lacuri i arãuri), cu-arãdãtsina tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu truplu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cari bitiseashti cu un schic iu suntu adunati lilicili anvãliti di peri njits, apitrusits, sh-cu frãndzã ca neshti apali strimti sh-lundzi; shãvar, shavar. shimac, vuljar, stuf, cãlami, tresã, trãscã, arugoz, arãgoz, arãgosh, rugoz, etc.
{ro: papură, trestie}
{fr: typha, massette, laîche, roseau a balai}
{en: bulrush, reed-mace, sedge, reed}
ex: casili sunti nviliti cu shuvar

§ shavar (sha-várŭ) sm shavari (shĭa-várĭ) – (unã cu shuvar)

§ shãvar (shã-várŭ) sm shãvari (shã-várĭ) – (unã cu shuvar)
ex: tu shãvar el avina multi rosi agri

§ shuvãros (shĭu-vã-rósŭ) adg shuvãroasã (shĭu-vã-rŭá-sã), shuvãrosh (shĭu-vã-róshĭ), shuvãroasi/shuvãroase (shĭu-vã-rŭá-si) – mplin cu shuvar
{ro: plin de trestie}
{fr: rempli de roseaux}
{en: full of reed}
ex: easti bãltoc shuvãros (mplin cu shuvar)

§ vuljar (vu-ljĭárŭ) sm vuljari (vu-ljĭárĭ) – (unã cu shuvar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã