DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãlbãescu

bãlbãescu (bãl-bã-ĭés-cu) vb IV bãlbãii (bãl-bã-íĭ), bãlbãeam (bãl-bã-ĭámŭ), bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã (i) multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã (ii) idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã (iii) hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz, gonghisescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ bãlbãit (bãl-bã-ítŭ) adg bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãits (bãl-bã-ítsĭ), bãlbãiti/bãlbãite (bãl-bã-í-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gonghisit, gãngu, gãngãvets, chec
{ro: bolborosit, bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stammered}

§ bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) sf bãlbãiri (bãl-bã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãlbãeashti; dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari, gonghisiri
{ro: acţiunea de a bolborosi, de a bâlbâi; bolborosire, bâlbâire}
{fr: action de bredouiller, de bégayer; bredouillement}
{en: action of mumbling, of stuttering, of stammering}

§ bãbã-lescu2 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – (unã cu bãlbãescu)
ex: chirturi, bãbãli paplu

§ bãbãlit2 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãliti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (unã cu bãlbãit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chec

chec (chĭécŭ) adg invar – (om) tsi ari cusurea di s-bãlbãeashti cãndu zburashti (va dzãcã cã scoati zboarã i cumãts di zboarã, tsi li grãeashti ma multi ori cu-arada, di nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi); gãngu, gãngãvets, bãlbãit, bãbãlit, etc.
{ro: bâlbâit, gângav}
{fr: bègue}
{en: stammering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dardar

dardar (dar-dárŭ) adg dardarã (dar-dá-rã), dardari/dardare (dar-dá-ri), dardari/dardare (dar-dá-ri) – tsi fatsi un vrondu ca-atsel faptu di-unã sfurlã (fus, etc.) tsi s-anvãrteashti; zvãngãnos
{ro: zbârnâitor}
{fr: vrombissant}
{en: buzzing}
ex: sfurla tsi nj-adusish easti dardarã

§ dardarã (dar-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – hãlati (sfurlã, giucãreauã, etc.) tsi scoati unã boatsi dardarã
{ro: sfărlează zbârnâitoare}
{fr: toupie vrombissante}
{en: buzzing spinning top}

§ dãrdarã (dãr-dá-rã) sf dãrdãri (dãr-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shii aduchiti di-atselj tsi li ascultã; bãbãliri, bãndurari, dãrdãriri
{ro: bolborosire}
{fr: bredouillement; jacasserie}
{en: mumbling, jabbering}
ex: s-avdzãrã ndauã dãrdãri (bãbãliri) sh-aurlãri

§ dãrdãrescu2 (dãr-dã-rés-cu) vb IV dãrdãrii (dãr-dã-ríĭ), dãrdãream (dãr-dã-reámŭ), dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãriri/dãrdãrire (dãr-dã-rí-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti shi aduchiti di-atselj tsi li ascultã; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); bãlbãescu, bãnduredz, fãrfãlescu, bãbãlescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ dãrdãrit2 (dãr-dã-rítŭ) adg dãrdãritã (dãr-dã-rí-tã), dãrdãrits (dãr-dã-rítsĭ), dãrdãriti/dãrdãrite (dãr-dã-rí-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, bãndurat, fãrfãlit, bãbãlit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãngu

gãngu (gắn-gu) sm, sf, adg gãngã (gắn-gã), gãndzi (gắn-dzi), gãndzi/gãndze (gắn-dzi) – om tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); gãngãvets, chec, bãlbãit, bãbãlit, etc.
{ro: gângav}
{fr: bégayant}
{en: stuttering, stammering; stammerer, man with a stammer}

§ gãngãvets (gãn-gã-vétsŭ) adg gãngãveatsã (gãn-gã-veá-tsã), gãngãvets (gãn-gã-vétsĭ), gãngãveatsã (gãn-gã-veá-tsã) – (unã cu gãngu)

§ gonghisescu (gon-ghi-sés-cu) vb IV gonghisii (gon-ghi-síĭ), gonghiseam (gon-ghi-seámŭ), gonghisitã (gon-ghi-sí-tã), gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-sí-ri) – scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã (cã multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-arada, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; bãlbãescu, dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ gonghisit (gon-ghi-sítŭ) adg gonghisitã (gon-ghi-sí-tã), gonghisits (gon-ghi-sítsĭ), gonghisiti/gonghisite (gon-ghi-sí-ti) – (om) tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); bãlbãit, dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gãngu, gãngãvets
{ro: bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stam-mered}

§ gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-sí-ri) sf gonghisiri (gon-ghi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gonghiseashti; bãlbãi-ri, dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndreavlu

ndreavlu (ndreáv-lu) adg ndreavlã (ndreáv-lã), ndreavlji (ndreáv-lji), ndreavli/ndreavle (ndreáv-li) – cari grãeashti ndauã zboarã cu-unã maxutarcã cusuri; cari nu poati sã zburascã ghini sh-limpidi; cari sã ncheadicã tu zburãri cã nu poati s-li dzãcã zboarãli ntredzi ma li dzãtsi dit cumãts, ma multi ori, unã dupã-alantã; peltec
{ro: peltic, bâlbâit}
{fr: zézayeur; bègue, bégayant, bégayeur}
{en: lisping person; stammerer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngulishedz

ngulishedz (ngu-li-shĭédzŭ) vb I ngulishai (ngu-li-shĭáĭ), ngu-lisham (ngu-li-shĭámŭ), ngulishatã (ngu-li-shĭá-tã), ngulisha-ri/ngulishare (ngu-li-shĭá-ri) – lj-s-acatsã gura (limba) a omlui agudit di dãmblã di nu poati s-greascã un zbor; nj-s-acatsã limba shi scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã (cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu); mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncljishteadzã limba (gura); bãlbãescu, bãbãlescu
{ro: se încleşta (gura, limba), (se) bâlbâi}
{fr: être frappé de paralysie buccale; bredouiller}
{en: clench (one’s mouth, teeth), mumble}
ex: lã si ngulishadzã limba (lã s-acatsã limba di nu pot s-greascã un zbor); limba lji si ngulishe (lji s-acãtsã, lji si ncljishtã)

§ ngulishat (ngu-li-shĭátŭ) adg ngulishatã (ngu-li-shĭá-tã), nguli-shats (ngu-li-shĭátsĭ), ngulishati/ngulishate (ngu-li-shĭá-ti) – tsi-lj s-ari ncljishtatã gura di nu poati s-greascã un zbor; bãlbãit, bãbãlit
{ro: căruia i s-a încleştat gura (limba), bâlbâit}
{fr: qui est frappé de paralysie buccale; qui bredouille}
{en: who has a clenched mouth, who mumbles}

§ ngulishari/ngulishare (ngu-li-shĭá-ri) sf ngulisheri (ngu-li-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si ncljishteadzã gura-a omlui; bãlbãiri, bãbãliri
{ro: acţiunea de a i se încleşta gura (limba), de a (se) bâlbâi}
{fr: action d’être frappé de paralysie buccale; de bredouiller}
{en: action of clenching one’s mouth (teeth), action of mumbling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

piltec

piltec (pil-técŭ) adg piltecã (pil-té-cã), piltets (pil-tétsĭ) piltetsi/piltetse (pil-té-tsi) – cari grãeashti ndauã zboarã cu-unã maxutarcã cusuri; cari nu poati sã zburascã ghini sh-limpidi; cari sã ncheadicã tu zburãri cã nu poati s-li dzãcã zboarãli ntredzi ma li dzãtsi dit cumãts, ma multi ori, unã dupã-alantã; ndreavlu
{ro: peltic, bâlbâit}
{fr: zézayeur; bègue, bégayant, bégayeur}
{en: lisping person; stammerer}
ex: easti piltecã, mizii lj-achicãseshti zboarãli

§ peltec (pel-técŭ) adg peltecã (pel-té-cã), peltets (pel-tétsĭ) peltetsi/peltetse (pel-té-tsi) – (unã cu piltec)
ex: am un frati peltec (tsi nu poati sã zburascã ghini)

§ mpeltic (mpél-ticŭ) vb I mpilticai (mpil-ti-cáĭ), mpilticam (mpil-ti-cámŭ), mpilticatã (mpil-ti-cá-tã), mpilticari/mpilticare (mpil-ti-cá-ri) – zburãscu cu-unã maxutarcã cusuri tsi mi fatsi s-nu pot s-li scot botsli dit gurã ghini sh-limpidi; mi ncheadic tu zburãri shi zboarãli nu nj-es ntredz din gurã ma tu cumãts tsi s-avdu multi ori cu-arada, unã dupã altã; zburãscu piltec
{ro: vorbi peltic, peltici, gângăvi}
{fr: zézayer, bègayer}
{en: lisp, stammer}
ex: nu greashti ghini, canda mpealticã niheamã

§ mpilticat (mpil-ti-cátŭ) adg mpilticatã (mpil-ti-cá-tã), mpilticats (mpil-ti-cátsĭ), mpilticati/mpilticate (mpil-ti-cá-ti) – tsi ari unã cusuri tu zburãri tsi-l fatsi si sã ncheadicã cãndu greashti
{ro: pelticit, gângăvit}
{fr: zézayé, bègayé}
{en: lisped, stammered}

§ mpilticari/mpilticare (mpil-ti-cá-ri) sf mpilticãri (mpil-ti-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu mpealticã zboarãli
{ro: acţiunea de a vorbi peltic, de a peltici, de a gângăvi}
{fr: action de zézayer, de bègayer}
{en: action of lisping, of stammering}
ex: mpilticarea ti fatsi multi ori s-ts-arãdz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã