|
|
bãlãtãnj
bãlãtãnj (bã-lã-tắnjĭ) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, plãdcãneashti, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu nu un ma multi lucri di deavãrliga; ashishi, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: petits plombs de chasse, grenailles}
{en: pellets}
ex: va sã shtibã ursa di bãlãtãnj (ashishi)?
ashishi2/ashishe
ashishi2/ashishe (a-shí-shi) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãr-nutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu ma multi lucri di deavãrliga; bãlãtãnj, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: grenailles}
{en: pellets}
ex: umplui tufechea cu ashishi (bãlãtãnj) mãri
ciuciumag
ciuciumag (cĭu-cĭu-mágŭ) sm ciuciumadz (cĭu-cĭu-mádzĭ) shi sn ciuciumadzi/ciuciumadze (cĭu-cĭu-má-dzi) – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãs-pãndescu sh-agudescu nu un, ma multi lucri di deavãrliga; njicã cumatã di stupã aminatã dit unã pãshpacã (pliscã); shushumadzi, ashishi, bãlãtãnj
{ro: alice; alice de câlţi}
{fr: grenaille; espèce de balle en bourre}
{en: pellet; ball made of cotton or wool flock used in a pop gun}
§ shushumag (shĭu-shĭu-mágŭ) sn shushu-madzi/shushumadze (shĭu-shĭu-má-dzi) – (unã cu ciuciumag)
ursã
ursã (úr-sã) sf ursi/urse (úr-si) – (notã: numa-a mascurlui, ursu (úr-su) sm urshi (úr-shi) s-chiru aproapea dit limba armãneascã, dupã cãti shtim noi, shi numa-a fimininlu armasi sh-trã mascuri) – agru pravdã di pãduri, ma marea sh-ma fuviroasa pravdã dit pãdurli-a Balcanlui, cu un trup gros sh-analtu, cu coada shcurtã sh-cu guna ca murnã-lai-aroshi (icã albã, tu locurli xeani sh-multu arãts, cu multã neauã); aursã, ursoanji, ursoplu;
(expr:
1: s-adunã ca la ursã = s-adunã lumi multã; s-adunã lumea tra s-veadã, si s-ciuduseascã di tsi s-fatsi; s-adunã ca ti Stã-Mãrii;
2: gioacã ursa di bilje = l-fats un lucru di-ananghi, cã vrei i cã nu vrei;
3: ursa di furnits nu s-saturã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu-lj si da a unui tsiva, dip putsãn, mash tra s-hibã-arãs;
4: ca-atsel tsi vru si sãrmã ljepurli shi scoasi ursa = ca-atsel tsi fatsi un lucru di njicã simasii ta s-aflã cã disfeatsi unã ipotisi mari;
5: ca-atsel tsi vindi chealea-a ursãljei dit pãduri = ca-atsel tsi tãxeashti tsiva (s-hãrseashti di un lucru) cãndu sã shtii ghini cã nu va poatã (i cã va s-hibã multu greu) s-lu aibã;
6: adzã gioacã la mini ursa, mãni la tini = adzã u pãtsãi mini, ma mãni, va tsã yinã sh-a tsia arada;
7: ca ursa la njari = lu-ariseashti multu un lucru, cum u-ariseashti ursa njarea;
8: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab)
{ro: urs}
{fr: ourse}
{en: bear}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); treatsi pi-aclo nã ursã; feata arãchitã di ursã; mi amputui cu ursa (mi alumtai cu ursa); s-u-ascapã dit mãnjli a ursãljei; giumitati om, giumitati ursã; ursa nu s-aspari di tsir; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; l-hrãnea deadun cu puljlji di ursã; va si shtibã ursa di bãlãtãnj?
§ aursã (a-úr-sã) sf aursi/aurse (a-úr-si) – (unã cu ursã)
§ ursoanji/ursoanje (ur-sŭá-nji) sf ursoanji/ursoanje (ur-sŭá-nji) – unã ursã multu mari
{ro: ursoaică mare}
{fr: grande ourse}
{en: big bear}
§ ursoplu (ur-só-plu) sm ursoplji (ur-só-plji) – unã ursã njicã; pulj (njic) di ursã
{ro: ursuleţ}
{fr: petit ours}
voali/voale
voali/voale (vŭá-li) sf pl – oasili dit yimisha-a giuneapinilui tsi s-aminã ca ashishi dit unã pãshpacã; ashishi, bãlãtãnj, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: sâmburi de jneapăn folosiţi ca alice de puşcoci}
{fr: noyaux du fruit de genévrier utilisés comme grenailles dans des clifoires}
{en: seeds (stones) from the fruit of a juniper tree, used as pellets in a pop gun}