DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

angur

angur (an-gúrŭ) sm anguri (an-gúrĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; cãstrãvets, castravets, cãstrãvec
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

area

area (a-reá) adv – tsi suntu diparti un di-alantu; tsi nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu arari; aretcu, arar, rar
{ro: rar}
{fr: rarement}
{en: rare, seldom}
ex: area yini pri la noi s-nã veadã; di-atumtsea nãsi area s-duc la picurari; cãt ma area (aretcu) prashlji, ahãt ma grash s-fac

§ arãescu1 (a-rã-ĭés-cu) vb IV arãii (a-rã-íĭ), arãeam (a-rã-ĭámŭ), arãitã (a-rã-í-tã), arãiri/arãire (a-rã-í-ri) – li fac s-hibã cama arari, lucrili (tsi s-afla deadun tu-un loc); lucrili tsi s-aflã aproapea, li fac si s-dipãrteadzã un di-alantu; arãspãndescu, rãspãndescu, arãspãndzãscu, arãspãndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prãstuescu
{ro: rări, rarefia, împrăştia}
{fr: raréfier, rendre rare, éparpiller}
{en: rarefy, make scarce, spread}
ex: el lj-arãi prashlji n bãhce (lji ndipãrtã un di-alantu, cu scutearea-a atsilor tsi s-afla tu mesi); oaspitslji arãirã (s-arãspãndirã) ca cãprili; arãirã (s-arãspãndirã) prit pãduri; arãits-vã! (arãspãndzãts-vã!); oaminjlji arãirã

§ arãit1 (a-rã-ítŭ) adg arãitã (a-rã-í-tã), arãits (a-rã-ítsĭ), arãiti/arãite (a-rã-í-ti) – tsi easti mutat dit un loc njic (iu sta adunat cu altsã) tu-un loc ma mari iu va s-aflã ma ndipãrtat di altsã; arãspãndit, rãspãndit, arãspãndzãt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, prãstuit
{ro: rărit, rarefiat, împrăştiat, dispersat}
{fr: raréfié, rendu rare, éparpillé}
{en: rarefied, made scarce, spread}
ex: nj-u mintea arãitã (dusã, scrupsitã) diparti

§ arãiri1/arãire (a-rã-í-ri) sf arãiri (a-rã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãeashti tsiva; arãspãndiri, rãspãndiri, arãspãndzãri, aruvirsari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prãstuiri
{ro: acţiunea de a răspândi, de a împrăştia, de a dispersa; răspândire, împrăştiere, dispersare}
{fr: action de raréfier, d’éparpiller, de disperser}
{en: action of rarefying, of making scarce, of spreading, of dispersing}
ex: yini chirolu di-arãiri (di-arãspãndiri, di fãtseari ma arettsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvarna

azvarna (az-vár-na) adv – tsi s-tradzi pri loc; trãgãndalui pri loc; azvarnalui, azvara; (fig:
1: azvarna = un dupã-alantu; expr:
2: trag (duc, scol, etc.) azvarna = trag (duc, scol, etc.) cu zorea, fãrã volja-a lui;
3: u ljau azvarna = fug naljurea)
{ro: târâş}
{fr: en (se) traînant; successivement}
{en: dragging, crawling, creeping; successively}
ex: caplu di curmu, tsi s-trãdzea azvarna, s-acãtsã di un schin; imnã azvarna (imnã trãgãnda-si pri loc); trãdzea cãrliglu azvarna (dupã el pri loc); leamnili li-adutsi azvarna (trãgãnda-li dupã el); fu adus azvarna; mãca azvarna (fig: fãrã s-aleagã, unã dupã-alantã) shi coapti sh-nicoapti; lja horli azvarna (fig: unã dupã-alantã)

§ azvarnalui (az-vár-na-luĭ) adv – (unã cu azvarna)
ex: fu dus azvarnalui
(expr: cu zorea) pãnã la pãlati

§ azvara (az-vá-ra) adv – (unã cu azvarna)
ex: tsã easti brãnlu azvara; l-dusirã azvara
(expr: cu zorea) la sculii; lu scularã azvara
(expr: cu zorea) la iuchiumati; cara s-u ljai azvara
(expr: cara s-fudz naljurea), pots s-fats tsi s-vrei

§ azvãrnuescu (az-vãr-nu-ĭés-cu) (mi) vb IV azvãrnuii (az-vãr-nu-íĭ), azvãrnueam (az-vãr-nu-ĭámŭ), azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuiri/azvãrnuire (az-vãr-nu-í-ri) – trag un lucru azvarna pristi loc tra s-lu duc iuva; mi min cu truplu alichit di loc pri dzinuclji sh-pri bratsã; (earbã tsi nu creashti cu truplu cãtrã nsus, ma) s-tradzi azvarna pri loc; (mi) trag azvarna; zvãrnuescu, azvãrnãescu, zvãrnjescu, tãrãscu
{ro: (se) târî}
{fr: (se) traîner}
{en: crawl, drag, creep}
ex: s-azvãrnuea (s-trãdzea azvarna) tu creacuri; lu-azvãrnuea pri mpadi

§ azvãrnuit (az-vãr-nu-ítŭ) adg azvãrnuitã (az-vãr-nu-í-tã), azvãrnuits (az-vãr-nu-ítsĭ), azvãrnuiti/azvãrnuite (az-vãr-nu-í-ti) – tsi s-tradzi (s-ari traptã) azvarna; tsi fu traptu azvarna; zvãrnuit, azvãrnãit, zvãrnjit, tãrãt
{ro: târât}
{fr: traîné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãhce

bãhce (bãh-cé) sm bãhceadz (bãh-cĭádzĭ) – loc iu s-seaminã zãrzãvãts i lilici (tu cari pot si s-aflã sh-ponj tsi da fruti), di-aradã piningã casã, ma poati si s-aflã sh-tu agri, cãndu easti mari sh-tes multu; buhce, grãdinã, gãrdinã, perivoli
{ro: grădină}
{fr: jardin (potager)}
{en: (vegetable) garden}
ex: tu bãhce (grãdinã) lilici sh-crescu; intrãm tu bãhce (grãdinã)

§ buhce2 (buh-cé) sm buhceadz (buh-cĭádzĭ) – (unã cu bãhce)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

blastrã

blastrã (blás-trã) sf blastri/blastre (blás-tri) – lãngoarea tsi li fatsi plantili (frãndzãli, lilicili, etc.) s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã, s-vishtidzascã) shi s-cadã cãndu suntu arsi sh-upãriti di multu soari (cãldurã shi seatsitã); mãrãnghisirea tsi s-fatsi cu zãrzãvãtsli dit bãhceadz (ayitili dit ayinj, grãnili dit agri, etc.) cãndu suntu aguditi shi arsi di soarili apres (seatsitã)
{ro: opăreală care strică plantele, semănăturili, viile, etc.}
{fr: échaudure des plantes, des vignes, des semailles, etc.}
{en: sun burning and withering of plants, of sowing, of vineyards, etc.}

§ bãstrã (bãs-trắ) sm pl(?) – lãngoari tsi agudeashti plantili cãndu da di-unã mari arcoari
{ro: boală de plante provocată de un ger pătrunzător}
{fr: maladie des plantes causé par un froid piquant}
{en: plant illness provoked by a sharp cold}

§ bãstruescu (bãs-tru-ĭés-cu) (mi) vb IV bãstruii (bãs-tru-íĭ), bãstrueam (bãs-tru-ĭámŭ), bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) – (trã ponj, erghi, etc.) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu, seacã, s-usucã sh-cad di multã shideari la soari, di multã cãldurã, di seatsitã, etc.; pãlescu, mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, usuc
{ro: (se) opări (plante), (se) ofili}
{fr: hâler (en parlant des plants)}
{en: sunburn, wither}
ex: s-bãstruirã (s-arsirã di soari) agrili

§ bãstruit (bãs-tru-ítŭ) adg bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruits (bãs-tru-ítsĭ), bãstrui-ti/bãstruite (bãs-tru-í-ti) – tsi easti arsu di soari, di multã cãldurã, etc.; pãlit, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, uscat
{ro: opărit (plante), ofilit}
{fr: hâlé (en parlant des plants)}
{en: sun burned, withered}

§ bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) sf bãstruiri (bãs-tru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu earba (frãndzãli, etc.) s-bãstruescu; pãliri, mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari
{ro: acţiunea de a (se) opări (plante), de a (se) ofili; opărire, ofilire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

carotã

carotã (ca-ró-tã) sf caroti/carote (ca-ró-ti) – unã soi di earbã cari s-aflã sh-agrã tu cãmpu ma cari, di-aradã, easti criscutã di om tu bãhce ca unã zãrzãvati, trã arãdãtsina-a ljei lungã sh-groasã, dultsi sh-bunã tu mãcari, proaspitã icã heartã tu ghelã, cu frãndzã dispãrtsãti multu, sh-cu arapuni di lilici albi sh-njits; morcuv, mer dit loc
{ro: morcov}
{fr: carotte}
{en: carrot}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãstrãvets

cãstrãvets (cãs-trã-vétsŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – plantã criscutã di om tu bãhce i bustani, cu truplu acupirit di peri ascuri, tsi s-tradzi azvarna pri loc icã si ngãrlimã di alti planti, cu frãndzã lãrdzi sh-piroasi, cu lilici njits, galbini, cari da un fructu suptsãri shi lungu (di vãrã 5-25 cm), cu peaja veardi, tsi s-mãcã (cu simintsã cu tut), di-aradã, proaspit tu salatã, i faptu turshii trã earnã; castravets, cãstrãvec, angur
{ro: castravete}
{fr: concombre}
{en: cucumber}
ex: sots, sots… cãstrãvets… tsi s-am s-tsã dau tsi s-ai s-nji dai [zbor tsi sh-alãxescu doi tiniri cãndu s-fac fãrtats]

§ castravets (cas-tra-vétsŭ) sm castravets (cas-tra-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)
ex: bãgai castravets tu-armirã

§ cãstrãvec (cãs-trã-vécŭ) sm cãstrãvets (cãs-trã-vétsĭ) – (unã cu cãstrãvets)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cearnicean

cearnicean (cĭar-ní-cĭanŭ) sm cearniceanj (cĭar-ní-cĭanjĭ) – pom tsi creashti tu livãdz, bãhceadz, uboari icã mardzina di cãljuri, cu truplu ndreptu cari s-disfatsi di la njicã nãltsimi shi ari coaja cripatã, cu frãndzã ufilisiti ca hranã trã budinj (yernji di mitasi), cu fructi njits, adunati ma multi tru un loc; cirnici, cernici, cirici, mureauã, dud
{ro: dud}
{fr: mûrier}
{en: mulberry tree}

§ cirnici1 (cir-nícĭŭ) sm cirnici (cir-nícĭ) – (unã cu cearnicean)

§ cernici1 (cer-nícĭŭ) sm cernici (cer-nícĭ) – (unã cu cearnicean)

§ cirici1 (ci-rícĭŭ) sm cirici (ci-rícĭ) – (unã cu cearnicean)
ex: frãndzãli-a ciricilor suntu hrana-a yernjilor di mitasi

§ cearniceanã (cĭar-ní-cĭa-nã) sf cearniceani/cearniceane (cĭar-ní-cĭa-ni) – yimisha datã di pomlu cearnicean, cãrnoasã shi mplinã di simintsã njits, di hromã albã, aroshi i lai (tsi sh-u-aduc multu cu amura); cirnici, cernici, cirici, tseritsã, amurã, murã, dudã; (fig: cearniceanã (adg) = lai ca unã cearniceanã)
{ro: dudă; mură}
{fr: mûre}
{en: mulberry; blackberry}

§ cirnici2/cirnice (cir-ní-ci) sf cirnici/cirnice (cir-ní-ci) – (unã cu cearniceanã)
ex: gura lilici shi inima cirnici (fig: lai ca cirnicea, amura)

§ cernici2/cernice (cer-ní-ci) sf cernici/cernice (cir-ní-ci) – (unã cu cearniceanã)

§ cirici2/cirice (ci-rí-ci) sf cirici/cirice (ci-rí-ci) – (unã cu cearniceanã)

§ tseritsã (tse-rí-tsã) sf tseritsã (tse-rí-tsã) – (unã cu cearniceanã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã