DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãcãri/bãcãre

bãcãri/bãcãre (bã-cắ-ri) sf bãcãri (bã-cắrĭ) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); bacrã, aramã, halcumã;
(expr:
1: paradz di bãcãri = paradz di njicã tinjii;
2: sh-u-aspusi bãcãrea = sh-u-aspusi lãeatsa;
3: lj-fac ocljilj bãcãri = nj-si fac ocljilj galbinj-arosh ca bãcãrea; nj-acatsã ocljilj pãndzinã sh-nu ved ghini)
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre, airain, billon}
{en: copper, bronze}
ex: marli cloput di bãcãri; dada avea multi vasi di bãcãri tu cari sh-fãtsea ghelili; puljanlu di bãcãri s-mãcã (di halcumã s-aroadi); bãcãri-lj featsi ocljilj
(expr: ocljilj lj-acãtsarã pãndzinã mutrindalui) dupã tini; ocljilj s-featsirã bãcãri
(expr: ocljilj s-featsirã galbinj-arosh ca bãcãrea) ashtiptãnda; frãmshu nã migidii shi-nj deadirã multã bãcãri
(expr: paradz di bãcãri, di njicã tinjii)

§ bacrã1 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – (unã cu bãcãri)
ex: acumpãrai dauã tingeri di bacrã (bãcãri); adusi pai ma nsus di dauã furtii di bacrã

§ bacrã2 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – loclu iu s-lucreadzã shi s-fac lucrili di bãcãri; ducheanea iu s-vindu lucri di bãcãri
{ro: arămărie}
{fr: chaudronnerie}
{en: copper foundry, coppersmith’s workshop}
ex: bacra-a lor (ducheanea-a lor cu lucri di bãcãri) nu s-afla iuva

§ bãcãryisescu (bã-cãr-yi-sés-cu) (mi) vb IV bãcãryisii (bã-cãr-yi-síĭ), bãcãryiseam (bã-cãr-yi-seámŭ), bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisiri/bãcãryisire (bã-cãr-yi-sí-ri) – acoapir (afum) un lucru cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; (trã shideari multã tu aerã shi nutii, un lucru) acatsã un petur veardi-murnu multu suptsãri
{ro: arămi, oxida}
{fr: cuivrer, s’oxyder, se couvrir de vert-de-gris}
{en: coat with copper}

§ bãcãryisit (bã-cãr-yi-sítŭ) adg bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisits (bã-cãr-yi-sítsĭ), bãcãryisiti/bãcãryisite (bã-cãr-yi-sí-ti) – acupirit (afumat) cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; tsi ari acãtsatã pisuprã un petur veardi-murnu di multã shideari tu nutii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ganumã

ganumã (gá-nu-mã) sf ganumi/ganume (gá-nu-mi) – metal cu-unã hromã albã, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cãndu easti amisticat cu alti metali) la fãtsearea di multi lucri ufilisitoari; cãlai
{ro: cositor}
{fr: étain}
{en: tin}
ex: tri nã veargã ganumã (di cãlai); un pãgur di ganumã

§ gãnusescu (gã-nu-sés-cu) vb IV gãnusii (gã-nu-síĭ), gãnuseam (gã-nu-seámŭ), gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusiri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) – ashternu un petur di ganumã pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bãcãri) tra s-nu-acatsã-arudzinã, s-nu s-spargã; dau cu smaltu unã oalã coaptã tu cireap, tra s-u fac ma mushatã sh-ma vãrtoasã; gunusescu, cãlãi-sescu;
(expr:
1: li gãnusii vasili = li pãtsãi, u-aspãreai huzmetea;
2: li gãnusescu di fricã = nj-easti multã fricã; lji umplu zmeanili; curlu-nj seaminã arov)
{ro: cositori, spoi; smălţui}
{fr: étamer, émailler}
{en: tin; enamel}
ex: gãnusea-lj (dã-lj-u cu cãlai) ghiumea; cu putsãnã platã nj-gunusi tuti vasili nbãcriti; sh-nãsã li gãnusi vasili
(expr: li pãtsã; lji s-aspãre huzmetea)

§ gãnusit (gã-nu-sítŭ) adg gãnusitã (gã-nu-sí-tã), gãnusits (gã-nu-sítsĭ), gãnusi-ti/gãnusite (gã-nu-sí-ti) – (vas) tsi-lj s-ari ashtirnutã tu fatsa di nuntru un petur di cãlai; gunusit, cãlãisit
{ro: cositorit, spoit; smălţuit}
{fr: étamé, émaillé}
{en: tinned; enameled}

§ gãnusi-ri/gãnusire (gã-nu-sí-ri) sf gãnusiri (gã-nu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, cãlãisiri
{ro: acţiunea de a cositori, de a spoi; de a smălţui; cositorire, spoire, smălţuire}
{fr: action d’étamer, d’émailler; étamage}
{en: action of tinning; of enameling}

§ gunusescu (gu-nu-sés-cu) vb IV gunusii (gu-nu-síĭ), gunuseam (gu-nu-seámŭ), gunusitã (gu-nu-sí-tã), gunusiri/gu-nusire (gu-nu-sí-ri) – (unã cu gãnusescu)
ex: nu lj-ari gunusitã vasili ghini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tavã

tavã (tá-vã) sf tavi/tave – hãlati ca un pheat mari sh-tes (di bãcãri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mãrdzinjli putsãn sculati nsus, tu cari s-poartã di-aradã mãcãruri (la measã, la oaspits, etc.); tãvã, tavlã, tãvlii, pladã, apladã, discu; (fig: tavã = tavã cu mãcãruri, cu carni faptã tu cireap)
{ro: tavă}
{fr: plateau)}
{en: tray}
ex: nicuchira yinea cu cafelu pi-unã tavã di bãcãri; l-bãgã tu-unã tavã di asimi; feci nã tavã (fig: tavã cu carni la cireap) trã tsinã; mãcãm nã tavã (fig: tavã cu mãcãruri) la izvur

§ tãvã (tã-vắ) sm tãvadz (tã-vádzĭ) – (unã cu tavã)
ex: featsim njel friptu tu tãvã; un tãvã di gãdãifi

§ tavlã (táv-lã) sf tãvli (tãv-li) – (unã cu tavã)
ex: tavlã mari sh-pungã goalã; l-bagã tu-unã tavlã (tavã) di-asimi sh-lu-adutsi la tatã-su

§ tablã1 (táb-lã) sf tãbli (tãb-li) – (unã cu tavã)

§ tãvlii/tãvlie (tãv-lí-i) sf tãvlii (tãv-líĭ) – (unã cu tavã)

§ dãblã (dãb-lắ) dãbladz (dãb-ládzĭ) – (unã cu tavã)

§ tãpsii/tãpsie (tãp-sí-i) sf tãpsii (tãp-síĭ) – tãvã mari di metal (di-aradã arucutos sh-di bãcãri) tu cari s-coatsi pita (pãnea, dultsenj, etc.) tu cireap; tãvã tu cari s-filipsescu oaspitslji; sinii, tãvã;
(expr: l-gioacã pi tipsii = fatsi tsi va cu el)
{ro: sinie, tipsie}
{fr: grand disque de cuivre pour y cuire des galettes}
{en: large copper tray, for cooking in the oven}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: tãpsia); tãpsiili prindi s-hibã gãnusiti; na tãpsia-aestã shi furculitsa shi s-ti-agiots pãnã s-yin mini; cum arsãrea shoariclu pri tãpsii; peanili li-ari acasã sum tãpsii

§ tipsii/tipsie (tip-sí-i) sf tipsii (tip-síĭ) – (unã cu tãpsii)
ex: tipsiili-a voastri suntu mbãcriti; mash tãpsia sh-alãsarã

§ pladã (plá-dã) sf plãdz (plắdzĭ) – (unã cu tavã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn