DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

astalj

astalj (as-táljĭŭ) (mi) vb I astãljai (as-tã-ljĭáĭ), astãljam (as-tã-ljĭámŭ), astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljari/astãljare (as-tã-ljĭá-ri) – stalj;
1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; talj calea-a unui; andãmusescu, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, stãvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi, etc.;
2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dupã dzeanã; am ma nsus di…; nj-u njicshuredz (talj) calea; nãstrec, artisescu, shcurtedz, njicshuredz, etc.;
3: fac pri cariva si s-nãireascã, s-chicuseascã, sã-lj parã-arãu di tsi lj-am dzãsã, etc.; cãrtescu, chicusescu, etc.;
4: l-fac si s-aspargã laptili cãndu-l herbu (s-fatsi ca cashlu), supa (cãtivãrãoarã) cãndu-lj bag limonji, etc.; frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi trã pitã; etc.;
(expr:
1: astalj bãclãvãlu = talj bãclãvãlu tu cumãts (tra s-pot s-chirnisescu oaspitslji);
2: om s-nu lu-astalj ãn cali = om anapud, arãu, cu cari nu vrei s-ai vãrã huzmeti, etc.)
{ro: întâlni, încrucişa; depăşi, scurta; supăra, certa; strica}
{fr: rencontrer, entrecroiser; dépasser, passer au delà, se raccourcir; se fâcher; gâter, cailler}
{en: meet, intersect, cross; pass beyond, shorten; get angry; spoil, curdle}
ex: u-astãlje (u-astãhisi) ãn cali; lj-astalji calea (lj-inshi ninti) un pondu di-arap; s-astãlje (s-andãmusi) cu-un aush; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã; lj-astãlje calea (lj-inshi nãinti) a featãljei; s-lu-astãljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu-astãljai (lu-astricui) la imnari; oi, cãpri, astalji di (ari ma nsus, tricu di) shasi suti; cãrvãnjli astãljarã la (tricurã naparti di) munti; astãlje (shcurtã) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s-ma shcurteadzã) calea; s-astãlje (chicusi) multu sh-nu mi zburashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-cãrteashti) di-aclo iu sta; aestã eara muljari s-nu u-astalj ãn cali
(expr: arauã, anapudã); laptsili nji s-astãlje (s-featsi ca cashlu)

§ astãljat (as-tã-ljĭátŭ) adg astãljatã (as-tã-ljĭá-tã), astãljats (as-tã-ljĭátsĭ), astãljati/astãljate (as-tã-ljĭá-ti) – stãljat;
1: tsi s-ari aflatã (adunatã) cu cariva; alãhãit, astãhisit, andãmusit, cunushtusit, tihisit, stãvrusit, mpicheat, etc.;
2: tsi ari tricutã naparti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtatã (calea); nãstricut, artisit, shcurtat, njicshurat, etc.;
3: tsi s-ari nãiritã; tsi-lj pari-arãu di tsi-lj s-ari dzãsã; chicusit, cãrtit, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãclãvã

bãclãvã (bã-clã-vắ) sm bãclãvadz (bã-clã-vádzĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu cãtãifea) faptã cu peturi ca di pitã, cu zahari shi nuts tu mesi, tãljatã tu cumãts njits dupã tsi s-coatsi tu cireap, sh-cari easti bãgatã si s-moalji tu siropi caldã tsi, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; bãclãvai, burechi, burecã
{ro: baclava}
{fr: gâteau feuilleté aux noix et sucre}
{en: baklava; dessert made of paper-thin layers, nuts and sugar}
ex: mi-arãseashti bãclãvãlu

§ bãclãvai/bãclãvae (bã-clã-vá-i) sf bãclãvãi (bã-clã-vắĭ) – (unã cu bãclãvã)
ex: dada featsi bãclãvai cã ashteaptã nunlu

§ burechi/bureche (bu-ré-chi) sf burechi (bu-réchĭ) – dultseami, tsi sh-u-adutsi multu cu bãclãvãlu, faptã cu peturi ca di pitã; burecã, bãclãvã
{ro: prăjitură răsfoiată}
{fr: gâteau feuilletée; petit pâté}
{en: dessert made of paper-thin layers; baklava}

§ burecã (bu-ré-cã) sf bureatsi/bureatse (bu-reá-tsi)
ex: mãcãm la tsinã burecã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtãifi/cãtãife

cãtãifi/cãtãife (cã-tã-í-fi) sf cãtãihi (cã-tã-íhĭ) – dultseami (tsi sh-u-adutsi tu mãcari cu bãclãvãlu) faptã di hiri multu suptsãri di aloat uscat (fapti nafoarã tu fabricã), tsi s-coc tu umtu, cu zahari sh-cu multi nutsi, dupã cari lji s-arucã pisuprã unã siropi caldã cari, dupã niheamã chiro, u pitrundi ghini; cãdãifi, cadaif
{ro: cataif}
{fr: gâteau fait de vermicelle, trés fin doré dans le beurre et sur lequel on verse un sirop chaud et vanillé}
{en: Middle East type of pastry}

§ cãdãifi/cãdãife (cã-dã-í-fi) sf cãdãihi (cã-dã-íhĭ) – (unã cu cãtãifi)

§ cadaif (ca-da-ífŭ) sn pl(?) – (unã cu cãtãifi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

culac

culac (cu-lácŭ) sn culatsi/culatse (cu-lá-tsi) – unã soi di pãni faptã ca un nel, tsi s-mãcã icã s-fatsi doarã la oaspits shi soi, tu dzãli pisimi (numtsã, sãrbãtori, etc.); clurã, cãniscu, cuniscu, culãcush; (fig:
1: culac = (i) ca un culac, nel, diplã; (ii) loc tsi ari forma di nel; expr:
2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun stog; mi fac gljem; etc.)
{ro: colac, covrig}
{fr: pain spécial ayant la forme d’un anneau et qu’on mange ou qu’on offre à l’occasion de grands jours (fêtes, noces, etc.)}
{en: loaf of bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as a present to friends or relatives, during holidays or special occasions (weddings, baptisms, etc.)}
ex: adar un culac trã ficiori shi un culac (cuniscu) trã numtã, cama bun; coatsi-nj dauã culatsi tu tãpsii i tu vatrã; lu-adunã n gepi culac
(expr: lu-adunã stog n gepi); fã-ti culac!
(expr: adunã-ti stog!); featsim culats (culãcush) trã culindi; acumpãrai un culac (clurã, colindu); tricurã cu culaclu (cuniscul) la numtã; s-featsi tu cohi culac
(expr: s-adunã stog ca un culac); cãndu ea culac s-adarã expr: s-adunã stog), ngljatsã inima-nj truoarã

§ culãcush (cu-lã-cúshĭŭ) sn culãcushi/culãcushe (cu-lã-cú-shi) – culac njic; culucush
{ro: colac mic, covrig}
{fr: petit “culac”}
{en: small “culac”}
ex: nipãrticã, nipãrticush, fã-ti culãcush

§ culucush (cu-lu-cúshĭŭ) sn culucushi/culucushe (cu-lu-cú-shi) – (unã cu culãcush)

§ cuniscu (cu-nís-cu) sn cuniscuri (cu-nís-curĭ) – culac adrat maxus tra si s-ducã la unã numtã, prota i andaua searã dupã ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numtã, pãtedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tãvã di pescu, di bãclãvã, i cu-unã botsã di yin); cãniscu
{ro: colac de nuntă}
{fr: don (anneau, galette, pain d’épices) de noce}
{en: “culac” brought as a wedding (baptism, etc.) present}
ex: va s-yinim cu cuniscu (culac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dultsi1

dultsi1 (dúl-tsi) adg dultsi/dultse (dúl-tsi), dultsi (dúl-tsi), dul-tsi/dultse (dúl-tsi) – tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i zahari; (fig:
1: dultsi = tsi ti-ariseashti cã sh-u-adutsi la videari (avdzãri, vreari, zburãri, etc.) cu dultseamea shi nustimada di njari; expr:
2: Dultsea-a Loclui = featã multu mushatã dit pirmithili armãneshti, multi ori hilji di-amirã tsi s-va cu ficiorlu (gionili) aleptu; Fatsa-a Loclui; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor, etc.)
{ro: dulce}
{fr: doux}
{en: sweet}
ex: multu dultsi easti aua aestu an cã nu deadi ploai multã; mi-ariseashti laptili dultsi; nj-zburã dultsi (fig: cu zboarã di vreari, diznjirdãtoari); bana-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arauã; limba dultsi (fig: ca gustul di njari), multi buni adutsi; doi oclji dultsi (fig: ca gustul di njari); zborlu dultsi, mult adutsi; zborlu dultsi, oaspitslji adavgã; u-apucã somnul! shi Dultsea-a Loclui (Mushata-a Loclui) durnji

§ dultsi2 (dúl-tsi) sm fãrã pl – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã dultsi; lucru (mãcari, dultseatsã, bãclãvã, etc.) tsi easti dultsi; dultseami, dultseatsã;
(expr: lja-l cu dultsili = lja-l cu bunlu, caftã cu zboarã buni, dultsi tra s-ts-agiundzi scupolu)
{ro: dulciu, dul-ceaţă}
{fr: douceur, confiture, gateau}
{en: sweetness, jam (fruits), pastry}
ex: dada-nj deadi dultsi di gutunji (dultseatsã faptã di gutunji hearti tu siropi di zahari); va bagã fãrmac tu dultsili (lucrul dultsi) tsi-nj da; s-lã dãm cãti un dultsi (tsiva dultsi); lja-l cu dultsili
(expr: cu bunlu), ma s-vrei s-ti-ascultã

§ dultsishor (dul-tsi-shĭórŭ) adg dultsishoarã (dul-tsi-shĭŭá-rã), dultsishori (dul-tsi-shĭórĭ), dultsishoari/dultsishoare (dul-tsi-shĭŭá-ri) – tsi nu easti multu dultsi; tsi da niheamã ca pri dultsi
{ro: dulceag}
{fr: douceâtre}
{en: sweetish}
ex: yini niheamã ca dultsishor

§ dultseami/dultseame (dul-tseá-mi) sf dultsenj (dul-tsénjĭ) – gustul a mãcãrlor shi a biuturlor dultsi icã ndultsiti; harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hibã dultsi; un lucru (mãcari) tsi easti dultsi; dultseatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

siropi/sirope

siropi/sirope (si-ró-pi) sf siropuri (si-ró-purĭ) – apã, tu cari s-hearbi multã zahãri tra si s-facã ca unã dzamã groasã, multu dultsi cari s-bagã la dultsenj ca bãclãvã (cãtãifi, rivani, etc.)
{ro: sirop}
{fr: sirop}
{en: syrup}
ex: dada nu bagã multã siropi tu bãclãvãlu-a ljei

§ shurup (shĭu-rúpŭ) sn shurupuri (shĭu-rú-purĭ) – unã soi di siropi tu cari s-bagã yitrii tra sã-lj lja tusea, cãndu omlu easti arãtsit
{ro: sirop de tuse}
{fr: sirop de toux}
{en: cough syrup}
ex: lj-dau shurup ta sã-lj treacã tusea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã