DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahci

ahci (ah-cí) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji), ahceadz (ah-cĭádzĭ), ahcioanji/ahcioanje (ah-cĭŭá-nji) – bãrbat i muljari tsi fatsi mãcari (ghelã, mãyirii); bãcãtar, mayir, mãyirgi, ghelãgi
{ro: bucătar}
{fr: cuisinier}
{en: cook}
ex: mãcãm ghini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gustoasi

§ ahcilã-chi/ahcilãche (ah-ci-lắ-chi) sf ahcilãchi (ah-ci-lắchĭ) – mãstu-rilja-a fãtseariljei di ghelã prit ãngãldzãrea la foc (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mãcã; tehnea-a ahcilui
{ro: arta bucătăriei}
{fr: art culinaire}
{en: cookery}
ex: bãneadzã cu ahcilãchea (tehnea di ahci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argãstir

argãstir (ar-ghãs-tírŭ) sn argãstiri/argãstire (ar-ghãs-tí-ri) – casã (binai, ducheani, etc.) iu s-vindu multi soi di prãmãtii icã lucri njits, ti mãcari sh-ti beari; duganã, dugani, ducheanã, ducheani, mãgãzã, mãgãzii, bãcãlichi
{ro: prăvălie, băcănie}
{fr: épicerie, magasin}
{en: store, grocery store}

§ argãstiryear (ar-ghãs-tir-yĭárŭ) sm argãstiryeari (ar-ghãs-tir-yĭárĭ) – omlu tsi tsãni un argãstir i cari vindi lucri dit argãstir; mãgãzãtor, bãcal, bãcãlã, mã-gãzar, mãgãjar
{ro: băcan}
{fr: épicier}
{en: grocer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arod

arod (a-ródŭ) vb III arosh (a-róshĭŭ), arudeam (a-ru-deámŭ), aroasã (a-rŭá-sã), aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) – arup cu dintsãlj cumãts njits dit un lucru dur (vãrtos, sãnãtos); frec cu tsiva un lucru (lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit, etc.); mãshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cu-arada; rod, frec, arinsescu, mãc, etc.;
(expr: li-arod = mi bati cariva, l-mãc shcoplu)
{ro: roade}
{fr: ronger}
{en: gnaw, nibble at}
ex: trã tse cãnjlji arod oasili (mãshcã multi ori cu-arada dit oasi)?; arucã-lj un os s-lu-aroadã sh-nãs; shoaritslji aroasirã scãndurli (featsirã guvi tu scãnduri, li mãcarã); arudzina aroadi (l-mãcã) herlu; tsã dau nã veargã di bãcãri shi, aclo iu va si s-mãcã, iu va si s-aroadã (si s-arinseascã); ciumaga sã s-aroadã prighios ca nã palmã; ursa apãrnji s-aroadã truplu-a arburilui; stranjili di pi el s-aroasirã (s-mãcarã) dip

§ aros (a-rósŭ) adg aroasã (a-rŭá-sã), arosh (a-róshĭ), aroasi/aroase (a-rŭá-si) – tsi easti mãcat cu mãshcãturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi easti faptu ma suptsãri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (fricarea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mãcatã di fricari; ros, fricat, arinsit, mãcat, etc.
{ro: ros}
{fr: rongé}
{en: gnawed at, nibbled}
ex: cupãcinj aros di cãpri; stranjili a lui suntu aroasi (fricati, lutsiti) di purtari

§ aroadiri/aroadire (a-rŭá-di-ri) sf aroadiri (a-rŭá-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-aroadi; roadiri, fricari, arinsiri, mãcari, etc.
{ro: acţiunea de a roade; roadere}
{fr: action de ronger}
{en: action of gnawing, of nibbling at}
ex: s-ascapã di-aroadirea-a oasilor

§ rod (ródŭ) vb III rosh (róshĭŭ), rudeam (ru-deámŭ), roasã (rŭá-sã), roadiri/roadire (rŭá-di-ri) – (unã cu arod)
ex: va s-li roadã shoaritslji tuti cãrtsãli cã suntu ligati cu fãrinã; iu va si s-roadã (va si s-mãcã)

§ ros1 (rósŭ) adg roasã (rŭá-sã), rosh (róshĭ), roasi/roase (rŭá-si) – (unã cu aros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãcã

bãcã (bắ-cã) sf pl(?) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu muljirescu (di-aradã di lãnã) tsi s-poartã sum fustani; fustã, jupã, giupã
{ro: fustă}
{fr: jupe, jupon de laine}
{en: woman’s woolen skirt, underskirt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã