DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

azvesti/azveste

azvesti/azveste (az-vés-ti) sf azvesturi (az-vés-turĭ) – unã soi di cheatrã albã (cãlcheri) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã (laptili di-azvesti) cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; zvesti, cãlcheri, cãrcheri, hãlcheri;
(expr: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro)
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: azvesti asteasã shi neasteasã; acumpãrai azvesti; casa easti datã cu azvesti; s-avea hiptã tu guva di-azvesti

§ zvesti/zveste (zvés-ti) sf zvesturi (zvés-turĭ) – (unã cu azvesti)

§ azvistãreauã (az-vis-tã-reá-ŭã) sf azvistãrei (az-vis-tã-réĭ) – unã soi di sfinduchi largã, apusã, dishcljisã pisuprã sh-bãgatã tu loc iu s-astindzi shi s-fatsi azvestea cu cari s-buiseashti casa
{ro: varniţă}
{fr: chaufour}
{en: lime kiln}

§ azvistar (az-vis-tárŭ) sm azvistari (az-vis-tárĭ) – omlu tsi vindi azvesti; omlu tsi astindzi azvestea sh-u fatsi etimã trã buisirea-a casilor
{ro: vărar}
{fr: chaulier, chaufournier}
{en: lime burner, lime dealer}

§ azvistusescu (az-vis-tu-sés-cu) vb IV azvistusii (az-vis-tu-síĭ), azvistuseam (az-vis-tu-seámŭ), azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-sí-ri) – dau cu-azvesti (casa, loclu, pomlu, etc.); cãlchirusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}
ex: mãni azvistusescu (dau cu-azvesti) casa; udãlu-aestu nu s-avistuseashti

§ azvistusit (az-vis-tu-sítŭ) adg azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusits (az-vis-tu-sítsĭ), azvistusiti/azvistusite (az-vis-tu-sí-ti) – tsi easti dat cu-azvesti; cãlchirusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bueauã

bueauã (bu-ĭá-ŭã) sf buei (bu-ĭéĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru (tsi poati si s-veadã dupã soea di lunjinã tsi cadi pi el); luguria cu cari s-vãpseashti un lucru tra s-lji s-alãxeascã hroma; luguria tsi-sh bagã muljerli pri fatsã i unglji tra s-aspunã ma mushati; hromã, vãfii, rengã, renghi; arushatsã, fcheasidi, mãzeauã, mãzii, ucnã;
(expr:
1: ca bueauã = taxirati, bileauã;
2: bueaua-a loclui = galbin;
3: bueauã di = mãratlu di; boi;
4: dau cu bueauã = buisescu, vãpsescu;
5: molj tu noauãdzatsinoauã di buei = bag dinãpoi, aurlu, arushinedz)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, fard, teinture}
{en: color, face make-up, paint}
ex: es lilici cu buei; nu-i bunã bueaua cu cari buisim oauãli; cãlugreauã ca bueauã
(expr: mplinã di bileadz, di taxirãts); sh-deadi cu bueauã
(expr: s-vãpsi, sh-deadi cu fcheasidi, cu mãzeauã); ded bueauã a casãljei
(expr: vãpsii casa); tu noauãdzãtsinoauã di buei u mulje
(expr: u bãgã dinãpoi, u rizilipsi, u-arushinã); u, bueauã di ficior
(expr: u, mãratlu di ficior), muri; u, bueaua s-vã batã
(expr: s-cadã taxirãtsli, ghiderli pri voi)

§ boi2/boe (bó-i) sf boi (bóĭ) shi boiuri (bó-ĭurĭ) – (unã cu bueauã)
ex: pãdurea, cu boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adrã fatsa cu boi
(expr: sh-deadi cu fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli; nj-adusi tata dit Vlãhii unã cutii cu boi (buei); boea-a loclui
(expr: galbin) s-featsi

§ buisescu (bu-i-sés-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-síĭ), buiseam (bu-i-seámŭ), buisitã (bu-i-sí-tã), buisiri/buisire (bu-i-sí-ri) – (cu-unã fãrci di buisiri icã cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di bueauã (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); dau cu bueauã un lucru (stizmã, pãndzã, etc.); vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: mi buisescu = jilescu;
2: l-buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, l-distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: colora, vopsi, picta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calar2

calar2 (cá-larŭ) sm calari (cá-larĭ) – catiun di bãrnili ncrutsiljati tsi fac parti dit citia-a unei casã; stur bãgat amplatea tra s-u tsãnã ghini citia di la unã casã; catiun di leamnili tsi fac unã hãlati (ca unã soi di measã analtã) pri cari s-bagã scãndurli pri cari sta (tra s-poatã s-lucreadzã) atselj tsi analtsã i buisescu (azvistusescu) casi; hãlatea di lemnu cu patru cicioari (ncrutsiljati doauã cãti doauã) pri cari sã ndoapirã lemnul i scãndura tsi va tãljari; cãprior, cãlar, cãvãlar, cãrpulj, cãprulj, cãprulji
{ro: căprior, căprior de acoperiş, acoperiş}
{fr: chevron, poutrelle, chevalet de sciage}
{en: rafter (of roof), saw-jack}
ex: ni calar calar, ni stizmili ca lumea (ni calar bun, ni stizmi buni)

§ cãlar2 (cã-lárŭ) sm cãlari (cã-lárĭ) – (unã cu calar2)
ex: cãlarlu acupirãmintului

§ cãvãlar2 (cã-vã-lárŭ) sm cãvãlari (cã-vã-lárĭ) – (unã cu calar2)
ex: pristi cãvãlar (cãprior, calar) yini citia

§ calãr (cá-lãrŭ) sm calãri (cá-lãrĭ) shi sn calãri/calãre (cá-lã-ri) – lemnul tsi sta pri dauã furtsi sh-pristi cari s-ashtearni unã sazmã tra si s-facã unã cidãri (tendã); temblã, vig
{ro: lemn aşezat pe două furci pe care se ntinde o pătură de lână de capră ca să se facă un cort}
{fr: perche, traverse de bois posée sur deux fourches, au-dessus de laquelle on étend une couverture de laine de chèvre pour en faire une tente}
{en: pole standing on two forks to support a blanket making up a tent}

§ cãprior2 (cã-pri-órŭ) sm cãpriori (cã-pri-órĭ) – (unã cu calar2)

§ cãprulj (cã-prúljĭŭ) sn cãprulji/cãprulje – (unã cu calar2)

§ cãprulji/cãprulje (cã-prú-lji) sf cãprulji/cãprulje – (unã cu calar2)
ex: cãpruljili putridzãrã

§ cãrpulj (cãr-púljĭŭ) sn cãrpu-lji/cãrpulje – (unã cu calar2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlcheri/cãlchere

cãlcheri/cãlchere (cãl-chĭé-ri) sf cãlcheri (cãl-chĭérĭ) shi cãlche-ruri (cãl-chĭé-rurĭ) – unã soi di cheatrã albã (azvesti) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; cãrcheri, hãlcheri, azvesti, zvesti
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: ded casa cu cãlcheri (azvesti); apa di cãlcheri easti bunã la arsuri

§ cãrcheri/cãrchere (cãr-chĭé-ri) sf cãrcheri (cãr-chĭérĭ) shi cãrcheruri (cãr-chĭé-rurĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ hãlcheri/hãlchere (hãl-chĭé-ri) sf hãlcheri (hãl-chĭérĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ cãlchirusescu (cãl-chi-ru-sés-cu) vb IV cãlchirusii (cãl-chi-ru-síĭ), cãlchiruseam (cãl-chi-ru-seámŭ), cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusiri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) – dau cu cãlcheri (casa, loclu, pomlu, etc.); azvistusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}

§ cãlchirusit (cãl-chi-ru-sítŭ) adg cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusits (cãl-chi-ru-sítsĭ), cãl-chirusiti/cãlchirusite (cãl-chi-ru-sí-ti) – tsi easti dat cu cãlcheri; azvistusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

§ cãlchirusi-ri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) sf cãlchirusiri (cãl-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvistuseashti; azvistusiri
{ro: acţiunea de a vărui; văruire}
{fr: action d’enduire de chaux, de badigeonner}
{en: action of liming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curasani/curasane

curasani/curasane (cu-ra-sá-ni) sf curasãnj (cu-ra-sắnjĭ) – chi-rimidã chisatã sh-amisticatã cu azvesti tra si s-facã ca unã soi di cimentu cu cari s-azvistusescu stizmili di casã; mãltari
{ro: ten-cuială}
{fr: brique pilée et melangée à la chaux et au sable pour en faire une sorte de ciment}
{en: crushed brick mixed with lime to make a kind of ciment to plaster the room walls}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ungu

ungu (ún-gu) (mi) vb III shi II umshu (úm-shĭu), undzeam (un-dzeámŭ), umtã (úm-tã) shi umsã (úm-sã), undziri/undzire (ún-dzi-ri) shi undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur moali di mihlemi (azvesti, seu, umtu, tutcali, etc.);
(expr:
1: ungu casa = (i) dau cu-azvesti stiznjili di casã; azvistusescu; (ii) dau cu lut pãtunja, dushumelu di casã (tu chirolu veclju pãtunja eara di loc shi s-undzea cu lut, di cãndu-cãndu);
2: l-ungu (pri cariva) = (i) lj-dau unã arusfeti s-nji ndreagã un lucru; (ii) nj-fac njilã shi-lj dau tsiva a unui; (iii) lu-angiur, lu ncaci, lu cãtigursescu; (iv) l-murdãripsescu, l-mãryescu, etc.)
{ro: unge}
{fr: oindre}
{en: rub (with oil, cream, etc.)}
ex: agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurili; lji umsi perlu cu untulemnu; s-undzim portsãli cu njari; undzi-u nipãrtiscusha; s-easti cã … di vã avets umtã
(expr: di v-arushinat cu arusfetea tsi loat); s-umsi natlu
(expr: featsi tsiva tu culupani, s-murdãripsi natlu); mi umsi sh-mini cu tsiva
(expr: ãnj deadi sh-a njia unã arusfeti); undzi-l cu
(expr: fãts njilã sh-dã-lj sh-a lui) doauã liri

§ umtu2 (úm-tu) adg umtã (úm-tã), umtsã (úm-tsã), umti/umte (úm-ti) – tsi easti acupirit cu un petur moali di tsiva (umtu, seu, mihlemi, tutcali, etc.)
{ro: uns}
{fr: oint}
{en: rubbed (with oil, cream, etc.)}
ex: suntu umti dauãli tãpsii tra s-nu s-alicheascã

§ umsu (úm-su) adg umsã (úm-sã), umshi (úm-shi), umsi/umse (úm-si) – (unã cu umtu2)
ex: natlu easti umsu
(expr: murdar)

§ undziri2/undzire (ún-dzi-ri) sf undziri (ún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-undzi tsiva
{ro: acţiunea de a unge; ungere}
{fr: action d’oindre}
{en: action of rubbing (with oil, cream, etc.)}

§ undzeari/undzeare (un-dzeá-ri) sf undzeri (un-dzérĭ) – (unã cu undziri2)

§ umsoari/umsoare (um-sŭá-ri) sf umsori (um-sórĭ) – lucrul (luguria) cu cari s-undzi tsiva; undzearea tsi fatsi cariva a unui lucru icã atsea tsi sh-u fatsi el singur

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãfii/vãfie

vãfii/vãfie (vã-fí-i) sf vãfii (vã-fíĭ) – hroma tsi u-aspuni un lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alãxeascã hroma; hromã, bueauã, rengã, renghi;
(expr: ãlj bag vãfia = lu-alas sh-fug, lu-apãrãtsescu)
{ro: culoare, vopsea}
{fr: couleur, teinture, teinte}
{en: color, paint}
ex: bagã-lj vãfia
(expr: apãrãtsea-u sh-fudz)

§ vãpsescu (vãp-sés-cu) (mi) vb IV vãpsii (vãp-síĭ), vãpseam (vãp-seámŭ), vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsiri/vãpsire (vãp-sí-ri) – acoapir fatsa-a unui lucru cu un petur di vãfii (azvesti); zugrãpsescu un lucru (tra s-lu fac ma mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); buisescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrãfsescu, zugrãpsescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj);
(expr:
1: l-vãpsescu = (i) lj-adar un ahãntu mari arãu (dureari, cripari, etc.) cã-lj fac bana greauã; lji nvirinedz bana cu-atseali tsi-l fac s-patã; l-curbisescu, l-stuhinedz, etc.); (ii) nj-arãd di el, l-rizilipsescu; (iii) alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!;
2: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = ma s-nu-ai tuti-atseali tsi tsã lipsescu, nu va pots s-lu fats un lucru)
{ro: colora, vopsi, picta}
{fr: colorer, colorier; teindre, peindre}
{en: color, dye, paint}
ex: nveasta vãpsi (buisi) lãna; vãpsim (buisim) vilendzã; vãpseashti ghini bueagilu iu ded shiaclu; stizmili suntu vãpsiti lãi, c-acshi vru muma ma ghini; vãpsea-l!
(expr: alasã-l s-fugã, s-lu lja neclu!)

§ vãpsit (vãp-sítŭ) adg vãpsitã (vãp-sí-tã), vãpsits (vãp-sítsĭ), vãpsi-ti/vãpsite (vãp-sí-ti) – tsi easti acupirit cu-un petur di bueauã; dat cu bueauã; buisit, azvistusit, chindrisit, chindisit, zugrãfsit, zugrãpsit, cundiljat
{ro: colorat, vopsit, pictat}
{fr: coloré, colorié; teint, peint}
{en: colored, dyed, painted}
ex: lãpudzli suntu vãpsiti (buisiti); vãpsita
(expr: mãrata) mumã!; chirdu vãpsitlu-lj
(expr: curbisitlu-lj di) tatã; ascultã vãpsitlu
(expr: nvirinatlu) grai a meu; un vãpsit
(expr: curbisit) di yis tsi-nj vidzui asarnoaptea; yisili vãpsiti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zugraf

zugraf (zu-gráfŭ) sm zugrahi (zu-gráhĭ) shi zugrafanj (zu-grá-fanjĭ) – omlu tsi azvistuseashti stizmili di casã; omlu tsi acoapirã un lucru cu-un petur di bueauã; omlu tsi ncundiljadzã lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.)
{ro: zugrav, vopsitor, pictor}
{fr: peintre}
{en: painter}
ex: zugraflu vinji cu doi ficiori shi s-acãtsã di lucru

§ zugrã-fii/zugrãfie (zu-grã-fí-i) sf zugrãfii (zu-grã-fíĭ) – tehnea-a zugraflui; lucrul tsi-l fatsi zugraflu; atsea tsi easi dit mãna-a zugraflui
{ro: zugrăveală}
{fr: peinture}
{en: painting}
ex: zugrãfia easti nã mãsturilji mushatã

§ zugrãfsescu (zu-grãf-sés-cu) vb IV zugrãfsii (zu-grãf-síĭ), zugrãfseam (zu-grãf-seámŭ), zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) – azvistusescu unã stizmã di casã; acoapir un lucru cu-un petur di bueauã; ncun-diljedz lucri (casi, oaminj, ponj, prãvdzã, etc.) pi unã fatsã (stizmã, lemnu, pãndzã, etc.); zugrãpsescu, buisescu, vãpsescu, azvistusescu, chindrisescu, chindisescu, cundiljedz (fatsa, ocljilj); (fig: zugrãfsescu = caftu s-aspun cu gura shi zborlu cum easti un lucru)
{ro: zugrăvi, vopsi, picta}
{fr: peinturer}
{en: paint}

§ zugrãfsit (zu-grãf-sítŭ) adg zugrãfsitã (zu-grãf-sí-tã), zugrãfsits (zu-grãf-sítsĭ), zugrãfsiti/zugrãfsite (zu-grãf-sí-ti) – tsi easti dat cu bueauã; tsi easti ncundiljat; zugrãpsit, buisit, vãpsit, azvistusit, chindrisit, chindisit, cundiljat (fatsa, ocljilj)
{ro: zugrăvit, vopsit, pictat}
{fr: peinturé}
{en: painted}

§ zugrãfsiri/zugrãfsire (zu-grãf-sí-ri) sf zugrãfsiri (zu-grãf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-zugrãfseashti tsiva; zugrãpsiri, buisiri, vãpsiri, azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, cundiljari (fatsa, ocljilj)
{ro: acţiunea de a zugrăvi, de a vopsi, de a picta; zugrăvire, vopsire, pictare}
{fr: action de peinturer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn