Dictsiunar

azvingu (az-vín-gu) (mi) vb III shi II azvimshu (az-vím-shĭu), azvindzeam (az-vin-dzeámŭ), azvimtã (az-vím-tã) shi azvinsã (az-vín-sã), azvindziri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) shi azvindzea-ri/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) – hiu ma cu puteari (dishtiptãciuni, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); mi-alumtu tra s-amintu; hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; ãnvingu, nvingu, anichisescu, nichisescu, anixescu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: (lupta pentru a) învinge; câştiga (joc, concurs)}
{fr: (lutter pour) vaincre; gagner}
{en: (fight to) defeat; win}
ex: va s-u ljai, ma s-mi-azvindzi (ma s-hii ma gioni, ma s-nj-u pots); zmulsi gionili yeataganlu sh-lja si s-azvingã cu (si s-alumtã tra s-lu bagã mpadi) dushmanlu; azvimsi (lj-bãgã mpadi, lj-bãtu) dushmanjlji tuts; s-turnã shi ficiorlu dit polim, iu lu-azvimsi pi dushman; lu-avea azvimtã (lj-u-avea pututã); sã s-azvingã (si s-alumtã); lu-azvimsi (lu-astricu, amintã) tu ampãturari

§ azvimtu (az-vím-tu) adg azvimtã (az-vím-tã), azvimtsã (az-vím-tsã), azvimti/azvimte (az-vím-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; azvinsu, ãnvinsu, nvinsu, anichisit, nichisit, anixit, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}
ex: vãrnu-azvimtu (tsi s-chearã alumta) nu s-aleadzi

§ azvinsu (az-vín-su) adg azvinsã (az-vín-sã), azvinshi (az-vín-shi), azvinsi/azvinse (az-vín-si) – (unã cu azvimtu)

§ azvindzi-ri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) sf azvindziri (az-vín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvindzi; azvindzeari, ãnvindziri, ãn-vindzeari, nvindziri, nvindzeari, anichisiri, nichisiri, anixiri, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating; of winning (games, competition)}

§ az-vindzeari/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) sf azvindzeri (az-vin-dzérĭ) – (unã cu azvindziri)

§ neazvimtu (neaz-vím-tu) adg neazvimtã (neaz-vím-tã), neazvimtsã (neaz-vím-tsã), neazvim-ti/neazvimte (neaz-vím-ti) – tsi nu cheari unã alumtã; tsi nu poati s-hibã azvimtu; neazvinsu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

§ agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) sf agiundziri (a-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu agiundzi iuva (cãndu s-ari adunatã cu cariva, cari ari amintatã, etc.); asiri, fãtseari, aprucheari, cutseari, etc.
{ro: acţiunea de a ajunge, de a atinge, etc.; ajungere; atingere; devenire; egalare; învingere; coacere; etc.}
{fr: action d’arriver, de rejoindre; de devenir; d’égaler; de vaincre; de mûrir, etc.)}
{en: action of arriving, of joining; of becoming; of equaling; of defeating; of maturing; etc.)}

§ agiundzeari/agiundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) sf agiundzeri (a-gĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

§ agiumtã (a-gĭúm-tã) sf fãrã pl – agiundzeari
{ro: ajungere, sosire}
{fr: ar-rivée}
{en: arrival}
ex: unã agiumtã (unã tsi-agiumsi; unãshunã dupã agiundzeari) aoatsi

§ neagiumtu (nea-gĭúm-tu) adg neagiumtã (nea-gĭúm-tã), neagiumtsã (nea-gĭúm-tsã), neagium-ti/neagiumte (nea-gĭúm-ti) – tsi nu-ari agiumtã; tsi nu s-ari adunatã cu cariva; (fig: neagiumtu = (i) tsi nu easti asit; nifaptu, nicoptu, nicriscut; (ii) tsi nu-ari faptã aveari, tsi nu-ari acãtsatã usãndzã)
{ro: neajuns; necopt}
{fr: qui n’est pas arrivé; qui n’a pas mûri; qui n’a pas grandi}
{en: who did nor arrive yet; who has not grown, has not matured yet}
ex: amintã nã featã neagiumtã (fig: cari vinji ninti di noauã mesh); mer neagiumtu (fig: nicoptu); s-lu ljartã cã easti nica neagiumtu (cã nu-ari criscutã ninga); neagiumtu ghini shi na! acatsã nã bumbunidzari sh-nã furtunã

§ neagiumsu (nea-gĭúm-su) adg neagiumsã (nea-gĭúm-sã), neagiumshi (nea-gĭúm-shi), neagiumsi/neagiumse (nea-gĭúm-si) – (unã cu neagiumtu)

§ neagiundziri/neagiundzire (nea-gĭún-dzi-ri) sf neagiundziri (nea-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-agiundzi iuva
{ro: acţiunea de a nu ajunge; neajungere; nematurizare}
{fr: action de ne pas arriver; de ne pas mûrir}
{en: action of not arriving; of not maturing}

§ neagiundzeari/nea-giundzeare (nea-gĭun-dzeá-ri) sf neagiundzeri (nea-gĭun-dzérĭ) – (unã cu neagiundziri)

§ paragiungu (pá-ra-gĭún-gu) vb III shi II paragiumshu (pá-ra-gĭúm-shĭu), paragiundzeam (pá-ra-gĭun-dzeámŭ), paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã) shi paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) shi paragiun-dzeari/paragiundzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) – easti (nj-agiundzi) ma multu dicãt lipseashti; (fig: (fructul) paragiundzi = (fructul) s-coatsi multu, aseashti multu, s-paracoatsi)
{ro: fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: être plus que suffisant}
{en: become more than necessary}
ex: paragiumsirã (fig: s-coapsirã multu) poamili

§ paragiumtu (pá-ra-gĭúm-tu) adg paragiumtã (pá-ra-gĭúm-tã), paragiumtsã (pá-ra-gĭúm-tsã), paragiumti/paragiumte (pá-ra-gĭúm-ti) – tsi-agiundzi ma multu dicãt lipseashti; tsi easti di primansus
{ro: care este mai mult decât destul}
{fr: qui est plus que suffisant}
{en: that became more than necessary}

§ paragiumsu (pá-ra-gĭúm-su) adg paragiumsã (pá-ra-gĭúm-sã), paragiumshi (pá-ra-gĭúm-shi), paragiumsi/paragiumse (pá-ra-gĭúm-si) – (unã cu paragiumtu)

§ paragiundziri/paragiundzire (pá-ra-gĭún-dzi-ri) sf paragiundziri (pá-ra-gĭún-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu easti ma multu dicãt lipseashti
{ro: acţiunea de a fi prea (mai mult decât) destul}
{fr: action d’être plus que suffisant}
{en: action of becoming more than necessary}

§ paragiundzeari/paragiun-dzeare (pá-ra-gĭun-dzeá-ri) sf paragiundzeri (pá-ra-gĭun-dzérĭ) – (unã cu paragiundziri)

§ ajungu (a-jĭún-gu) vb III shi II ajum-shu (a-jĭúm-shĭu), ajundzeam (a-jĭun-dzeámŭ), ajumsã (a-jĭúm-sã) shi ajumtã (a-jĭúm-tã), ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) shi ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) – (unã cu agiungu)

§ ajumtu (a-jĭúm-tu) adg ajumtã (a-jĭúm-tã), ajumtsã (a-jĭúm-tsã), ajumti/ajumte (a-jĭúm-ti) – (unã cu agiumtu)

§ ajumsu (a-jĭúm-su) adg ajumsã (a-jĭúm-sã), ajumshi (a-jĭúm-shi), ajumsi/ajumse (a-jĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

§ ajundziri/ajundzire (a-jĭún-dzi-ri) sf ajundziri (a-jĭún-dzirĭ) – (unã cu agiundziri)

§ ajundzeari/ajundzeare (a-jĭun-dzeá-ri) sf ajundzeri (a-jĭun-dzérĭ) – (unã cu agiundziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

alumtã

alumtã (a-lúm-tã) sf alumti/alumte (a-lúm-ti) – bãteari (i ncãceari) tsi s-fatsi namisa di doauã (i ma multi) pãrtsã (partii, oaminj, etc.) iu unã parti (i ma multi) caftã s-u-azvingã pi-alantã (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cãndu s-alumtã cariva; alumtatic, lumtã, lumptã, aluptã, luptã, ljuftã, bãteari, bãtii, bãtichi, bãtic, polim, cãvgã
{ro: luptă, bătălie}
{fr: combat, lutte}
{en: combat, fight}
ex: la-alumtã turtsilj s-duc cu harauã; cari-i cama bun tu-alumtã; Vuscopulea eara partidz shi eara alumtã mari; sh-nãs s-amisticã tu atsea alumtã

§ alumtatic (a-lum-tá-ticŭ) sn alumtatitsi/alum-tatitse (a-lum-tá-ti-tsi) – (unã cu alumtã)

§ lumtã1 (lúm-tã) sf lumti/lumte (lúm-ti) – (unã cu alumtã)
ex: bãrbãteasca lumtã (alumtã); s-himusescu la lumtã (alumtã) ndreaptã; trã nãtheam di oarã bitisi lumta (bãtia)

§ aluptã (a-lúp-tã) sf alupti/alupte (a-lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ luptã (lúp-tã) sf lupti/lupte (lúp-ti) – (unã cu alumtã)

§ lumptã (lúmp-tã) sf lumpti/lumpte (lúmp-ti) – (unã cu alumtã)

§ ljuftã1 (ljĭúf-tã) sf ljufti/ljufte (ljĭúf-ti) – (unã cu alumtã)
ex: fu tu loclu-atsel nã ljuftã mari iu chirurã njilj di sufliti

§ alumtu (a-lúm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-táĭ), alumtam (a-lum-támŭ), alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) –
1: acats s-mi bat (s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma multsã, oaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, ljuftu, apulimsescu, mi bat;
2: (mi) alumtu cu chetsrãli; cilistisescu, cilãstisescu, agunsescu; ambulisescu, tirinsescu; etc.;
(expr:
1: mi-alumtu dzua sh-noaptea = lucredz dzuã sh-noapti, tut chirolu, nu-astãmãtsescu dip; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac tsiva;
2: mi-alumtu cu casa = mintescu, arãspãndescu, pispilescu, etc. lucrili din casã;
3: alumtu locuri (hori, cãsãbadz, etc.) = mi duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; cutriyir, alag horli (cãsãbadzlji);
4: mi-alumtã minduirli = nj-trec multi prit minti, minduiri sh-cripãri, mi frimintã multu mintea;

5: lj-alumtã ploili = ãlj tirinsescu, lj-munduescu ploili)
{ro: lupta}
{fr: combattre, lutter, lapider}
{en: combat, fight with stones}
ex: mi-alumtu cu tini; bãrbãteashti s-alumtarã (s-bãturã); s-alumtarã (s-bãturã) ashi di dimneatsa pãnã cãtrã searã; s-alumtarã zmeilji trei dzãli shi trei noptsã; furlji s-alumtarã cu ascherea dauã ori; un cucosh, sh-acats s-lu-alumtu cu chetrili (s-lu-ambulisescu, s-aruc chetri pri el); acãtsã s-alumtã casa
(expr: s-li lja shi s-li-arãspãndeascã lucrili din casã) shi s-minteascã tuti; avea sh-nãs un semnu di calj cu cari alumta
(expr: cutriyira) cãsãbadzlji tuts; mi-alumtu dzua sh-noaptea
(expr: lucredz greu) s-nji scot hrana; alumtu
(expr: fac) multi lucri; mi-alumtã greu
(expr: mi frimintã) minduirli

§ alumtat (a-lum-tátŭ) adg alumtatã (a-lum-tá-tã), alumtats (a-lum-tátsĭ), alumtati/alumtate (a-lum-tá-ti) – tsi ari faptã unã alumtã cu cariva; aluptat, lumtat, luptat, ljuftat, ljuftit, ljuftuit, apulimsit, bãtut, alãgat, cutriyirat, cilistisit, etc.
{ro: luptat}
{fr: guerroyé, combattu, lutté, lapidé}
{en: fought; fought with stones}

§ alumtari/alumtare (a-lum-tá-ri) sf alumtãri (a-lum-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-alumtã; aluptari, lumtari, luptari, ljuftari, ljuftiri, ljuftuiri; alumtã, apulimsiri; alumtã, alumtatic, bãtii, cilistisiri, cutriyirari, etc.
{ro: acţiunea de a lupta; luptare; luptă}
{fr: action de lutter, de lapider; lutte}
{en: action of fighting; of fighting with stones; fight}
ex: aeri, ma gionili tu-alumtãri (alumti)

§ alumtãtor (a-lum-tã-tórŭ) sm, sf, adg alumtã-toari/alumtãtoare (a-lum-tã-tŭá-ri), alumtãtori (a-lum-tã-tórĭ), alumtãtoari/alumtãtoare (a-lum-tã-tŭá-ri) – atsel tsi s-alumtã cu tsiva i cariva; lumtash, ljuftã
{ro: luptător}
{fr: guerrier, com-battant, lutteur}
{en: combatant, fighter}

§ lumtu (lúm-tu) (mi) vb I lumtai (lum-táĭ), lumtam (lum-támŭ), lumtatã (lum-tá-tã), lumtari/lumtare (lum-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-lumtã (s-alumtã) pãnã apuni soarili; s-lumtã (s-alumtã) sãptãmãnj ãntredz

§ lumtat (lum-tátŭ) adg lumtatã (lum-tá-tã), lumtats (lum-tátsĭ), lumtati/lumtate (lum-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ lumta-ri/lumtare (lum-tá-ri) sf lumtãri (lum-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ lumtash (lum-táshĭŭ) adg lumtashi/lumtashe (lum-tá-shi), lumtash (lum-táshĭ), lumtashi/lumtashe (lum-tá-shi) – (unã cu alumtãtor)
ex: xenj lumtash nã calcã greu

§ lumptu (lúmp-tu) (mi) vb I lumptai (lump-táĭ), lumptam (lump-támŭ), lumptatã (lump-tá-tã), lumptari/lumptare (lump-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-lumptã (s-alumtã) cu tuti chiametsli

§ lumptat (lump-tátŭ) adg lumptatã (lump-tá-tã), lumptats (lump-tátsĭ), lumptati/lumptate (lump-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ lumptari/lumptare (lump-tá-ri) sf lumptãri (lump-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ aluptu (a-lúp-tu) (mi) vb I aluptai (a-lup-táĭ), aluptam (a-lup-támŭ), aluptatã (a-lup-tá-tã), aluptari/aluptare (a-lup-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-intrãm tu oasti s-n-aluptãm (ampulisim); shi lj-aluptash (lj-ampulisish, lj-ai azvimtã) ehtsãrlji a tãi

§ aluptat (a-lup-tátŭ) adg aluptatã (a-lup-tá-tã), aluptats (a-lup-tátsĭ), aluptati/aluptate (a-lup-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ aluptari/aluptare (a-lup-tá-ri) sf aluptãri (a-lup-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ luptu (lúp-tu) (mi) vb I luptai (lup-táĭ), luptam (lup-támŭ), luptatã (lup-tá-tã), luptari/luptare (lup-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: s-luptã (s-alumtã) pãnã nu-armãni sãndzi

§ luptat (lup-tátŭ) adg luptatã (lup-tá-tã), luptats (lup-tátsĭ), luptati/luptate (lup-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ luptari/luptare (lup-tá-ri) sf luptãri (lup-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ ljuftu1 (ljĭúf-tu) (mi) vb I – ljuftai (ljĭuf-táĭ), ljuftam (ljĭuf-támŭ), ljuftatã (ljĭuf-tá-tã), ljuftari/ljuftare (ljĭuf-tá-ri) – (unã cu alumtu)
ex: aflã luplu ljuftãndalui (alumtãndalui) cu ursa

§ ljuftat1 (ljĭuf-tátŭ) adg ljuftatã (ljĭuf-tá-tã), ljuftats (ljĭuf-tátsĭ), ljuftati/ljuftate (ljĭuf-tá-ti) – (unã cu alumtat)

§ ljuftari1/ljuftare (ljĭuf-tá-ri) sf ljuftãri (ljĭuf-tắrĭ) – (unã cu alumtari)

§ ljuftã2 (ljĭúf-tã) sm ljufteanj (ljĭúf-teanjĭ) – (unã cu alumtãtor)
ex: un gioni ljuftã (alumtãtor), mari cãt un munti; ari altu ljuftã (alumtãtor) ma arpid di Gogã?

§ ljuftescu1 (ljĭuf-tés-cu) vb IV ljuftii (ljĭuf-tíĭ), ljufteam (ljĭuf-teámŭ), ljuftitã (ljĭuf-tí-tã), ljuftiri/ljuftire (ljĭuf-tí-ri) – (unã cu alumtu)
ex: ljuftescu (s-alumtã) di dimneatsã cã tufechili shi topili nu pãpsirã; amirãlu-a nostru nu vrea s-ljufteascã ma nu lu-alãsarã rihati

§ ljuftit1 (ljĭuf-títŭ) adg ljuftitã (ljĭuf-tí-tã), ljuftits (ljĭuf-títsĭ), ljuftiti/ljuftite (ljĭuf-tí-ti) – (unã cu alumtat)

§ ljuftiri1/ljuftire (ljĭuf-tí-ri) sf ljuftiri (ljĭuf-tírĭ) – (unã cu alumtari)

§ ljuftuescu1 (ljĭuf-tu-ĭés-cu) vb IV – ljuftuii (ljĭuf-tu-íĭ), ljuftueam (ljĭuf-tu-ĭámŭ), ljuftuitã (ljĭuf-tu-í-tã), ljuftuiti/ljuftuite (ljĭuf-tu-í-ti) – (unã cu alumtu)

§ ljuftuit1 (ljĭuf-tu-ítŭ) adg ljuftuitã (ljĭuf-tu-í-tã), ljuftuits (ljĭuf-tu-ítsĭ), ljuftuiti/ljuftuite (ljĭuf-tu-í-ti) – (unã cu alumtat)

§ ljuftui-ri1/ljuftuire (ljĭuf-tu-í-ri) sf ljuftuiri (ljĭuf-tu-írĭ) – (unã cu alumtari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

anichisescu1

anichisescu1 (a-ni-chi-sés-cu) vb IV anichisii (a-ni-chi-síĭ), ani-chiseam (a-ni-chi-seámŭ), anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisi-ri/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) – hiu ma cu puteari (ma vãrtos, ma dishteptu, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; nichisescu, anixescu, azvingu, ãnvingu, nvingu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: învinge, câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: vaincre, gagner (jeux de chance, competition)}
{en: defeat, win (games, competition)}

§ anichisit1 (a-ni-chi-sítŭ) adg anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisits (a-ni-chi-sítsĭ), anichisiti/anichisite (a-ni-chi-sí-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; atsea tsi-ari amintatã cariva la unã astreatsiri (la un agioc); nichisit, anixit, azvimtu, azvimsu, ãnvinsu, nvinsu, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}

§ anichisiri1/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) sf anichisiri (a-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anichiseashti; nichisiri, anixiri, azvindziri, azvindzeari, ãnvindziri, ãnvindzeari, nvindziri, nvindzeari, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating, of winning (games, competition)}

§ nichisescu1 (ni-chi-sés-cu) vb IV nichisii (ni-chi-síĭ), nichiseam (ni-chi-seámŭ), nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisiri/nichisire (ni-chi-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

§ nichisit1 (ni-chi-sítŭ) adg nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisits (ni-chi-sítsĭ), nichisiti/nichisite (ni-chi-sí-ti) – (unã cu anichisit1)

§ nichisiri1/nichisire (ni-chi-sí-ri) sf nichisiri (ni-chi-sírĭ) – (unã cu anichisiri1)

§ anixescu (a-nic-sés-cu) vb IV anixii (a-nic-síĭ), anixeam (a-nic-seámŭ), anixitã (a-nic-sí-tã), anixiri/anixire (a-nic-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ãnvindzeari/ãnvindzeare

ãnvindzeari/ãnvindzeare (ãn-vin-dzeá-ri) sf – vedz tu azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvingu

ãnvindziri/ãnvindzire

ãnvindziri/ãnvindzire (ãn-vín-dzi-ri) sf – vedz tu azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvingu

ãnvingu

ãnvingu (ãn-vín-gu) (mi) vb III shi II – vedz tu azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvingu

ãnvinsu

ãnvinsu (ãn-vín-su) adg – vedz tu azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvingu

asvingu

asvingu (as-vín-gu) (mi) vb III shi II asvimshu (as-vím-shĭu), asvindzeam (as-vin-dzeámŭ), asvimtã (as-vím-tã) shi asvinsã (as-vín-sã), asvindziri/asvindzire (as-vín-dzi-ri) shi asvindzea-ri/asvindzeare (as-vin-dzeá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

azvimtu

azvimtu (az-vím-tu) adg – vedz tu azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvingu

azvindzeari/azvindzeare

azvindzeari/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) sf – vedz tu azvingu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: azvingu