|
|
azvimturari/azvimturare
azvimturari/azvimturare (az-vim-tu-rá-ri) sf – vedz vimtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãazvimturat1
azvimturat1 (az-vim-tu-rátŭ) adg – vedz tu vimtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vimtuazvimturat2
azvimturat2 (az-vim-tu-rátŭ) adg – vedz tu vimtu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vimtuchiameti/chiamete
chiameti/chiamete (chi-ĭa-mé-ti) sf chiamets (chi-ĭa-métsĭ) – [tu zburãri s-avdi niscãnti ori sh-ca “cheameti/cheamete (chĭa-mé-ti”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar] ploai multã tsi fatsi arãurli si s-vearsã shi s-neacã locurli di deavãrliga; furtunã cu ploai i neauã multã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimturari, cataclizmo; (fig:
1: chiameti = atsea tsi pati lumea aplucusitã di multi znjii, cripãri shi taxirãts; expr:
2: lj-yini chiameti = lj-yini multã zori, lj-pari multu-arãu)
{ro: furtună, potop; nenorocire mare}
{fr: orage, tempête, déluge; grande perte, grande malheur}
{en: storm, flood, hurricane; calamity}
ex: nu-lj cunoshti chiametea; pãn tu chiameti; nã furtunã… s-u trubã amarea, si s-facã chiameti; nu lja cali tu-ahtari chiameti (furtunã); cara deadi nã ploai sh-nã chiameti, s-tuchi cãliva-a moashiljei; chiametea si s-facã; lj-yinea chiameti
(expr: lj-yinea multã zori), tsi-i lãeatsa tsi lu-avea aflatã!; nu ti-alas, tatã, si shtiu cã chiametea s-fatsi; sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu, chiametea s-facã
cumas
cumas (cu-másŭ) sn cumasuri (cu-má-surĭ) – apanghiu (di-aradã faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn pricili di ningã casa-a omlui ca gãljinj (cãnj, cãpri, portsã, etc.); loc iu pravda poati si sta shi s-dizvurseascã; cumash, cusher, cuteatsã, cãsistrã, cocinã, cutumas, apanghiu, bufar
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable à porcs; étable; abri de verge où un animal peut (se) reposer}
{en: hen house; pigsty; cattle-shed; cattle shelter made of switches}
ex: gãljinjli intrarã tu cumas (bufar); la cumas di cãni caftsã sãrmi di pãni?
§ cumash2 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumas)
§ cusher (cu-shĭérŭ) sn cushe-ri/cushere (cu-shĭé-ri) – (unã cu cumas)
§ cuteatsã (cu-teá-tsã) sf cutets (cu-téts) – (unã cu cumas)
§ cãsistrã (cã-sís-trã) sf cãsistri/cãsistre (cã-sís-tri)
ex: s-trapsi pãnã la cãsistra (cumaslu) a gãljinjlor; ca nã turbatã, s-azvimturã la cãsistrã
§ cocinã (có-ci-nã) sf cocini/cocine (có-ci-ni) – (unã cu cumas)
ex: fudzi gãljina dit cocinã
§ cutumas (cu-tu-másŭ) sn cutumasuri (cu-tu-má-surĭ) – (unã cu cumas)
cuturgi
cuturgi (cu-tur-gí) sm, sf cuturgioanji/cuturgioanje (cu-tur-gĭŭá-nji), cuturgeadz (cu-tur-gĭádzĭ), cuturgioanji/cuturgioanje (cu-tur-gĭŭá-nji) – om tsi nu easti ashtirnut la minti; om azvimturat, ndornic
{ro: om fără socoteală}
{fr: hasardeux}
{en: foolhardy man, adventurer}
frigãnedz
frigãnedz (fri-gã-nédzŭ) (mi) vb I frigãnai (fri-gã-náĭ), frigãnam (fri-gã-námŭ), frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, sufinedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili s-frigãnarã (s-uscarã tu vimtu, si zvinturarã)
§ frigãnat (fri-gã-nátŭ) adg frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnats (fri-gã-nátsĭ), frigãnati/frigãnate (fri-gã-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; uscat, sicat, sufinat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}
ex: cãmesh, stranji, leamni frigãnati (uscati nafoarã la soari shi vimtu)
§ frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) sf frigãnãri (fri-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucruri s-frigãneadzã; sufinari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}
nãvai
nãvai (nã-váĭŭ) sn nãvai/nãvae (nã-vá-i) shi nãvaiuri (nã-vá-ĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu da neauã; cãdeari di neauã; trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nimusorizmã, furtunã (di neauã), nturinari, azvimturari, sindilii, tufani;
(expr: ca di nãvai = albu ca di neauã)
{ro: ninsoare, viscolire; troian de zăpadă}
{fr: tempête de neige, tas de neige; chasse-neige}
{en: squall, snowstorm, blizzard, snow drift}
ex: vimtul aspulbirã trãmbi di nãvai (neauã); masti albã di nãvai (trãmbã di neauã), trandafilã di tru Mai; sh-ahãt albu nu-i nãvailu, ca bughgioanili scriati; nãvaiuri, nãvaiuri s-ashtearnã pri tuti; fãts ca di nãvai
(expr: albi ca di neauã); feati ca frãmti di nãvai (ca azvimti di furtuna di neauã)
§ nivalj (ni-váljĭŭ) sn nivalji/nivalje (ni-vá-lji) shi nivaljuri (ni-vá-ljĭurĭ) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nãvai, azvimturari, nimusorizmã
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
ex: lj-deadi ampatrulea pit nivaljuri (ohturi di neauã) shi s-featsi nividzut; nivaljuri, nivaljuri (stoguri, stoguri) di neauã s-alasã tu vãljuri
§ nãvalj (nã-váljĭŭ) sn nãvalji/nãvalje (nã-vá-lji) shi nãvaljuri (nã-vá-ljĭurĭ) – (unã cu nivalj)
§ nãvãescu (nã-vã-ĭés-cu) vb IV nãvãii (nã-vã-íĭ), nãvãeam (nã-vã-ĭámŭ), nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãiri/nãvãire (nã-vã-í-ri) – da multã neauã azvimturatã di-un vimtu greu sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturinã, nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã
{ro: viscoli}
{fr: souffler en tempête}
{en: have a snowstorm}
ex: nãvãeashti vimtul (ntu-rineadzã)
§ nãvãit (nã-vã-ítŭ) adg nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãits (nã-vã-ítsĭ), nãvãiti/nãvãite (nã-vã-í-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; nturinat, ãnturinat
nimusorizmã
nimusorizmã (ni-mu-só-riz-mã) sf nimusorizmati/nimusorizmate (ni-mu-so-ríz-ma-ti) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nãvai, azvimturari
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
sindilii/sindilie
sindilii/sindilie (sin-di-lí-i) sf sindilii (sin-di-líĭ) – furtunã mari cu ploai i neauã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, tufani, turin, nturinari, chiameti, dãrci, zdãrci, borã, nãvai, azvimturari
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, tempête; ouragan}
{en: storm; hurricane}
ex: pi sindilii (pi furtunã, nturinari), tsiniva nu nchiseashti cali lungã; sindilii (furtunã) di ploai, di neauã; nã furtunã, sindilii (nturinari); nafoarã aurlã vimtul shi eara sindilii (chiameti) di nturinari; sindiliili bradzlji scot; arcoari, sindilii; naca cadi shi s-fatsi vãrnã sindilii; boatsi ca di sindilii (ca vimtul tsi-aurlã tu-unã furtunã)
§ shindelj (shin-déljĭŭ) sn shin-dealji/shindealje (shin-deá-lji) – (unã cu sindilii)
ex: shindeljlu (nturinarea, chiametea) shi angusa frãngu omlu
sufinedz
sufinedz (su-fi-nédzŭ) (mi) vb I sufinai (su-fi-náĭ), sufinam (su-fi-námŭ), sufinatã (su-fi-ná-tã), sufinari/sufinare (su-fi-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, frigãnedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili nji si sufinarã (s-uscarã, sicarã la vimtu, si zvinturarã), ncriminirã
§ sufinat (su-fi-nátŭ) adg sufinatã (su-fi-ná-tã), sufinats (su-fi-nátsĭ), sufinati/sufinate (su-fi-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; sufin, uscat, sicat, frigãnat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}
§ sufinari/sufinare (su-fi-ná-ri) sf sufinãri (su-fi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-sufineadzã; frigãnari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}
§ sufin (su-fínŭ) adg sufinã (su-fí-nã), sufinj (su-fínjĭ), sufini/sufine (su-fí-ni) – (unã cu sufinat)
ex: stranj sufin (uscat tu vimtu)
tufani1/tufane
tufani1/tufane (tu-fá-ni) sf tufãnj (tu-fắnjĭ) – vimtu mari cu ploai icã neauã tsi cadi multã sh-cu agunjii; furtunã, ploai, dãrci, zdãrci, nãvai, azvimturari, borã, sindilii, chiameti, etc.
{ro: vijelie, furtună}
{fr: orage, tempête}
{en: storm, tempest}
ex: mi-acãtsã n cali unã tufani (furtunã) greauã
turbu1
turbu1 (túr-bu) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) –
1: acats lãngoarea “turbari”, di-aradã, di la unã pravdã (prici) turbatã (ca unã cãtushi i cãni, bunãoarã); lisixescu;
2: inãtusescu, mi-acatsã amãnia (hulia, inatea, niisihia, etc.); turbedz, nturbu, trub
{ro: turba (boala); înfuria}
{fr: être saisi par la rage, enrager; devenir enragé, furieux}
{en: get rabies; infuriate, make very angry}
ex: sãndzãli acãtsã s-turbã (s-hearbã) tu nãs; cãnili turbã (fu acãtsat di lãngoarea turbari); turbã, cã-l mushcã un cãni turbat; cãndu s-adunã doilji njits, turbã (nu lj-acatsã loclu, nu sta tu-un loc, fac mash glãrinj)
§ turbedz (tur-bédzŭ) vb I turbai (tur-báĭ), turbam (tur-bámŭ), turbatã (tur-bá-tã), turbari/turbare (tur-bá-ri) – (unã cu turbu1)
§ turbat (tur-bátŭ) adg turbatã (tur-bá-tã), turbats (tur-bátsĭ), turbati/turbate (tur-bá-ti) –
1: tsi-ari acãtsatã turbari; lisixit, lisearcu, nturbat, trubat;
2: tsi fatsi ca un tsi easti turbat (di lãngoari); hulitos, inãtos, gindos, uryisit, etc.
{ro: turbat (boala); înfuriat}
{fr: saisi par la rage; enragé, furieux}
{en: with rabies; made very angry}
ex: cu oclji arosh turbats di urã; mãcarea easti ansãratã turbatã (para nsãratã); l-mushcã un cãni turbat
§ turba-ri1/turbare (tur-bá-ri) sf turbãri (tur-bắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu un acatsã lãngoarea turbari; lisixiri, nturbari, trubari;
2: atsea tsi fatsi un cãndu lu-acatsã multu hulia, zalea, amãnia, niisihia, etc.
{ro: acţiunea de a turba, de a înfuria; turbare, înfuriare}
{fr: action d’être saisi par la rage; action d’être saisi par la colère}
{en: action of getting the rabies; action of becoming angry}
ex: lj-si mutã perlu di turbari (amãnii, zalã); lu-ascuchea ca la cãni turbat (lãndzit di lãngoarea turbari); va s-aflji patrudzãts di cãtsali mãri turbati, (lãndziti di lãngoarea turbari) moarti di foami; acãtsã s-da grindini sh-furtunã turbatã (ca lãndzitã di turbari, hulitoasã); sufla turbatlu (gindoslu) vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; cura di tuti pãrtsãli arãuri ca turbati!; ca nã zurlã, ca nã turbatã, s-azvimturã Dzãna-din-Vali la cãsistrã; s-veadã tsi ari di zghileashti ca turbatã
azvimturŭ
RO:a vântura
EN:to flutter, to wave; to knock about
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015