DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chiameti/chiamete

chiameti/chiamete (chi-ĭa-mé-ti) sf chiamets (chi-ĭa-métsĭ) – [tu zburãri s-avdi niscãnti ori sh-ca “cheameti/cheamete (chĭa-mé-ti”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar] ploai multã tsi fatsi arãurli si s-vearsã shi s-neacã locurli di deavãrliga; furtunã cu ploai i neauã multã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimturari, cataclizmo; (fig:
1: chiameti = atsea tsi pati lumea aplucusitã di multi znjii, cripãri shi taxirãts; expr:
2: lj-yini chiameti = lj-yini multã zori, lj-pari multu-arãu)
{ro: furtună, potop; nenorocire mare}
{fr: orage, tempête, déluge; grande perte, grande malheur}
{en: storm, flood, hurricane; calamity}
ex: nu-lj cunoshti chiametea; pãn tu chiameti; nã furtunã… s-u trubã amarea, si s-facã chiameti; nu lja cali tu-ahtari chiameti (furtunã); cara deadi nã ploai sh-nã chiameti, s-tuchi cãliva-a moashiljei; chiametea si s-facã; lj-yinea chiameti
(expr: lj-yinea multã zori), tsi-i lãeatsa tsi lu-avea aflatã!; nu ti-alas, tatã, si shtiu cã chiametea s-fatsi; sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu, chiametea s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumas

cumas (cu-másŭ) sn cumasuri (cu-má-surĭ) – apanghiu (di-aradã faptu di scãnduri, purtets, ligãrei, etc.) tu cari s-tsãn pricili di ningã casa-a omlui ca gãljinj (cãnj, cãpri, portsã, etc.); loc iu pravda poati si sta shi s-dizvurseascã; cumash, cusher, cuteatsã, cãsistrã, cocinã, cutumas, apanghiu, bufar
{ro: coteţ, cocină}
{fr: poulailler; étable à porcs; étable; abri de verge où un animal peut (se) reposer}
{en: hen house; pigsty; cattle-shed; cattle shelter made of switches}
ex: gãljinjli intrarã tu cumas (bufar); la cumas di cãni caftsã sãrmi di pãni?

§ cumash2 (cu-máshĭŭ) sn cumashuri (cu-má-shĭurĭ) – (unã cu cumas)

§ cusher (cu-shĭérŭ) sn cushe-ri/cushere (cu-shĭé-ri) – (unã cu cumas)

§ cuteatsã (cu-teá-tsã) sf cutets (cu-téts) – (unã cu cumas)

§ cãsistrã (cã-sís-trã) sf cãsistri/cãsistre (cã-sís-tri)
ex: s-trapsi pãnã la cãsistra (cumaslu) a gãljinjlor; ca nã turbatã, s-azvimturã la cãsistrã

§ cocinã (có-ci-nã) sf cocini/cocine (có-ci-ni) – (unã cu cumas)
ex: fudzi gãljina dit cocinã

§ cutumas (cu-tu-másŭ) sn cutumasuri (cu-tu-má-surĭ) – (unã cu cumas)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuturgi

cuturgi (cu-tur-gí) sm, sf cuturgioanji/cuturgioanje (cu-tur-gĭŭá-nji), cuturgeadz (cu-tur-gĭádzĭ), cuturgioanji/cuturgioanje (cu-tur-gĭŭá-nji) – om tsi nu easti ashtirnut la minti; om azvimturat, ndornic
{ro: om fără socoteală}
{fr: hasardeux}
{en: foolhardy man, adventurer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frigãnedz

frigãnedz (fri-gã-nédzŭ) (mi) vb I frigãnai (fri-gã-náĭ), frigãnam (fri-gã-námŭ), frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) – sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, sufinedz, azvimtur, azvintur, azvãntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvinturedz
{ro: usca, zvânta}
{fr: sécher (au soleil, au vent, au feu), essorer}
{en: dry (clothes in the sun, in the wind)}
ex: stranjili s-frigãnarã (s-uscarã tu vimtu, si zvinturarã)

§ frigãnat (fri-gã-nátŭ) adg frigãnatã (fri-gã-ná-tã), frigãnats (fri-gã-nátsĭ), frigãnati/frigãnate (fri-gã-ná-ti) – tsi s-ari uscatã tu vimtu; uscat, sicat, sufinat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat
{ro: uscat, zvântat}
{fr: séché (au soleil, au vent, au feu), essoré}
{en: dried (in the sun, in the wind)}
ex: cãmesh, stranji, leamni frigãnati (uscati nafoarã la soari shi vimtu)

§ frigãnari/frigãnare (fri-gã-ná-ri) sf frigãnãri (fri-gã-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lucruri s-frigãneadzã; sufinari, uscari, sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari
{ro: acţiunea de a usca, de a zvânta, uscare, zvântare}
{fr: action de sécher (au soleil, au vent, au feu), d’essorer}
{en: action of drying (clothes in the sun, in the wind)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãvai

nãvai (nã-váĭŭ) sn nãvai/nãvae (nã-vá-i) shi nãvaiuri (nã-vá-ĭurĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu da neauã; cãdeari di neauã; trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nimusorizmã, furtunã (di neauã), nturinari, azvimturari, sindilii, tufani;
(expr: ca di nãvai = albu ca di neauã)
{ro: ninsoare, viscolire; troian de zăpadă}
{fr: tempête de neige, tas de neige; chasse-neige}
{en: squall, snowstorm, blizzard, snow drift}
ex: vimtul aspulbirã trãmbi di nãvai (neauã); masti albã di nãvai (trãmbã di neauã), trandafilã di tru Mai; sh-ahãt albu nu-i nãvailu, ca bughgioanili scriati; nãvaiuri, nãvaiuri s-ashtearnã pri tuti; fãts ca di nãvai
(expr: albi ca di neauã); feati ca frãmti di nãvai (ca azvimti di furtuna di neauã)

§ nivalj (ni-váljĭŭ) sn nivalji/nivalje (ni-vá-lji) shi nivaljuri (ni-vá-ljĭurĭ) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nãvai, azvimturari, nimusorizmã
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}
ex: lj-deadi ampatrulea pit nivaljuri (ohturi di neauã) shi s-featsi nividzut; nivaljuri, nivaljuri (stoguri, stoguri) di neauã s-alasã tu vãljuri

§ nãvalj (nã-váljĭŭ) sn nãvalji/nãvalje (nã-vá-lji) shi nãvaljuri (nã-vá-ljĭurĭ) – (unã cu nivalj)

§ nãvãescu (nã-vã-ĭés-cu) vb IV nãvãii (nã-vã-íĭ), nãvãeam (nã-vã-ĭámŭ), nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãiri/nãvãire (nã-vã-í-ri) – da multã neauã azvimturatã di-un vimtu greu sh-aratsi (amisticatã poati sh-cu ploai); nturinã, nturineadzã, ãnturinã, ãnturineadzã
{ro: viscoli}
{fr: souffler en tempête}
{en: have a snowstorm}
ex: nãvãeashti vimtul (ntu-rineadzã)

§ nãvãit (nã-vã-ítŭ) adg nãvãitã (nã-vã-í-tã), nãvãits (nã-vã-ítsĭ), nãvãiti/nãvãite (nã-vã-í-ti) – (neaua) tsi cãdzu sh-tsi fu azvimturatã di-un vimtu vãrtos sh-aratsi; nturinat, ãnturinat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nimusorizmã

nimusorizmã (ni-mu-só-riz-mã) sf nimusorizmati/nimusorizmate (ni-mu-so-ríz-ma-ti) – trãmbã di neauã adunatã di vimtu tu-unã nturinari (ca un stog mari icã un ohtu njic di neauã); nãvalj, nivalj, nãvai, azvimturari
{ro: troian de zăpadă}
{fr: tas de neige}
{en: snow drift}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã