DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anichisescu1

anichisescu1 (a-ni-chi-sés-cu) vb IV anichisii (a-ni-chi-síĭ), ani-chiseam (a-ni-chi-seámŭ), anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisi-ri/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) – hiu ma cu puteari (ma vãrtos, ma dishteptu, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; nichisescu, anixescu, azvingu, ãnvingu, nvingu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: învinge, câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: vaincre, gagner (jeux de chance, competition)}
{en: defeat, win (games, competition)}

§ anichisit1 (a-ni-chi-sítŭ) adg anichisitã (a-ni-chi-sí-tã), anichisits (a-ni-chi-sítsĭ), anichisiti/anichisite (a-ni-chi-sí-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; atsea tsi-ari amintatã cariva la unã astreatsiri (la un agioc); nichisit, anixit, azvimtu, azvimsu, ãnvinsu, nvinsu, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}

§ anichisiri1/anichisire (a-ni-chi-sí-ri) sf anichisiri (a-ni-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anichiseashti; nichisiri, anixiri, azvindziri, azvindzeari, ãnvindziri, ãnvindzeari, nvindziri, nvindzeari, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating, of winning (games, competition)}

§ nichisescu1 (ni-chi-sés-cu) vb IV nichisii (ni-chi-síĭ), nichiseam (ni-chi-seámŭ), nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisiri/nichisire (ni-chi-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

§ nichisit1 (ni-chi-sítŭ) adg nichisitã (ni-chi-sí-tã), nichisits (ni-chi-sítsĭ), nichisiti/nichisite (ni-chi-sí-ti) – (unã cu anichisit1)

§ nichisiri1/nichisire (ni-chi-sí-ri) sf nichisiri (ni-chi-sírĭ) – (unã cu anichisiri1)

§ anixescu (a-nic-sés-cu) vb IV anixii (a-nic-síĭ), anixeam (a-nic-seámŭ), anixitã (a-nic-sí-tã), anixiri/anixire (a-nic-sí-ri) – (unã cu anichisescu1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aravdu

aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati

§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}

§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armã1

armã1 (ár-mã) sf armi/arme (ár-mi) shi armati/armate (ár-ma-ti) – hãlati cu cari s-alumtã omlu contra-a unui dushman;
(expr: bag armatli mpadi = mi-alas azvimtu)
{ro: armă}
{fr: arme}
{en: weapon}
ex: armili di-asimi; cu armili nicã tu mãnã; greali armili l-asunã; prosefhia cu pãreasinili suntu armili a omlui; lu-acãtsa armatili (lu-acãtsa ghini armili); picurarlu li deadi armatili; scoati armati; nu li bãga armatili mpadi
(expr: nu s-alãsa azvimtu, nu s-pruda)

§ armãtusescu1 (ar-mã-tu-sés-cu) (mi) vb IV armãtusii (ar-mã-tu-síĭ), armãtuseam (ar-mã-tu-seámŭ), armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusiri/armãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) – nj-adun armatili (hãlãtsli di-alumtã) tra s-hiu ndreptu cãndu va s-am ananghi di eali tra s-alumtu contra-a dushmanjlor
{ro: înarma}
{fr: (s’)armer}
{en: arm (himself)}
ex: arbinesh, armãtusits-vã!; tutã hoara s-armãtusi (sã ndreapsirã tr-alumtã)

§ armãtusit1 (ar-mã-tu-sítŭ) adg armãtusitã (ar-mã-tu-sí-tã), armãtusits (ar-mã-tu-sítsĭ), armãtusiti/armãtusite (ar-mã-tu-sí-ti) – tsi s-ari ndreaptã (cu tuti armatili tsi li ari) tra si s-alumtã cu dushmanjlji
{ro: înarmat}
{fr: armé}
{en: armed}
ex: armãtusit shi lirusit

§ armãtusiri1/ar-mãtusire (ar-mã-tu-sí-ri) sf armãtusiri (ar-mã-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-armãtuseashti
{ro: acţiunea de a (se) înarma; înarmare}
{fr: action de (s’)armer}
{en: action of arming (himself)}

§ armãtulã (ar-mã-tu-lắ) sm armãtuladz (ar-mã-tu-ládzĭ) – armãn dit chirolu veclju tsi purta armi shi s-alumta (prit muntsã) trã apãrarea-a hoarilor armãneshti (sh-multsã di elj trã crishtinãtati tra s-lj-avinã turtsãlj dit Balcanj); om tsi poartã armi; fur dit muntsã; armatulã
{ro: armatol, haiduc}
{fr: armatole, homme d’armes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvingu

azvingu (az-vín-gu) (mi) vb III shi II azvimshu (az-vím-shĭu), azvindzeam (az-vin-dzeámŭ), azvimtã (az-vím-tã) shi azvinsã (az-vín-sã), azvindziri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) shi azvindzea-ri/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) – hiu ma cu puteari (dishtiptãciuni, ma ghini armãtusit, etc.) sh-amintu tu-unã alumtã (polim); mi-alumtu tra s-amintu; hiu ma bunlu sh-amintu tu unã astritseari; lj-bag mãnã; l-bag mpadi; lj-u pot; ãnvingu, nvingu, anichisescu, nichisescu, anixescu, bat, amintu, frãngu, surpu, astrec
{ro: (lupta pentru a) învinge; câştiga (joc, concurs)}
{fr: (lutter pour) vaincre; gagner}
{en: (fight to) defeat; win}
ex: va s-u ljai, ma s-mi-azvindzi (ma s-hii ma gioni, ma s-nj-u pots); zmulsi gionili yeataganlu sh-lja si s-azvingã cu (si s-alumtã tra s-lu bagã mpadi) dushmanlu; azvimsi (lj-bãgã mpadi, lj-bãtu) dushmanjlji tuts; s-turnã shi ficiorlu dit polim, iu lu-azvimsi pi dushman; lu-avea azvimtã (lj-u-avea pututã); sã s-azvingã (si s-alumtã); lu-azvimsi (lu-astricu, amintã) tu ampãturari

§ azvimtu (az-vím-tu) adg azvimtã (az-vím-tã), azvimtsã (az-vím-tsã), azvimti/azvimte (az-vím-ti) – tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di cãrtsã; tsi nu-amintã unã astreatsiri; azvinsu, ãnvinsu, nvinsu, anichisit, nichisit, anixit, bãtut, frãmtu, surpat, astricut
{ro: învins}
{fr: vaincu}
{en: defeated}
ex: vãrnu-azvimtu (tsi s-chearã alumta) nu s-aleadzi

§ azvinsu (az-vín-su) adg azvinsã (az-vín-sã), azvinshi (az-vín-shi), azvinsi/azvinse (az-vín-si) – (unã cu azvimtu)

§ azvindzi-ri/azvindzire (az-vín-dzi-ri) sf azvindziri (az-vín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva azvindzi; azvindzeari, ãnvindziri, ãn-vindzeari, nvindziri, nvindzeari, anichisiri, nichisiri, anixiri, bãteari, amintari, frãndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari
{ro: acţiunea de a învinge, de a câştiga (jocuri de noroc, concurs)}
{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competition)}
{en: action of defeating; of winning (games, competition)}

§ az-vindzeari/azvindzeare (az-vin-dzeá-ri) sf azvindzeri (az-vin-dzérĭ) – (unã cu azvindziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn