DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acumpãr

acumpãr (a-cúm-pãrŭ) (mi) vb I acumpãrai (a-cum-pã-ráĭ), acum-pãram (a-cum-pã-rámŭ), acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãra-ri/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) – plãtescu (dau pãradz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpãr, ancupãr, cumpru, cumpãr, cupãr; (fig:
1: acumpãr = (i) aduchescu, ascultu; (ii) pistipsescu, nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr:
2: acumpãr multi sh-vindu putsãni = ascultu multu shi zburãscu putsãn;
3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpãrã = (om) tsi poati s-ti-arãdã cu zboarãli;
4: zboarãli li ari acumpãrati = zburashti putsãn, cu putsãni zboarã; zboarãli-lj suntu scumpi, canda-lj suntu acum-pãrati)
{ro: cumpăra}
{fr: acheter}
{en: buy}
ex: acumpãrã doi sats di pãni; ca s-acumpãrã cari di cari; acumpãrai un cal; preftul lu-acumpãrã (fig: aduchi) cãts pãradz fatsi; acumpãrai (fig: aduchii) tuti cãti li zbura; acumpãrã-l (fig: caftã s-vedz, mutrea, aflã, aduchea) trã tsi vinji; tini nu zbura, acumpãrã (fig: ascultã)!; omlu cu minti acumpãrã (fig: nveatsã) di la altsã, nu vindi; vrea s-mi-acumpãrã (s-mi shpiuneadzã shi s-aflã di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, tsi zburãm; acumpãrã cama multi sh-vindi putsãni
(expr: ma multu s-ascultsã dicãt si zburãshti)

§ acumpãrat (a-cum-pã-rátŭ) adg acumpãratã (a-cum-pã-rá-tã), acumpãrats (a-cum-pã-rátsĭ), acumpãrati/acumpãrate (a-cum-pã-rá-ti) – lucru loat tu loclu-a pãradzlor dats; acumprat, ancumpãrat, ancupãrat, cum-prat, cumpãrat, cupãrat
{ro: cumpărat}
{fr: acheté}
{en: bought}

§ acumpãrari/acumpãrare (a-cum-pã-rá-ri) sf acumpãrãri (a-cum-pã-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acumpãrã; acumprari, ancumpãrari, ancupãrari, cumprari, cumpãrari, cupãrari, etc.
{ro: acţiunea de a cumpăra; cumpărare}
{fr: action d’acheter}
{en: action of buying}
ex: la acumpãrari dishcljidi-ts ocljilj

§ acumpru (a-cúm-pru) vb I acumprai (a-cum-práĭ), acumpram (a-cum-prámŭ), acumpratã (a-cum-prá-tã), acumprari/acumprare (a-cum-prá-ri) – (unã cu acumpãr)
ex: acumpru din hoarã un cal; li-acumpri
(expr: pistipseshti tsi tsã si spuni) sh-cama groasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãzbun

arãzbun (a-rãz-búnŭ) (mi) vb I arãzbunai (a-rãz-bu-náĭ), arãz-bunam (a-rãz-bu-námŭ), arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbuna-ri/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hibã ma bun, s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; cu-atseali tsi fac lu hãrsescu pri cariva; arãzbunedz, mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, azbun
{ro: linişti, îmbuna, împăca, mulţumi}
{fr: apaiser, (ré)concilier, contenter}
{en: appease, soothe; make up, reconcile; satisfy}
ex: acats s-lu arãzbun (isihãsescu); maea mutrea s-lji arãzbunã (hãrseascã); s-arãzbunj (s-u mbunedz) mãrata mumã

§ arãzbunedz (a-rãz-bu-nédzŭ) (mi) vb I arãzbunai (a-rãz-bu-náĭ), arãzbunam (a-rãz-bu-námŭ), arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbunari/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) – (unã cu arãzbun)
ex: u pitricu soacrã-sa ca sã s-arãzbuneadzã (si s-hãrseascã) sh-nãsã

§ arãzbunat (a-rãz-bu-nátŭ) adg arãzbunatã (a-rãz-bu-ná-tã), arãzbunats (a-rãz-bu-nátsĭ), arãzbunati/arãzbunate (a-rãz-bu-ná-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, ma isih, si s-hãrseascã dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i bunili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; mbunat, ambunat, azbunat
{ro: liniştit, îmbunat, împăcat, mul-ţumit}
{fr: apaisé, (ré)concilié, contenté}
{en: appeased, soothed; reconciled, satisfied}

§ arãzbunari/arãzbunare (a-rãz-bu-ná-ri) sf arãzbunãri (a-rãz-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-arãzbunã; ambunari, azbunari, arãzbunari
{ro: acţiunea de a linişti, de a îmbuna, de a împăca, de a mulţumi; liniştire, îm-bunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (ré)concilier, de contenter; reconciliation; contentement}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation, contentment}
ex: s-aflã arãzbunari

§ arãzbãn (a-rãz-bắnŭ) (mi) vb I arãzbãnai (a-rãz-bã-náĭ), arãzbãnam (a-rãz-bã-námŭ), arãzbãnatã (a-rãz-bã-ná-tã), arãzbãnari/arãzbãnare (a-rãz-bã-ná-ri) – (unã cu arãzbun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãzgan1

arãzgan1 (a-rãz-gánŭ) sn arãzgani/arãzgane (a-rãz-gá-ni) – lucru tsi-l feci tra s-lj-u plãtescu a atsilui tsi-nj featsi un arãu icã nindriptati; ahti
{ro: răzbunare}
{fr: vengeance}
{en: revenge}
ex: nji scosh arãzganlu (ahtea) ti-atseali tsi nj-avea faptã

§ arãzgan2 (a-rãz-gánŭ) (mi) vb I arãzgãnai (a-rãz-gã-náĭ), arãzgãnam (a-rãz-gã-námŭ), arãzgãnatã (a-rãz-gã-ná-tã), arãzgãnari/arãzgãnare (a-rãz-gã-ná-ri) – lj-u plãtescu a unui tsi-nj featsi arãu icã nidriptati; ãnj scot (ljau) ahtea, ãnj scot arãzganlu, ãnj caftu (ljau) sãndzi; ascumpãr
{ro: (se) răzbuna}
{fr: (se) venger}
{en: avenge}

§ arãzgãnat (a-rãz-gã-nátŭ) adg arãzgãnatã (a-rãz-gã-ná-tã), arãzgãnats (a-rãz-gã-nátsĭ), arãzgãnati/arãzgãnate (a-rãz-gã-ná-ti) – tsi sh-ari loatã ahtea (arãzganlu, sãndzili); tsi-lj si-ari ascumpãratã (plãtitã) nidriptatea tsi-lj si featsi; ascumpãrat
{ro: răzbunat}
{fr: vengé}
{en: avenged}

§ arãzgãnari/arãzgãnare (a-rãz-gã-ná-ri) sf arãzgãnãri (a-rãz-gã-nắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu shi scoati arãzganlu; ascumpãrari
{ro: acţiunea de a (se) răzbuna; răzbu-nare}
{fr: action de se venger}
{en: action of avenging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bun1

bun1 (búnŭ) adg bunã (bú-nã), bunj (búnjĭ), buni/bune (bú-ni) – tsi ari hãri cãftati shi vruti di lumi; (om) cari nu fatsi arãu; (om) cari fatsi bunets tu lumi, (om) cari agiutã lumea cãndu ari ananghi, etc.; bunac;
(expr:
1: bunlu-a bunjlor, (om) bun ca pãnea-atsea calda; bun, zahari; bun, si-l badz pri-aranã; bun, cum nu-ari faptã altu fisea; etc. = (om) multu bun; om di nai ma bunjlji;
2: nj-easti bun = mi-ariseashti;
3: u-aflu bunã = u-aflu cã easti ghini (cã undzeashti, cã-lj si cadi, cã-lj hãrzeashti, etc.);
4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver;
5: bunjlji a hoarãljei = oaminjlji di frãmti a hoarãljei; mãrlji a hoarãljei;
6: bunã-vã oara; bunã-vã dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cãndu s-adunã i s-disparti;
7: di bun, ma bun = cu cãt treatsi chirolu, cu-ahãt ma bun s-fatsi;
8: Multu Bune! = Dumnidzale!;
9: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mash cu bunets sh-va si s-poartã ghini cu tutã dunjaea)
{ro: bun}
{fr: bon}
{en: good}
ex: di bunili (di lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidzã; n casã ari tuti bunili (tuti lucrili buni di cari ari ananghi); easti bun ca pãnea-atsea caldã
(expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun
(expr: prot cusurin); nj-easti bunã
(expr: mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bunã
(expr: nu ti-ariseashti); adzã easti cu bunili
(expr: adzã li veadi tuti cu inima mplinã di harauã, easti ifhãrãstisit di banã, u va lumea sh-va s-facã mash bunets)

§ nibun (ni-búnŭ) adg nibunã (ni-bú-nã), nibunj (ni-búnjĭ), nibuni/nibune (ni-bú-ni) – tsi nu easti bun; tsi nu-ari hãri cãftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi (om arãu ca, bunãoarã, om cari nu-agiutã lumea cãndu ari ananghi, cari fatsi arãu, etc.); tsi easti-arãu; tsi easti glar;
(expr: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni)
{ro: rău, prost}
{fr: mauvais, niais}
{en: bad, stupid}
ex: nibuni (slabi, arali) zãcoani; s-lã lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbodhur; carnea azã easti nibunã (nu easti bunã, easti aspartã, aludzãtã)

§ bun2 (búnŭ) sn buni/bune (bú-ni) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã bun; harea tsi pãrãstiseashti un lucru tsi nu easti arãu, slab; ghineatsã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puituescu2

puituescu2 (puĭ-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV puituii (puĭ-tu-íĭ), puitueam (puĭ-tu-ĭámŭ), puituitã (puĭ-tu-í-tã), puituiri/puituire (puĭ-tu-í-ri) – cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzãc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-isihãseascã, s-agãrshascã cripãrli tsi ari icã inatea tsi nj-u poartã; l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou (mi mbun) cu cariva cu cari mi-aveam ncãceatã ninti; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã shi s-hibã oaspits diznou; puitescu, apuituescu, mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, azbun, arãzbun, dizver
{ro: îmbuna, împăca}
{fr: apaiser, (se) réconcilier}
{en: appease, soothe; make up, reconcile}

§ puituit2 (puĭ-tu-ítŭ) adg puituitã (puĭ-tu-í-tã), puituits (puĭ-tu-ítsĭ), puituiti/puituite (puĭ-tu-í-ti) – tsi easti faptu si s-aducheascã ma ghini, dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi s-ari faptã oaspi diznou (tsi s-ari mmbunatã) cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; puitit, apuituit, mbunat, ambunat, azbunat, arãzbunat, dizvirat
{ro: îmbunat, împăcat}
{fr: apaisé, réconcilié}
{en: appeased, soothed; reconciled}

§ puitui-ri2/puituire (puĭ-tu-í-ri) sf puituiri (puĭ-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-puitueashti; puitiri, apuituiri, mbunari, ambunari, azbunari, arãzbunari, dizvirari
{ro: acţiunea de a îmbuna, de a împăca; îmbunare, împăcare}
{fr: action d’apaiser, de (se) réconcilier; reconciliation}
{en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation}

§ nipuituit (ni-puĭ-tu-ítŭ) adg nipuituitã (ni-puĭ-tu-í-tã), nipuituits (ni-puĭ-tu-ítsĭ), nipuituiti/nipuituite (ni-puĭ-tu-í-ti) – tsi nu easti faptu si s-aducheascã ma ghini, dupã zboarãli tsi-lj si dzãsirã i faptili tsi-lj si featsirã; tsi nu s-ari faptã oaspi diznou (tsi nu s-ari mbunatã) cu un cu cari s-avea ncãceatã ninti; nipuitit, nimbunat
{ro: neîmbunat, neîmpăcat}
{fr: qui n’est pas apaisé, qui n’est pas réconcilié}
{en: who is not appeased, unsoothed; unreconciled}

§ nipuituiri/ni-puituire (ni-puĭ-tu-í-ri) sf nipuituiri (ni-puĭ-tu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-puitueadzã; nipuitiri, nimbunari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn