|
|
azboristu
azboristu (az-bó-ris-tu) adg azboristã (az-bó-ris-tã), azborishtsã (az-bó-rish-tsã), azboristi/azboriste (az-bó-ris-ti) – (om) tsi nu zburashti multu, tsi easti tãcut; (om) tsi nu para lu-ariseashti sã-sh treacã oara zburãndalui cu altsã; muleaftã, tãcut, ursuz, ursuscu, pahom, pahoman
{ro: taciturn, ursuz}
{fr: taciturne, insociable, mossade}
{en: taciturn, surly, close-mouthed}
ex: easti un om azboristu (muleaftã, tsi nu lu-ariseashti muabetea)
asboristu
asboristu (az-bó-ris-tu) sf asboristã (as-bó-ris-tã), asborishtsã (as-bó-rish-tsã), asboristi/asboriste (as-bó-ris-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz azboristu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãmuleaftã
muleaftã (mu-leaf-tắ) sm muleaftadz (mu-leaf-tádzĭ) – om tãcut, isih, tsi nu para zburashti; om azboristu tsi nu scoati lishor zboarãli dit gurã; azboristu, tãcut, isih
{ro: tăcut, taciturn}
{fr: silencieux, taciturne, coi}
{en: quiet, taciturn}
ex: mortul eara sculat pi-unã tizghireauã di muleaftadz (oaminj tãcuts); muleaftadzlji di arãu, ma arãu spunea
pahom
pahom (pa-hómŭ) adg pahomã (pa-hó-mã), pahonj (pa-hónjĭ), pahomi/pahome (pa-hó-mi) – (om) tsi easti di-arada tãcut; tsi nu para lu-ariseashti si s-ameasticã cu lumea shi sã-sh facã multsã oaspits; tsi easti niheamã ca strãmbu la minti sh-nu para li fatsi lucrili ca-alantã dunjai; tsi easti niheamã ca anapud sh-arãu tu purtari; pahoman, ursuz, ursuzcu, azboristu, anapud
{ro: ursuz, taciturn}
{fr: maussade, morose}
{en: morose, surly, sullen, gloomy}
ex: nu pots s-alãxeshti dauã zboarã cu-atsea pahomã (ursuzã)
§ pahoman (pa-hó-manŭ) adg pahomanã (pa-hó-ma-nã), pahomanj (pa-hó-manjĭ), pahomani/pahomane (pa-hó-ma-ni) – (unã cu pahom)
ex: s-aflarã doi pahomanj (ursuji)
tac1
tac1 (tácŭ) vb II tãcui (tã-cúĭ), tãtseam (tã-tseámŭ), tãcutã (tã-cú-tã), tãtseari/tãtseare (tã-tseá-ri) – nu zburãscu; nu scot un zbor dit gurã; nj-u ncljid (nu-nj s-avdi, nj-u-adun, nj-u-astup, etc.) gura; nj-mãshu limba; etc.; nu dau apandisi la unã ntribari; l-tsãn ascumtu un mistiryiu tsi-l cunoscu sh-nu-l scot tu padi;
(expr:
1: tatsi sh-fatsi = s-dzãtsi ti-atsel cari (i) nu zburasti multi (nu s-alavdã, nu dzãtsi) ma fatsi, icã (ii) fatsi peascumta;
2: tats tini, sã zburãscu mini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti pirifan, fudul shi va s-aspunã cã el shtii ma ghini;
3: tatsi ca peashtili (ca pescul); tatsi, cheatrã di murminti; tatsi ca nã cãtushi = nu scoati un zbor din gurã, nu dzãtsi dip tsiva, nu s-ameasticã tu muabeti)
{ro: tăcea}
{fr: (se) taire; garder la silence}
{en: be silent; keep quiet}
ex: Toli picurarlu tãtsea (nu scutea un zbor); cari tatsi (nu dzãtsi tsiva), fatsi; tats, nu zbura; cari lucreadzã shi tatsi, cama multu fatsi; aduchi atumtsea amirãlu c-aestu easti hilj-su, ma tãcu (nu scoasi un zbor, nu dishcljisi gura); s-tãcurish, vrea ascachi; tats-tsã (ncljidi-ts gura sh-nu dzã tsiva), frate!; tats, cama ghini-i s-acumpiri di s-vindzã
(expr: tats, cã easti ma ghini s-ascultsã dicãt sã zburãshti); nu-lj tãtsea gura, ãlj da di nã parti, ãlj da di-alantã, pãnã-lj shutsã mintea; nãs tãtsea, cã ahãt, ãlj tãlja caplu ca ficior!; tãtsea muts, necã s-mina, necã adilja; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; plãmsi tsi plãmsi, ma tu coadã tãcu; feata, di fricã, tãcu ca cheatra sh-trimura ca vearga
§ tãcut (tã-cútŭ) adg tãcutã (tã-cú-tã), tãcuts (tã-cútsĭ), tãcuti/tãcute (tã-cú-ti) – cari nu zburashti multi; cari nu grãeashti nitsiun zbor; tsi nu fatsi vãrã vrondu; tsi nu para lu-ariseashti sã-sh treacã chirolu zburãndalui cu altsã; azboristu, muleaftã
{ro: tăcut}
{fr: qui se tait; qui garde la silence; silencieux, taciturne}
{en: who is silent; who keeps quiet; silent, taciturn}
ex: tu udaea tãcutã (isihã, iu nu s-avdi tsiva) mi bãgai s-dormu; pãdurea easti tãcutã (isihã, iu nu s-avdi vãrã vrondu); afirea-ti di omlu tãcut (azboristu, tsi nu zburashti multi); easti tãcutã, nu greashti multi; ahtari ficior tãcut mi lipseashti, dzãsi amirãlu; ficiorlu aestu eara dishtiptat, tãcut multu
§ tãtseari1/tãtseare (tã-tseá-ri) sf tãtseri (tã-tsérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva tatsi; nizburãri, nigrãiri
ursuz
ursuz (ur-súzŭ) adg ursuzã (ur-sú-zã), ursuji (ur-sújĭ), ursuzi/ur-suze (ur-sú-zi) – (om) tsi easti di-arada tãcut; tsi nu para lu-ariseashti si s-ameasticã cu lumea shi sã-sh facã multsã oaspits; tsi easti niheamã ca strãmbu la minti; tsi nu para li fatsi lucrili ca-alantã dunjai; tsi easti niheamã ca anapud sh-arãu tu purtari; ursuzcu, pahom, pahoman, azboristu, anapud
{ro: ursuz, taciturn}
{fr: maussade, morose}
{en: morose, surly, sullen, gloomy}
ex: el easti un om ursuz (tãcut, anapud); hirea-atsea ursuza (azborista, anapuda) a ljei; cum pots s-trets cu-unã ursuzã (anapudã, arauã) ca nãsã?
§ ursuscu (ur-sús-cu) adg ursuscã (ur-sús-cã), ursushtsã (ur-súsh-tsã), ursushti/ursushte (ur-súsh-ti) – (unã cu ursuz)
§ ursuzlãchi/ursuzlãche (ur-suz-lắ-chi) sf ursuzlãchi (ur-suz-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva s-hibã ursuz; catandisea tu cari s-aflã un tsi easti ursuz; schivirii
{ro: ursuzlâc}
{fr: maussaderie, morosité, mésaventure}
{en: mishap, moroseness, surliness, sullenness}