§ arepitã (a-ré-pi-tã) sf arepiti/arepite (a-ré-pi-ti) – (unã cu aripã)

§ areptã (a-rép-tã) sf arepti/arepte (a-rép-ti) – (unã cu aripã)

§ aripitã (á-ri-pi-tã) sf aripiti/aripite (á-ri-pi-ti) – (unã cu aripã)
ex: nãsã tsãnu aripitli

§ arpitã (ár-pi-tã) sf arpiti/arpite (ár-pi-ti) – (unã cu aripã)
ex: truplu nji lu-am multu lishor shi fãrã di-arpiti nj-azbor, nu escu nitsi nior (angucitoari: mintea); lj-deadi muma-a alghinjlor nã arpitã; fãrã arpiti nj-azboiru

§ zbuirari/zbuirare (zbu-i-rá-ri shi zbuĭ-rá-ri) sf zbuirãri (zbu-i-rắrĭ shi zbuĭ-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ azbor (az-bórŭ) vb I azburai (az-bu-ráĭ), azburam (az-bu-rámŭ), azburatã (az-bu-rá-tã), azburari/azburare (az-bu-rá-ri) – (unã cu azboair)
ex: uta azboarã nsus; ca s-azbor pãn di nior; pri iu azburat; azboarã, azboarã pisti muntsã

§ azburat (az-bu-rátŭ) adg azburatã (az-bu-rá-tã), azburats (az-bu-rátsĭ), azburati/azburate (az-bu-rá-ti) – (unã cu azbuirat)
ex: aestu easti un azburat (fig: lishor di minti)

§ azburari/azburare (az-bu-rá-ri) sf azburãri (az-bu-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ zbor2 (zbórŭ) vb I zburai (zbu-ráĭ), zburam (zbu-rámŭ), zburatã (zbu-rá-tã), zburari/zburare (zbu-rá-ri) – (unã cu azboair)
ex: trei anj, featã, zbor nj-azburai; nu va poatã si zboarã cara va s-lji talj arpitli

§ zburat (zbu-rátŭ) adg zburatã (zbu-rá-tã), zburats (zbu-rátsĭ), zburati/zburate (zbu-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

§ zburari/zburare (zbu-rá-ri) sf zburãri (zbu-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ zbor3 (zborŭ) sn zboruri (?) (zbó-rurĭ) – atsea tsi fatsi cariva (om, pulj, etc.) cari azboairã
{ro: zbor}
{fr: vol}
{en: flight}
ex: tsi tor alasã puljlji n zbor?; zborlu-a puljlor; lu vatãmã pi zbor (cãndu-azbuira); trei anj, featã, zbor nj-azburai

§ azbuirãtor (az-bu-i-rã-tórŭ shi az-buĭ-rã-tórŭ) adg azbuirãtoari/azbuirãtoare (az-bu-i-rã-tŭá-ri shi az-buĭ-rã-tŭá-ri), azbuirãtori (az-bu-i-rã-tórĭ shi az-buĭ-rã-tórĭ), azbuirã-toari/azbuirãtoare (az-bu-i-rã-tŭá-ri shi az-buĭ-rã-tŭá-ri) – tsi-azboairã; (fig: (cal pulj) azbuirãtor = (cal, pulj dit pãrmiti), tsi-azboairã shi zburashti, apicãshonj, aumbrat, cãntat)
{ro: zburător}
{fr: un qui s’envole}
{en: flier}
ex: na un pulj azbuirãtor (fig: apicãshonj) iu yini shi acatsã si-lj batã; acljimã un cal azbuirãtor (fig: apicãshonj, aumbrat, cãntat); ncãlicarã doi calj azbuirãtori (fig: apicãshonj) tsi mãcã niorlji; nu eara ca tuts caljlji, el eara cal azbuirãtor

§ azburãtor (az-bu-rã-tórŭ) adg azburãtoari/az-burãtoare (az-bu-rã-tŭá-ri), azburãtori (az-bu-rã-tórĭ), azburã-toari/azburãtoare (az-bu-rã-tŭá-ri) – (unã cu azbuirãtor)
ex: s-mi-avea faptã dada pulj azburãtor (tsi-azboairã)

§ arãzbor (a-rãz-bórŭ) vb I arãzburai (a-rãz-bu-ráĭ), arãzburam (a-rãz-bu-rámŭ), arãzburatã (a-rãz-bu-rá-tã), arãzburari/arãzburare (a-rãz-bu-rá-ri) – (unã cu azboair)
ex: cãtse nu arãzboarã (azboairã) aclotsi nsus?

§ arãzburat (a-rãz-bu-rátŭ) adg arãzburatã (a-rãz-bu-rá-tã), arãzburats (a-rãz-bu-rátsĭ), arãzburati/arãzburate (a-rãz-bu-rá-ti) – (unã cu azbuirat)

§ arãzburari/arãzburare (a-rãz-bu-rá-ri) sf arãzburãri (a-rãz-bu-rắrĭ) – (unã cu azbuirari)

§ bor (bórŭ) vb I burai (bu-ráĭ), buram (bu-rámŭ), buratã (bu-rá-tã), burari/burare (bu-rá-ri) – (tu zborlu-a njitslor mash: unã cu azboair)
ex: bor (azbor), bor (azbor), pit ubor

§ burat (bu-rátŭ) adg buratã (bu-rá-tã), burats (bu-rátsĭ), burati/burate (bu-rá-ti) – (tu zborlu-a njitslor mash: unã cu azbuirat)

§ burari/burare (bu-rá-ri) sf burãri (bu-rắrĭ) – (tu zborlu-a njitslor mash: unã cu azbuirari)

26: ãnj fudzi (nj-si lja, ãnj cher) mintea, cher di minti = (i) glãrescu, cishiescu (di minti); (ii) escu multu nvirinat;
27: nj-yini mintea deavãrliga = nj-yini andralã, nj-yini s-lishin, canda nj-cher mintea;
28: nj-sta mintea n loc (di ciudii) = mi ciudusescu multu di tsi ved, cichiescu;
29: nj-lja mintea (cariva, tsiva) = mi glãreashti, mi fatsi s-nu minduescu ghini;
30: nj-lo mintea Dumnidzã = glãrii, nu mindueam cum lipseashti (nu shtiu tsi mindueam) cãndu-l feci un lucru;
31: nu-am minti n cap; nu nj-escu pri minti = hiu glar, cishiescu, fac glãrinj, etc.;
32: om cu doauã mintsã = (i) om ipucrit, ascumtu, om cu doauã fãts, cãrbuni-acupirit, etc.; (ii) om tsi nu poati s-lja unã apofasi, cã mindueashti sh-unã soi sh-altã;
33: nj-yini mintea la loc, nj-adun mintea = nj-fudzi glãrimea dit minti, am diznou giudicata bunã, isihãsescu;
34: nu-nj bag mintea cu el = nu mi-acats cu el, nu mi mealã atseali tsi fatsi, lu-alas s-facã tsi va;
35: nj-bag (nj-u bag, u am) tu minti (cu mintea) s-fac tsiva = minduescu (am scupolu, nietea) s-fac tsiva; apufãsescu, voi s-fac tsiva, etc.;
36: l-bag pri minti = lu nvets, l-fac s-mindueascã cum voi mini, cum lipseashti, lu nduplic;
37: ãnj bag (nj-am) mintea = mutrescu ghini, avdu tsi-nj si dzãtsi, nj-am cãshtiga, bag oarã (la tsi s-fatsi), etc.;
38: lu nvets minti, lj-bag minti n cap = l-fac sã-tsãnã minti atseali tsi-ari faptã, l-pidipsescu (culãsescu) tr-atseali tsi ari faptã;
39: ãnj ljau mintea la cicioari = fug di-iuva; fug cãtrã naljurea, hãlãndãrescu, fãrã sã shtiu tsi fac shi cãtrã iu mi duc;
40: omlu veadi cu mintea, nu cu ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mutreashti un lucru tsi lu-ari n fatsã shi nu-l veadi i nu lu-aducheashti)
{ro: minte, deşteptăciune, judecată; gând, intenţie; părere, sfat; atenţie, grije; înţelegere, etc.}
{fr: intelligence, esprit, raison; pensée, intention; opinion, conseil; attention, garde; devenir sage, prudent, comprendre; être sans aveu, etc.}
{en: mind, intelligence, reason; thought, intention; opinion, advise; attention, care; understand, etc.}
ex: loclu tut lu-alagã shi dit loc nu s-minã (angucitoari: mintea); truplu nji lu-am multu lishor shi fãrã di-arpiti nj-azbor, nu escu nitsi nior (angucitoari: mintea); mintea (dishtiptãciunea) adutsi tinjii, icunumia aveari; omlu aestu nu-ari minti fare (nu mindueashti dip ghini); mãcai sh-mini niheamã di minti (di miduã, crier); mintea cu zurleatsa surãri suntu; iu-i multã minti, i sh-multã glãreatsã; cari fu masturlu cari ti bãgã pri minti
(expr: ti nvitsã) s-fats aestã; yinu-ts pri minti, ficior; nivolja ti nveatsã minti; mizia vinji pri minti; mintea (dishtiptãciunea) nu sta tu mushuteatsã; minti (dishtiptãciuni) muljireascã, minti (dish-tiptãciuni) shcurtã; poali lundzi sh-minti shcurtã
(expr: tsi nu para easti dishteaptã, easti fãrã multã minti n cap); cusitsã lundzi sh-minti shcurtã; lj-imnã mintea (nãietea) iu lj-u dorlu; ningã eshti cu mintea nicoaptã
(expr: eshti ageamit, nu para shtii multi); nu-lj ligã mintea ninga
(expr: easti ninga ageamit); ghiftul, sh-celnic s-hibã, la cãrbunj va-lj hibã mintea
(expr: va s-mindueascã la cãrbunj); el nu-sh loa mintea di
(expr: nu lu-agãrsha) pri Coleti; itsi-ts treatsi prit minti
(expr: itsi-ts ticneashti); ca nu-ari minti (giudicatã, minduiri) bunã; s-nu lj-u toarnã mintea tsiva feati
(expr: s-nu lu-arãdã, s-nu-l facã featili tra si sh-alãxeascã ideili, pãrerli tsi ari); eu totuna fui di mintea (pãrearea, ideea) aestã; nu-nj dai nã minti tsi s-fac?
(expr: nu mi urnipseshti? nu-nj dzãts cum easti ghini s-fac?); om cu doauã mintsã (pãreri); mintea (pãrearea, ideea) aestã s-u tsãnj tini; ahiursirã unã cu alantã si-sh da mintsãli
(expr: sã-sh alãxeascã pãrerli, ideili); sh-deadirã mintsãli
(expr: s-urnipsirã un pri-alantu); ai-tsã mintea
(expr: s-tsã badz oara); bagã-ts mintea ghini
(expr: s-ts-ai multu cãshtiga); dit caplu a lui, nu nj-u va mintea
(expr: nu pistipsescu), s-li adarã ahtãri lucri; ficiorlu acãtsã s-dipunã minti
(expr: si s-facã cu minti, sã-lj yinã mintea); el dipusi minti
(expr: s-featsi fronim, frunimi); nacã dipuni minti
(expr: nacã-lj yini mintea, nacã bagã minti); pãnã nu u pati, omlu nu dipuni minti
(expr: nu nveatsã, nu bagã minti); di minti multã tsi-lj dipusi
(expr: tsi-sh bãgã, tsi-l featsi s-hibã ma dishteptu); di cãti mushutets nu tsã ncapi mintea
(expr: nu pots ca s-ti mindueshti, ca s-tsã treacã prit minti); adunarã flurii, cãti nu tsã ncapi mintea
(expr: multi, cãti nu pots s-pistipseshti); cãndu da di s-fatsi nã amari teasã, cãt mintea nu ts-u ncapi
(expr: multu mari, nu poati s-tsã treacã prit minti di mari tsi easti); minti n cap nu-avea
(expr: avea glãritã), cã-lj chirea cãti unã-unã n dzuã; cã mintea, vahi, nu-nj talji
(expr: cã vahi, nu pot s-aduchescu ghini); sh-lo mintea
(expr: glãri) sh-fudzi di-aoa; sh-lo mintea la cioari shi lj-u deadi nãpoi nclo
(expr: fudzi naljurea ca glarlu); nu lj-angreacã mintea
(expr: nu mindueashti ahãndos, ghini; easti lishor di minti); easti loat di minti
(expr: easti ca glar); nu ts-ai mintea aoatsi
(expr: nu-avdzã, nu-ascultsã, nu badz oarã); u-aduchi, cã-i shcurtã tu minti
(expr: cã-i ca glarã, cã-i cu trei scãnduri); cari bea yin, mintea sh-bea; mintea di tora s-u-aveam deaneavra; cari sh-ari mintea tu loc, nu s-bagã tu foc; mi-arãsish nãoarã, tsãni minti tr-altãoarã; minti am, ma paradz nu am; ore, minti nu-nj dã
(expr: nu-nj da urnimii), paradz, paradz; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; iu-i minti multã, easti sh-multã glãrimi; adunã-ts mintsãli n cap
(expr: s-tsã fugã glãrimea dit minti, isihãsea); cãts oaminj, ahãnti mintsã (pãreri); cãndu-aveam oi, nu-aveam minti, tora tsi-am minti, nu-am oi; cati om sh-mintea-lj; paplu veclju ma multi shtii di ficior cu mintea tsi-azboairã; tosca nu ari pisti, shi ghega nu ari minti; tuts s-lji ntreghi sh-di mintea-a ta s-nu esh; unã minti, sh-atsea vurgãreascã; omlu cu minti, s-bati cu zborlu; tsi cã-i mari, sh-minti nu-ari; ahtari cap, ahtari minti; cap ai, minti tsi-ts lipseashti!; ai cap, tsi u vrei mintea?; caplu ca tãghari, ma minti nu-ari; ari chiro sã-lj yinã mintea; bati-l la cur, sã-lj yinã mintea la cap; cãndu va Dumnidzã s-lu chearã, ãlj lja mintea; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari

§ mintimen (min-ti-ménŭ) adg mintimenã (min-ti-mé-nã), mintimenj (min-ti-ménjĭ), mintimeni/mintimene (min-ti-mé-ni) – tsi ari multã minti; tsi ari giudicata bunã, cari poati s-lu-aducheascã shi s-lu dispartã arãulu di bun; mintios
{ro: înţelept, rezonabil}
{fr: sage, raisonnable}
{en: wise, reasonable}
ex: mintimena featã (cu multã minti, cu giu-dicata bunã); lu ari ficiorlu mintimen (dishteptu, cu multã minti); tuts atselj tiniri mintimenj si adunarã cu fricã la pãlati; s-avea adunatã tuts mintimenjlji (oaminjlji nvitsats, dishteptsã) a Misiriiljei; ma bun easti un ehtru mintimen dicãt dzatsi oaspits glari

§ mintios (min-ti-ósŭ) adg mintioasã (min-ti-ŭá-sã), mintiosh (min-ti-óshĭ), mintioasi/mintioasi (min-ti-ŭá-si) – (unã cu mintimen)
ex: eara nãoarã doi frats: unlu mintios (mintimen), alantu glar; mi-alavdã mintioslu (mintimenlu); lj-aspusi tuti zboarili mintioasi (cu multã minti) a featãljei; ca ficior mintios (cu minti), sh-adusi sh-mã-sa aclo; mintioasã (mintimenã) multu, nu dzãsi ma multi grai, cu tuti cã shtea nãsã; pãnã s-mindueascã mintioshlji, sh-u tricurã bana glarlji; tsi un chirut leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã

§ mintiminilji/min-timinilje (min-ti-mi-ní-lji) sf mintiminilji/mintiminilje (min-ti-mi-ní-lji) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã mintimen; puteari analtã a mintiljei (di giudicari shi aduchiri tsi easti bun sh-tsi easti arãu, cãndu lipseashti si s-aveaglji shi cum poati si s-afireascã di-arãu, etc.); mintezã, sufii
{ro: înţelepciune, prudenţă}
{fr: sagesse, prudence}
{en: wisdom, carefulness}
ex: s-dutsi cu multã mintiminilji (cãshtigã, bãgari oarã); di fricã sh-di multã mintiminilji

§ mintezã (min-té-zã) sf mintezi (min-tézĭ) – (unã cu mintiminilji)
ex: ari minti shi mintezã (sufii); om cu mintezã (cu multã minti)

§ minduescu (min-du-ĭés-cu) (mi) vb IV minduii (min-du-íĭ), mindueam (min-du-ĭámŭ), minduitã (min-du-í-tã), minduiri/minduire (min-du-í-ri) – nj-fac unã pãreari trã tsiva (un lucru, unã faptã, etc.); cuituescu, crisescu, siluyisescu, sãlu-shescu, giudic
{ro: gândi, imagina}
{fr: penser, réfléchir, songer}
{en: think, reflect, imagine}
ex: minduea sh-deapoea s-greshti; multi minduea, ma putsãni grea; multi tut s-mindueshti, ma putsãni sã zburãshti; cãndu intri iuva, minduea sh-cum va s-esh
(expr: cãndu fats un lucru, minduea-ti sh-la urmãri); cari s-mindueashti, nu agãrshashti; iu ti mindueshti?; cãndu ai, minduea (adu-ts aminti, cuituea) sh-trã mãni; multu s-mindueashti ninti ca s-lu facã lucrul; nu ti minduea (nu-adunã gaile); nu s-mindui di-iu va s-eara atseali meari; mindui, cã poati muljari-sa l-alãxi locurli; cãndu li mãca, cãnta, sh-cã va li voamã, nu s-minduea
(expr: s-dzãtsi tr-atsel tsi fatsi un lucru shi nu s-mindueashti dip la urmãri); chirutlu zburashti shi nu mindueashti; glarlu aushashti trã minduirea-a-alãntui; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana
(expr: s-dzãtsi tr-atselj tsi s-minduescu multu di multu); di-iu nu mindueshti, di-aclotsi-arsari ljepurli

§ minduit (min-du-ítŭ) adg minduitã (min-du-í-tã), minduits (min-du-ítsĭ), minduiti/minduite (min-du-í-ti) – (lucru) trã cari s-ari faptã unã pãreari; (cariva) tsi easti cu mintea iuva, tsi sta di s-mindueashti; cuituit, crisit, siluyisit, sãlushit, giudicat
{ro: gândit, imaginat; îngândurat}
{fr: pensé, réfléchi, songé; pensif, préoccupé, anxieux}
{en: thought, reflected, imagined; thinking, preoccupied, anxious}
ex: sh-di tatã minduit easi hilj cicãnit; avdzãndalui aesti minduiti zboarã; cum shidea minduit mpadi; sta shi dzãtsi minduit; tsi pãtsã di sta ashi minduit, canda-lj mãcarã agurlu puljlji; cara-l vidzu minduit sh-cãrtit, stãtu shi lu ntribã; cum imna minduit, veadi un aush cu barba albã; trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, sh-trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ minduiri/minduire (min-du-í-ri) sf minduiri (min-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-mindueashti iuva icã un lucru easti minduit; cuituiri, crisiri, siluyisiri, sãlushiri, giudicari
{ro: acţiunea de a gândi, de a imagina; gândire, preocupare}
{fr: action de penser, de réfléchir, de songer; pensée, préoccupation, anxiété}
{en: action of thinking, of reflecting, of imagining; thought, preoccupation, anxiety}
ex: nu stãtu multu pri minduiri; sta pri minduiri greauã; cãdzu pi greauã minduiri; ti-acãtsã minduirea; cu-aistã minduiri s-dusi shi u lo tu cucii feata-atsea mushatã; dupã multã minduiri sh-aflã sh-un trop, ca s-lu-ascapã; cu zurlu ts-badz mintea, zurlu s-hii; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: ma s-ai cap, va s-ai, fãrã di-altã, sh-minduiri); glarlu aushashti trã minduirea-a-alãntui
(expr: nu va s-tsã cheri chirolu s-aducheshti tsi mindueashti un glar)

§ niminduit (ni-min-du-ítŭ) adg niminduitã (ni-min-du-í-tã), ni-minduits (ni-min-du-ítsĭ), niminduiti/niminduite (ni-min-du-í-ti) – (lucru) tsi nu easti minduit (ghini); (om) tsi nu mindueashti ghini, tsi easti fãrã giudicatã bunã
{ro: negândit}
{fr: irréfléchi}
{en: thoughtless}
ex: canda u ngrupã loclu di arshini, grailu niminduit a ljei; tu-aushatic easti-arshini s-facã omlu lucruri niminduiti

§ niminduiri/niminduire (ni-min-du-í-ri) sf niminduiri (ni-min-du-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-mindueashti iuva; atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu easti minduit (ghini)
{ro: acţiunea de a nu gândi; negândire}
{fr: action de ne pas penser, de ne pas réfléchir}
{en: action of not thinking, of not reflecting}

§ mintuescu (min-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV mintuii (min-tu-íĭ), mintueam (min-tu-ĭámŭ), mintuitã (min-tu-í-tã), mintuiri/mintuire (min-tu-í-ri) – (unã cu minduescu)
ex: mi mintuescu (minduescu, mi ntreb) tsi s-fac; dzãtsea el mintuinda

§ mintuit (min-tu-ítŭ) adg mintuitã (min-tu-í-tã), mintuits (min-tu-ítsĭ), mintuiti/mintuite (min-tu-í-ti) – (unã cu minduit)

§ mintui-ri/mintuire (min-tu-í-ri) sf mintuiri (min-tu-írĭ) – (unã cu minduiri)

§ aminti/aminte (a-mín-ti) adv – tsi s-aflã tu minti di nu s-agãrshashti;
(expr:
1: nj-aduc aminti = lu am neagãrshit tu minti; l-spun un lucru tsi nu lu-agãrshii;
2: nu tsãn aminti = nu u-am tu minti, nu shtiu)
{ro: aminte}
{fr: qui n’est pas oublié}
{en: unforgotten}
ex: nj-aduc ghini aminti
(expr: nu-agãrshii); nu sh-adutsi aminti di tsiva (li-agãrshi tuti); tsi aduts aminti
(expr: tsi aduts zborlu di) moarti?; na aesti ti adutsiri aminti; nu tsãn aminti alt
(expr: nu u-am tu minti s-eara un altu); eara un buduvai, sternã, nu tsãn ghini-aminti; ne tsi mãcã asearã nu sh-adutsi aminti (s-dzãtsi tr-atsel tsi-agãrshashti multu); tsi s-nji da s-aduc a voauã, trã adutseari aminti?; ca cãnili hii, mash cãndu ti strindzi earna greauã, atumtsea tsi-aduts aminti di cãtãndii
(expr: mash cãndu ti-acatsã zorea ts-aduts aminti cã nu ti-aveai ndreaptã trã urmãrli-a lucrilor tsi fats)

{ro: întuneca, încrunta, posomorî}
{fr: s’assombrir, se rembrunir, se renfrogner, se fâcher}
{en: frown, look gloomy, get angry}
ex: Dumnidzã dipusi dzeanili, niurã (sã ntunicã la fatsã); niurã tatã-nju; cãndu plãndzea, s-niura chirolu shi didea ploai; ca s-nu niureadzã, necã nu gãleashti

§ niurat (ni-u-rátŭ) adg niuratã (ni-u-rá-tã), niurats (ni-u-rátsĭ), niurati/niurate (ni-u-rá-ti) –
1: (tserlu) acupirit (alãcit) di niori; alãcit, nuorat, nurat, vãrcusit;
2: tsi s-ari ntunicatã la fatsã; tsi ari dipusã dzeanili; tsi ari chicusitã; chicusit; nuorat, nãurat, nurat
{ro: înnnorat; întunecat, încruntat, posomorât}
{fr: couvert de nuages, nuageux; assombri, rembruni, renfrogné, fâché}
{en: cloudy, darkened with clouds; frowned, gloomy, angry}
ex: ea-ts-u toamna niuratã; pleacã frãmtea-lj niuratã (ntunicatã); si-nj azbor, niurata (mini nvirinata); zbor nu-acatsã sotslji niurats (chicusits, ntunicats, cu dzeanili dipusi)

§ niurari/niurare (ni-u-rá-ri) sf niurãri (ni-u-rắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu niureadzã tserlu; acupirirea-a tserlui cu niori; nuorari, nurari, vãrcusiri;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi niureadzã (la fatsã); ntunicari la fatsã, dipuneari dzeana; chicusiri; nuorari, nãurari, nurari
{ro: acţiunea de a se înnnora; acţiunea de a se întuneca, de a se încrunta, de a se posomorî; întunecare, încruntare, posomorâre}
{fr: action de se couvrir de nuages; action de s’assombrir, de se rembrunir, de se renfrogner, de se fâcher}
{en: action of clouding, of darkening with clouds; action of looking gloomy, of frowning, of getting angry}

§ ãniureadzã (ã-ni-u-reá-dzã) vb unipirs ãniurã (ã-ni-u-rắ), ãniura (ã-ni-u-rá), ãniuratã (ã-ni-u-rá-tã), ãniurari/ãniurare (ã-ni-u-rá-ri) – (unã cu niureadzã)

§ ãniuredz (ã-ni-u-rédzŭ) vb I ãniurai (ã-ni-u-ráĭ), ãniuram (ã-ni-u-rámŭ), ãniuratã (ã-ni-u-rá-tã), ãniurari/ãniurare (ã-ni-u-rá-ri) – (unã cu niuredz)
ex: lji si ãniurã suratea cãndu lj-adush aminti ti borgi

§ ãniurat (ã-ni-u-rátŭ) adg ãniuratã (ã-ni-u-rá-tã), ãniurats (ã-ni-u-rátsĭ), ãniurati/ãniurate (ã-ni-u-rá-ti) – (unã cu niurat)

§ ãniurari/ãniurare (ã-ni-u-rá-ri) sf ãniurãri (ã-ni-u-rắrĭ) – (unã cu niurari)

§ nuoreadzã (nu-o-reá-dzã) vb I unipirs nuorã (nu-o-rắ), nuora (nu-o-rá), nuoratã (nu-o-rá-tã), nuorari/nuorare (nu-o-rá-ri) – (unã cu niureadzã)

§ nuoredz (nu-o-rédzŭ) vb I unipirs nuorai (nu-o-ráĭ), nuoram (nu-o-rámŭ), nuoratã (nu-o-rá-tã), nuorari/nuorare (nu-o-rá-ri) – (unã cu niuredz)

§ nuorat (nu-o-rátŭ) adg nuoratã (nu-o-rá-tã), nuorats (nu-o-rátsĭ), nuorati/nuorate (nu-o-rá-ti) – (unã cu niurat)

§ nuorari/nuorare (nu-o-rá-ri) sf nuorãri (nu-o-rắrĭ) – (unã cu niurari)

§ nãureadzã (nã-u-reá-dzã) vb I unipirs nãurã (nã-u-rắ), nãura (nã-u-rá), nãuratã (nã-u-rá-tã), nãurari/nãurare (nã-u-rá-ri) – (unã cu niureadzã)

§ nãuredz (nã-u-rédzŭ) vb I unipirs nãurai (nã-u-ráĭ), nãuram (nã-u-rámŭ), nãuratã (nã-u-rá-tã), nãurari/nãurare (nã-u-rá-ri) – (unã cu niuredz)

§ nãurat (nã-u-rátŭ) adg nãuratã (nã-u-rá-tã), nãurats (nã-u-rátsĭ), nãura-ti/nãurate (nã-u-rá-ti) – (unã cu niurat)

§ nãurari/nãurare (nã-u-rá-ri) sf nãurãri (nã-u-rắrĭ) – (unã cu niurari)

§ nureadzã (nu-reá-dzã) vb I unipirs nurã (nu-rắ), nura (nu-rá), nuratã (nu-rá-tã), nurari/nurare (nu-rá-ri) – (unã cu niureadzã)

§ nuredz (nu-rédzŭ) vb I unipirs nurai (nu-ráĭ), nuram (nu-rámŭ), nuratã (nu-rá-tã), nurari/nurare (nu-rá-ri) – (unã cu niureadzã)

§ nurat (nu-rátŭ) adg nuratã (nu-rá-tã), nurats (nu-rátsĭ), nurati/nurate (nu-rá-ti) – (unã cu niurat)

§ nurari/nurare (nu-rá-ri) sf nurãri (nu-rắrĭ) – (unã cu niurari)

§ niuros (ni-u-rósŭ) adg niuroasã (ni-u-rŭá-sã), niurosh (ni-u-róshĭ), niuroasi/niuroase (ni-u-rŭá-si) –
1: tsi easti (acupirit) cu niori; niurat, nurat;
2: tsi easti ntunicat la fatsã; tsi u-ari dzeana dipusã; niurat, nurat, ntunicos
{ro: noros; posomorât}
{fr: nuageux; assombri}
{en: cloudy; gloomy}
ex: toamnã niuroasã (tsi easti ma multu cu niori); picurarlu avea nishti oclji niurosh (ntunicosh)

{ro: acţiunea de a tăcea}
{fr: action de (se) taire; de garder la silence}
{en: action of being silent; of keeping quiet}
ex: tãtsearea i ca njarea

§ tãtseari2/tãtseare (tã-tseá-ri) sf tãtseri (tã-tsérĭ) – harea tsi u-ari un loc isih (udã, pãduri, etc.) tu cari nu s-avdi nitsiun zbor (vrondu, etc.); isihii
{ro: tăcere, linişte}
{fr: silence; tranquillité}
{en: silence; tranquility}
ex: intrarã nuntru, tãtseari (isihii) mari; tãtsearea i ca njarea; mi nfricusha tãtsearea (isihia); ti-aspãreai di marea tãtsear (isihii), ni ficiori, ni nveasti, ni cãnj tu avlii, tsiva, dip tsiva!; intrarã nuntru, tãtseari mari

§ nitãcut (ni-tã-cútŭ) adg nitãcutã (ni-tã-cú-tã), nitãcuts (ni-tã-cútsĭ), nitãcuti/nitãcute (ni-tã-cú-ti) – cari nu easti tãcut; tsi zburashti dipriunã; tsi s-avdi tut chirolu; tsi nu-astãmãtseashti dip cu grailu; tsi nu poati s-tsãnã un mistico; zburyearcu, zburyearic, lafãzan, limbar, limbutsescu, polilog
{ro: care nu tace deloc; care vorbeşte (se aude vorbind) tot timpul; care nu poate ţine un secret; palavragiu}
{fr: qui ne cesse pas de se taire; qui n’est pas discret; loquace, bavard}
{en: who talks all the time; who cannot keep a secret; loquacious, talkative}
ex: zghiclu nitãcut (tsi s-avdi dipriunã); nu lu shteam ashi nitãcut (zburyearcu, lafãzan, limbar)