|
|
anafurã
anafurã (a-ná-fu-rã) sf anafuri/anafure (a-na-fú-ri) – cumatã di lituryii (pãni) ayisitã di preftu tsi s-da a pistimenjlor cãndu easi bisearica; nafurã, fanfurã;
(expr: nu bãgã anafurã n gurã = nu bãgã dip tsiva n gurã, nu mãcã tsiva)
{ro: anafură}
{fr: pain béni}
{en: blessed bread};
ex: dusi la bisearicã s-lja anafurã di la preftu
§ nafurã (ná-fu-rã) sf nafuri/nafure (na-fú-ri) – (unã cu anafurã)
ex: lom nafura; nafurã nu ari bãgatã tu gura-a ljei
(expr: nu mãcã tsiva dip)
§ fanfurã (fan-fú-rã) sf fanfuri/fanfure(?) (fan-fú-ri) – (unã cu anafurã)
ex: ea didets-nji shi fanfurã (anafurã)
ayi
ayi (áyĭŭ) sm, sf, adg ayi/aye (á-yi), ayi (áyĭ), ayi/aye (á-yi) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; sãmtu; (fig:
1: ayi = tsi dutsi unã banã nistipsitã shi ari unã purtari di ayi; expr:
2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzãc tsiva;
3: l-fac ayi = l-pãlãcãrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la un ayi)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: ayilu di adzã ari faptã multi ciudii; ni mini escu un ayi; ayea (sãmta) ghramã; a ayilor (sãmtsãlor) alãntor; cati dzuã nãs u pãlãcãrsea sh-u fãtsea ayi s-lji greascã
(expr: lji sã ngrica, ca la un ayi); acatsã s-lu pãlãcãrseascã, s-lji cadã, ayi sã-l facã
(expr: sã-lj sã ngreacã, ca la un ayi); dusi ayi si s-facã, di drats nu putu s-ascapã
§ Ayiu- (á-yĭu-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtu (ayi) sh-cari s-adavgã dinintea-a numãljei a unui ayi ca, bunãoarã: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc.
{ro: Sfântu-}
{fr: Saint-}
{en: Saint-}
ex: ea-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; muma-a featãljei dusi n pãnãyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, agiutã-mi!
§ Yea- (yĭa-) – forma shcurtã a prifixilor “ayiu-“ shi “ayea-“ ca, bunãoarã: Yea-Anaryir
§ Ayea- (á-yĭa-) – prifixu tsi va dzãcã sãmtã (ayi/aye) sh-cari s-adavgã dinintea-a unei numã ca, bunãoarã: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc.
{ro: Sfânta-}
{fr: Sainte-}
{en: Saint-}
§ Ayea-Triada (Á-yĭa-Thri-ĭá-dha) sf fãrã pl – noima tsi u-ari Dumnidzãlu tu pistea crishtineascã cã easti faptu di trei pãrtsã isea: Dumnidzãlu-Tatã, Dumnidzãlu-Hilj shi Sãmtul Duh; treili fãts a Dumnidzãlui: Tatãl, Hiljlu shi Sãmtul Duh
{ro: Sfânta Treime}
{fr: Trinité}
{en: Trinity}
§ ayiudimã (a-yĭu-dhí-mã) sf ayiudimi (a-yĭu-dímĭ) – loc ma-analtu dit un templu (nao) pãngãn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjamã, s-fac curbãnj, etc. adusi al Dumnidzã; measã dit bisearica crishtinã iu s-fac arãdzli sãmti dit lituryii; ayeavimã, ayeadimã, trapezã, vimã, altar, altari
canoni1/canone
canoni1/canone (ca-nó-ni) sf canonj (ca-nónjĭ) – unã leadzi astãsitã di bisearicã cari aspuni tsi poati i tsi nu poati si s-facã tu lucrili di bisearicã; pidipsirea (cazna, ghizaea, munda) tsi-lj si caftã (da) s-facã a unui tsi ari cãlcatã unã leadzi (canoni) astãsitã di bisearicã; leadzi (nom) di bisearicã
{ro: canon bisericesc}
{fr: canon, règle, pénitence}
{en: canon}
ex: shi shtii el canonjli (nomurli, ledzli di bisearicã); nj-deadi pragmaticolu canoni (cazni, mitãnj) yinghits
§ canonã1 (ca-nó-nã) sf canoani/canoane (ca-nŭá-ni) – (unã cu canoni1)
§ canonic (ca-nó-nicŭ) adg canonicã (ca-nó-ni-cã), canonits (ca-nó-nitsĭ), canonitsi/canonitse (ca-nó-ni-tsi) – tsi s-fatsi dupã cum u caftã canonea (leadzea di bisearicã); tsi ari s-facã cu canonea
{ro: canonic}
{fr: canonique}
{en: canonic, canonical}
ex: aestu lucru easti canonic (cãftat di leadzea di bisearicã); eara canonic (u cãfta leadzea, nomlu, adetea) la mãnãstir
§ canunizedz (ca-nu-ni-zédzŭ) vb I canunizai (ca-nu-ni-záĭ), ca-nunizam (ca-nu-ni-zámŭ), canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canuniza-ri/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) – ufilisindalui canoanili a bisearicãljei, trec un om mortu tu arada-a ayilor (trã ghinetsli shi thamatili tsi ari faptã tu banã shi dupã moarti); fac canonj trã bisearicã; ayisescu, ayiusescu, sãntisescu, sãntsãscu
{ro: canoniza}
{fr: canoniser, mettre au nombre des saints}
{en: canonize}
ex: canunizã ndrepturli shi daturli; trã faptili-a lui lu canunizarã (ayisirã)
§ canunizat (ca-nu-ni-zátŭ) adg canunizatã (ca-nu-ni-zá-tã), canunizats (ca-nu-ni-zátsĭ), canunizati/canunizate (ca-nu-ni-zá-ti) – tsi easti tricut tu arada-a ayilor; leadzi faptã di bisearicã; ayisit, ayiusit, sãntisit, sãntsãt
{ro: canonizat}
{fr: canonisé}
{en: canonized}
§ canunizari/canunizare (ca-nu-ni-zá-ri) sf canunizãri (ca-nu-ni-zắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om mortu easti canunizat, i unãleadzi easti canunizatã; ayisiri, ayiusiri, sãntisiri, sãntsãri
catolic1
catolic1 (ca-tó-licŭ) sm, sf catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) – crishtin tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; lãtin, latin
{ro: creştin catolic}
{fr: catholique}
{en: catholic}
ex: cali urutã loarã catolitslji la noi
§ catolic2 (ca-tó-licŭ) adg catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) –
1: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma;
2: tsi ari s-facã cu tutã dunjaea; tsi easti trã tuts shi pristi tutã lumea; catolichescu, lãtinescu, latinescu
{ro: catolic; universal}
{fr: catholique; universel}
{en: catholic; universal}
§ catolichescu (ca-to-li-chĭés-cu) adg catolicheascã (ca-to-li-chĭás-cã), catolicheshtsã (ca-to-li-chĭésh-tsã), catolicheshti (ca-to-li-chĭésh-ti) – (unã cu catolic2)
§ catolichii/catolichie (ca-to-li-chí-i) adv (shi adg fãrã pl) – tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; tsi easti trã tutã lumea; tsi easti bun trã tuts shi trã tuti
{ro: catolic; universal, în general}
{fr: catholique; universel, universellement, généralement, en générale}
{en: catholic; universal, universally, generally, in general}
ex: bisearica ayisitã catolichii (trã tutã lumea) stereusitã di apostolj; 40 di dzãli easti catolichii (trã tutã dunjaea) pãreasinj
§ catolizedz (ca-tho-li-zédzŭ) (mi) vb I catolizai (ca-tho-li-záĭ), catolizam (ca-tho-li-zámŭ), catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizari/catolizare (ca-tho-li-zá-ri) – fac cariva si s-adarã catolic shi s-ascultã di papa di Roma; l-trec pri cariva tu pistea catolicheascã
{ro: catoliciza}
{fr: catholiciser}
{en: convert to Catholicism}
ex: s-catolizeadzã tuts cãndu armãnjlji au s-aleagã limba icã patriarhia
§ catolizat (ca-tho-li-zátŭ) adg catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizats (ca-tho-li-zátsĭ), catolizati/catolizate (ca-tho-li-zá-ti) – tsi s-ari faptã catolic; tsi ari tricutã la pistea catolicã
cumnicãturã
cumnicãturã (cum-ni-cã-tú-rã) sf cumnicãturi (cum-ni-cã-túrĭ) – atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-aradã tu bisearicã) cãndu da a crishtinjlor nã chicutã di yin s-bea sh-nã cumãtici di pãni ayisitã s-mãcã (tsi pãristisescu sãndzili sh-truplu-a Hristolui) tra s-lã si ljartã amãrtiili; pãnea sh-yinlu ayisit tsi-l da preftul a crishtinjlor la-aestã tsirimonji; cumãnicãturã, cuminicãturã, pãrtãciuni;
(expr: easti (ti) cumnicãturã = (easti) multu putsãn, (easti nã cumatã) multu njicã, canda easti cumnicãtura tsi u da preftul la bisearicã)
{ro: cuminecătură}
{fr: communion; eucharistie, sacrements}
{en: communion; eucharist, sacrements}
ex: preftul ãlj deadi cumnicãtura-al Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnicãtura; tsi suntu scafili aisti ahãntu njits, canda nã dai cumnicãturã
(expr: nã dai multu putsãn)
§ cumãnicãturã (cu-mã-ni-cã-tú-rã) sf cumãnicãturi (cu-mã-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
§ cuminicãturã (cu-mi-ni-cã-tú-rã) sf cuminicãturi (cu-mi-ni-cã-túrĭ) – (unã cu cumnicãturã)
ex: ishi preftul cu cuminicãtura; cãndu ljai cuminicãtura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts
§ cumnic (cúm-nicŭ) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-cáĭ), cumnicam (cum-ni-cámŭ), cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicari/cumnicare (cum-ni-cá-ri) – (ca preftu) dau cumnicãturã a crishtinjlor tra s-lã si ljartã amãrtiili; (ca crishtin) ljau cumnicãturã di la preftu trã ljirtarea-a amãrtiilor tsi-am faptã; cumãnic, cuminic;
(expr:
1: nj-da, canda mi cumnicã = nj-da multu putsãn, ashi cum da preftul la cumnicãturã;
2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumnicã cãt cama-agonja, cã easti etim sã-sh da suflitlu)
{ro: (se) cumineca}
{fr: donner (recevoir) la communion}
{en: give (receive) communion}
ex: cãndu ti cumnicai la bisearicã; aoaltari lu cumnicarã; acljimats preftul sh-cumnicats-lu
(expr: cumnicats-lu unãshunã, cã tradzi s-moarã)
§ cumnicat (cum-ni-cátŭ) adg cumnicatã (cum-ni-cá-tã), cumnicats (cum-ni-cátsĭ), cumnica-ti/cumnicate (cum-ni-cá-ti) – tsi ari loatã yin sh-pãni ayisitã (cumnicãturã) di la preftu ca sã-lj si ljartã amãrtiili; (pãnea i yinlu) ayisit dit cumnicãturã tsi u lja omlu tsi s-cumãnicã; cumãnicat, cuminicat
fãrã
fãrã (fắ-rã) prip – zbor tsi va s-aspunã cã tsiva lipseashti (s-ari scoasã) dit un lucru, cã tsiva s-aflã nafoarã di-un lucru, cã tsiva nu s-aflã tu-un lucru, etc.; tsi nu-ari;
(expr:
1: fãrã di-altã = easti lucru sigur; nu s-poati s-hibã altã soi; bezbile, bezbele;
2: fãrã-cali; fãrã-di-leadzi; fãrã-di-zãcoani = tsi easti ca unã soi di pãngãniri (nitinjisiri, rizili, etc.) a lucrilor ayisiti, a lucrilor tinjisiti, etc.)
{ro: fără}
{fr: sans, excépté, sauf}
{en: without, except, save, but}
ex: ficior fãrã (tsi nu-ari) tatã; plãngu ca oili fãrã (tsi nu-au) njelj; vali fãrã di-apã; easti om fãrã minti; s-nu fats tsiva fãrã (ma s-nu lu-ai cu tini) Dumnidzã; fãrã nãs (cãndu nu easti nãs, cãndu nãs nu s-ameasticã) tsiva nu s-fatsi
futsescu
futsescu (fu-tsés-cu) (mi) vb IV futsii (fu-tsíĭ), futseam (fu-tseámŭ), futsitã (fu-tsí-tã), futsiri/futsire (fu-tsí-ri) – asprucuchescu cu apã, ayisitã (vluisitã) tu bisearicã di preftu (cu ayeazmo); ayizmusescu, yizmusescu
{ro: aghezmui}
{fr: asperger d’eau bénite}
{en: sprinkle with holy water}
§ futsit (fu-tsítŭ) adg futsitã (fu-tsí-tã), futsits (fu-tsítsĭ), futsiti/futsite (fu-tsí-ti) – asprucuchit cu apã ayisitã; ayizmusit, yizmusit
{ro: aghezmuit}
{fr: aspergé d’eau bénite}
{en: sprinkled with holy water}
ex: oili futsiti (ayizmusiti)
§ futsiri/futsire (fu-tsí-ri) sf futsiri (fu-tsírĭ) – atsea tsi fatsi preftul cãndu futseashti; ayizmusiri, yizmusiri
{ro: acţiunea de a aghezmui; aghezmuire}
{fr: action d’asperger d’eau bénite}
{en: action of sprinkling with holy water}
hrisafi/hrisafe
hrisafi/hrisafe (hri-sá-fi) sf hrisãhi (hri-sắhĭ) – hir di-amalamã (i di-asimi, cãtivãrãoarã) cu cari s-chindisescu stranji; chindisiturã cu hiri di-amalamã; gãitani mplititã cu hiri di-amalamã (i di-asimi); hrisozmã;
(expr:
1: hrisãhi = stranji cu hiri di-amalãmã;
2: (ca) di hrisafi = ca di-amalamã;
3: armasi cu hrisãhili = armasi cu lucrul nibitisit)
{ro: fir de aur}
{fr: fil d’or; cannetille; dorure}
{en: gold wire used in broidery; gold broidery}
ex: tu stranji di hrisãhi (chindisiti cu hrisafi) viscuts; lj-deadirã bãiri di flurii, stranji di hrisafi; cum apiri dzua, s-adrã tu hrisãhi; apreasi un per di hrisafi shi s-aflã la numta amirãreascã; si ncãcea trã nã cumatã di hrisafi; unã flamburã, tutã di hrisafi; sh-chiptina perlu di hrisafi
(expr: ca di-amalamã); armasi cu hrisãhili (hirili di-amalamã; expr: armasi cu lucrul nibitisit)
§ hrisozmã (hri-sóz-mã) sf hrisozma-ti/hrisozmate (hri-sóz-ma-ti) – (unã cu hrisafi)
ex: purtai nã ilecã cusutã cu hrisozmã; avea cioarits chindisits cu hrisozmã; curunj ayisiti di hrisozmã (dati cu-amalamã); perlji di hrisozmã
(expr: ca di-amalamã)
§ hrisusescu (hri-su-sés-cu) (mi) vb IV hrisusii (hri-su-síĭ), hrisuseam (hri-su-seámŭ), hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusiri/hrisusire (hri-su-sí-ri) – acoapir un lucru (oarã, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsãri di amalamã tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dãnãseascã ma ghini, etc.); afum, mãlãmusescu, ãngãlbidedz, nglubudedz;
(expr:
1: hrisusescu (un lucru) = fac (un lucru) sã nyiliceascã ca malama;
2: (preftul) mi hrisuseashti = (preftul) nj-da cu njir pi frãmti)
{ro: auri}
{fr: dorer}
{en: gild}
ex: perlu-lj hrisusea
(expr: lji nyilicea ca malama); nã hrisusi
(expr: nã deadi cu njir pri frãmti, nã mirusi) preftul; hrisusii merlu
§ hrisusit (hri-su-sítŭ) adg hrisusitã (hri-su-sí-tã), hrisusits (hri-su-sítsĭ), hrisusiti/hrisusite (hri-su-sí-ti) – (lucru) cari easti acupirit cu-un petur suptsãri di amalamã; afumat, mãlãmusit, ãngãlbidat, nglubudat
njir3
njir3 (njírŭ) sn njiruri (njí-rurĭ) – untulemnu ayiusit di preftu (Dumãnica tahina cãndu fatsi lituryia) cu cari s-undzi mbistimenlu tra s-lj-aducã tihi shi sãnãtati tu banã; mir;
(expr: njir sã-lj si facã oasili = s-ayiseascã)
{ro: mir}
{fr: huile sainte}
{en: holy oil, unction}
ex: la pãtedz, preftul undzi natlu cu njir (untulemnu ayisit); eara lumi pãtidzatã mash cu njir; njir si s-facã oasili-a atsiljei
(expr: s-ayiseascã atsea) tsi ti featsi
§ mir1 (mírŭ) sn miruri (mí-rurĭ) – (unã cu njir3)
ex: mir di oasili-a tali
(expr: s-ayiseshtsã); ca s-moarã… mir di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); mir shi thimnjamã di oasili-a lui
(expr: s-ayiseascã); di-a lor os si s-facã mir!
(expr: s-ayiseascã)
§ njirusescu (nji-ru-sés-cu) (mi) vb IV njirusii (nji-ru-síĭ), njiruseam (nji-ru-seámŭ), njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) – fac semnul a crutsiljei cu njir (ungu, dau, hrisusescu) pri cariva; mi undzi preftul cu untulemnu ayiusit; njiruescu, mirusescu, hrisusescu
{ro: mirui}
{fr: oindre de crême; recevoir la sainte onction}
{en: rub with (receive) the saint unction}
§ njirusit (nji-ru-sítŭ) adg njirusitã (nji-ru-sí-tã), njirusits (nji-ru-sítsĭ), njirusiti/njirusite (nji-ru-sí-ti) – tsi easti umtu (tsi-lj si featsi semnul di-unã crutsi) di preftu cu untulemnu ayiusit; njiruit, mirusit, hrisusit
{ro: miruit}
{fr: oint de crême; qui a reçu la sainte onction}
{en: rubbed with the saint unction}
ex: ashi zburã piscarlu, cu njirusiti (ca dati cu njir, hrisusiti) zboarã
§ njirusiri/njirusire (nji-ru-sí-ri) sf njirusiri (nji-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu preftul njiruseashti; njiruiri, mirusiri, hrisusiri, hrismã
{ro: acţiunea de a mirui; miruire}
{fr: action de oindre de crême; de recevoir la sainte onction}
parti/parte
parti/parte (pár-ti) sf pãrtsã (pắr-tsã) – tsi nu easti ntreglu lucru ma unã cumatã mash dit el; cumatã tsi easti scoasã (disfaptã) dit un lucru; cumata tsi-lj si cadi a unui cãndu un lucru s-disfatsi (si mparti, s-disicã); atseali tsi lipseashti s-facã un sots (di ma multsãlj sots) cãndu vor s-adarã un lucru; mesea i mardzinea (nastãnga, nandreapta, nãintea, nãpoea, etc.) a unui lucru; calea cãtrã iu fug (mutrescu, mi duc, etc.); meros, cumatã, bucatã, filii, xifari, shinitsã, etc. (1: fig: parti = giumitati di furtia tsi si ncarcã pi-un cal (mulã, gumar); sartsã; expr:
2: ljau (tsãn, hiu di) partea-a unui = tsãn cu cariva, dzãc ca el, ãlj dau ndriptati; lu-apãr; ãlj ljau (tsãn) ileaca, etc.;
3: ljau (fac) parti tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.) = mi bag, mi-ameastic (hiu amisticat) tu-unã muabeti (cãvgã, alishvirishi, etc.);
4: di partea-a mea = cãt trã mini; ma s-hibã dupã mini;
5: tornu (shuts) loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, pristi tut, cãndu caftu un lucru;
6: patruli pãrtsã a loclui (a lumiljei) = ntreglu loc)
{ro: parte}
{fr: partie, part; côté}
{en: part, side}
ex: partea a mea (cumata tsi-nj si deadi, tsi loai mini) easti ma njica; sh-mini am unã parti (cumatã) dit ayinja-a pãrintsãlor; vai tsãnj trã tini unã parti; lj-featsi Dumnidzã parti; lji ded nã parti di paradzlji tsi-aveam; du-ti di partea-aestã; pri di-altã parti, lamnja acatsã di-adarã nã carti; dupã tsi mutri tu tuti pãrtsãli (tuti cãljurli, pristi tut, ninti, nãpoi, nandreapta i nastãnga); ficiorlu-l bãgai cãvalã ntrã dauãli pãrtsã (fig: ntrã giumitãtsli-a furtiiljei); acumpãrai unã parti (fig: unã giumitati di furtii) di grãn; lã loai parti
(expr: lã loai ileaca, tsãnui cu elj/eali); di nã parti shi di-alantã di punti; cãndu di nã parti, cãndu di alantã parti; di-unã parti-lj vinji greu, cã s-dispãrtsã di duruta-a lui, ma di-altã parti-lj vinji ghini; mutreashti sh-nãs di nã parti di-alantã, nu veadi foc iuva; ãl shutsãrã-arushutsãrã loclu di unã parti shi di-alantã
(expr: pristi tut); s-trapsi di nã parti di cali, tu-unã padi ashtirnutã cu earbã; cljimarã hãngilu la nã parti; tornu loclu di-alantã parti
(expr: mutrescu tut loclu), mutrescu, caftu, nu-ari nun stri loc; l-shutsã loclu di alantã parti
(expr: mutrea tut loclu); l-toarnã udãlu pãn di-alantã parti
(expr: mutri tut udãlu), nu-aflã tsiva; loclu s-lu toarnã di alantã parti shi s-u-aflã; armãnea cãlitori dit patruli pãrtsã a loclui